Organizația Națiunilor Unite - ONU

Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale*), 20 octombrie 2005, Paris

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 28 iunie 2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, întrunită la Paris în cea de-a 33-a sesiune a sa, între 3 și 21 octombrie 2005,

afirmând că diversitatea culturală este o caracteristică definitorie a umanității,

conștientă că diversitatea culturală constituie un patrimoniu comun al umanității și trebuie ocrotită și păstrată în beneficiul tuturor,

fiind conștientă că diversitatea culturală creează o lume variată și diversă care mărește numărul opțiunilor și îmbogățește capacitățile și valorile umane și, prin urmare, este principalul resort al dezvoltării durabile a comunităților, popoarelor și națiunilor,

reamintind că diversitatea culturală, înfloritoare în cadrul democrației, toleranței, justiției sociale și respectului reciproc dintre popoare și culturi, este indispensabilă pentru pace și securitate la nivel local, național și internațional,

celebrând importanța diversității culturale pentru deplina înfăptuire a drepturilor omului și a libertăților fundamentale proclamate prin Declarația Universală a Drepturilor Omului și prin alte instrumente universal recunoscute,

subliniind nevoia de a încorpora cultura ca element strategic al politicilor de dezvoltare naționale și internaționale, precum și al cooperării internaționale pentru dezvoltare și luând, de asemenea, în considerare Declarația Mileniului a Națiunilor Unite (2000), care pune accent, în special, asupra eradicării sărăciei,

luând în considerare că în timp și în spațiu cultura ia forme diverse și că această diversitate este întruchipată de unicitatea și pluralitatea identităților și expresiilor culturale ale popoarelor și societăților care formează umanitatea,

recunoscând importanța cunoștințelor tradiționale ca sursă de bogăție materială și intangibilă și, în special, a sistemelor de cunoștințe ale popoarelor indigene, contribuția pozitivă a acestora la dezvoltarea durabilă, precum și nevoia de protejare și promovare adecvată a acestora,

recunoscând nevoia de a lua măsuri pentru protejarea diversității expresiilor culturale, inclusiv a conținutului acestora, în special în situațiile în care expresiile culturale pot fi amenințate de posibilitatea unei grave prejudicieri sau a dispariției,

subliniind importanța culturii pentru coeziune socială în general și, în particular, potențialul său de întărire a statutului și rolului femeii în societate,

fiind conștientă că diversitatea culturală este consolidată de libera circulație a ideilor și este alimentată de schimburile și interacțiunile constante dintre culturi,

reafirmând că libertatea de gândire, exprimare și informare, precum și diversitatea media permit expresiilor culturale să înflorească în interiorul societăților,

recunoscând că diversitatea expresiilor culturale, incluzând expresiile culturale tradiționale, este un factor important care permite indivizilor și popoarelor să își exprime și să își împărtășească ideile și valorile,

reamintind că diversitatea lingvistică este un element fundamental al diversității culturale și subliniind rolul fundamental pe care îl joacă educația în protejarea și promovarea expresiilor culturale,

cunoscând importanța vitalității culturilor, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților și popoarelor indigene, astfel cum se manifestă în libertatea lor de a-și crea, disemina și distribui expresiile culturale tradiționale și de a avea acces la acestea, pentru a beneficia de acestea pentru propria lor dezvoltare,

evidențiind rolul vital al interacțiunii și creativității culturale, care îmbogățesc și reînnoiesc expresiile culturale și întăresc rolul jucat de cei implicați în dezvoltarea culturii pentru progresul societății în general,

recunoscând importanța drepturilor de proprietate intelectuală în susținerea celor implicați în creația culturală,

fiind convinsă că activitățile, bunurile și serviciile culturale au atât un caracter economic, cât și un caracter cultural, deoarece propagă identități, valori și semnificații și de aceea nu trebuie tratate ca având exclusiv valoare comercială,

luând în considerare că procesele de globalizare, care au fost facilitate de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informației și comunicației, permit condiții fără precedent pentru întărirea legăturilor dintre culturi, ele reprezentând, de asemenea, o provocare pentru diversitatea culturală, în special din punctul de vedere al riscurilor de apariție a dezechilibrelor dintre țările bogate și cele sărace,

conștientă că mandatul specific al UNESCO de a asigura respectul pentru diversitatea culturilor și de a recomanda acele acorduri internaționale care pot fi necesare pentru a promova libera circulație a ideilor prin cuvinte și imagini,

referindu-se la prevederile instrumentelor internaționale adoptate de UNESCO în legătură cu diversitatea culturală și exercitarea drepturilor culturale și, în special, la Declarația Universală a Diversității Culturale din anul 2001,

adoptă prezenta convenție la data de 20 octombrie 2005.

I. OBIECTIVE ȘI PRINCIPII DIRECTOARE

ARTICOLUL 1 Obiective

Obiectivele prezentei convenții sunt:

a) să protejeze și să promoveze diversitatea expresiilor culturale;

b) să creeze condițiile pentru îmbogățirea culturilor și interacțiunea liberă a acestora într-o manieră reciproc benefică;

c) să încurajeze dialogul dintre culturi pentru a asigura în lume schimburi culturale mai largi și echilibrate, în favoarea respectului intercultural și a unei culturi a păcii;

d) să cultive interculturalitatea pentru a dezvolta interacțiunea culturală în spiritul construirii de punți între popoare;

e) să promoveze respectul pentru diversitatea expresiilor culturale și să cultive înțelegerea valorii acesteia la nivel local, național și internațional;

f) să reafirme importanța legăturii dintre cultură și dezvoltare pentru toate țările, în special pentru țările în curs de dezvoltare, și să sprijine acțiunile întreprinse la nivel național și internațional pentru a asigura recunoașterea adevăratei valori a acestei legături;

g) să acorde recunoaștere naturii distincte a activităților, bunurilor și serviciilor culturale ca vehicule ale identității, valorilor și semnificațiilor;

h) să reafirme drepturile suverane ale statelor în ceea ce privește păstrarea, adoptarea și implementarea politicilor și măsurilor pe care le consideră potrivite pentru a proteja și a promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriile proprii;

i) să întărească cooperarea și solidaritatea internațională în spiritul parteneriatului, în special în vederea întăririi capacității statelor în curs de dezvoltare pentru a proteja și a promova diversitatea expresiilor culturale.

ARTICOLUL 2 Principii directoare

1. Principiul respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale

Diversitatea culturală poate fi protejată și promovată numai dacă sunt garantate drepturile omului și libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, informare și comunicare, precum și abilitatea persoanelor de a alege expresiile culturale. Nimeni nu poate invoca prevederile prezentei convenții pentru a încălca drepturile omului și libertățile fundamentale consfințite în Declarația Universală a Drepturilor Omului sau garantate de dreptul internațional ori pentru a limita sfera de aplicare a acestora.

2. Principiul suveranității

În conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile dreptului internațional, statele au dreptul suveran de a adopta măsuri și politici pentru protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale pe teritoriile proprii.

3. Principiul demnității egale și al respectului pentru toate culturile

Protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale presupun recunoașterea demnității egale și a respectului pentru toate culturile, inclusiv pentru culturile persoanelor aparținând minorităților și popoarelor indigene.

4. Principiul solidarității și cooperării internaționale

Cooperarea și solidaritatea internațională trebuie să aibă drept scop acordarea posibilității ca țările, în special țările în curs de dezvoltare, să își creeze și să își întărească propriile mijloace de expresie culturală, inclusiv propriile industrii culturale, indiferent dacă acestea sunt în curs de apariție sau există deja la nivel local, național și internațional.

5. Principiul complementarității aspectelor economice și culturale ale dezvoltării

Întrucât cultura este unul dintre principalele resorturi ale dezvoltării, aspectele culturale ale dezvoltării sunt la fel de importante ca și aspectele economice, la care indivizii și popoarele au dreptul fundamental să participe și de care să se bucure.

6. Principiul dezvoltării durabile

Diversitatea culturală este un beneficiu important al indivizilor și societăților. Protejarea, promovarea și păstrarea diversității culturale reprezintă cerințe esențiale pentru dezvoltarea durabilă în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

7. Principiul accesului echitabil

Accesul echitabil la o gamă largă și diversificată de expresii culturale din toată lumea și accesul culturilor la mijloacele de expresie și diseminare constituie elemente importante pentru îmbogățirea diversității culturale și încurajarea înțelegerii reciproce.

8. Principiul deschiderii și al echilibrului

Când statele adoptă măsuri pentru a sprijini diversitatea expresiilor culturale, trebuie să caute să promoveze, prin modalități adecvate, deschiderea către alte culturi ale lumii și să se asigure că aceste măsuri sunt adecvate obiectivelor urmărite prin prezenta convenție.

II. SFERA DE APLICARE

ARTICOLUL 3 Sfera de aplicare

Prezenta convenție se aplică politicilor și măsurilor adoptate de părți în legătură cu protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale.

III. DEFINIȚII

ARTICOLUL 4 Definiții

În scopul prezentei convenții, definițiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. Diversitatea culturală

Diversitatea culturală se referă la multiplele moduri în care se exprimă culturile grupurilor și societăților. Aceste expresii sunt transmise în cadrul și între grupuri și societăți.

Diversitatea culturală se manifestă nu numai prin căi variate de exprimare, sporire și transmitere a patrimoniului cultural prin intermediul varietății expresiilor culturale, ci și prin diverse moduri de creație, producție, diseminare, distribuire și utilizare artistică, indiferent de tehnologiile și de mijloacele folosite pentru acestea.

2. Conținut cultural

Conținutul cultural se referă la înțelesul simbolic, dimensiunea artistică și valorile culturale care au originea în sau exprimă identități culturale.

3. Expresii culturale

Expresiile culturale sunt acele expresii care rezultă din creativitatea persoanelor, grupurilor și societăților și care au conținut cultural.

4. Activități, bunuri și servicii culturale

Activitățile, bunurile și serviciile culturale se referă la acele activități, bunuri și servicii care, în momentul în care sunt considerate drept atribute, utilizări sau finalități specifice, întruchipează ori transmit expresii culturale, indiferent de valoarea comercială pe care o pot avea. Activitățile culturale pot fi un scop în sine sau pot contribui la realizarea bunurilor și serviciilor culturale.

5. Industrii culturale

Industriile culturale se referă la industriile ce produc și distribuie bunuri sau servicii culturale, astfel cum sunt definite la pct. 4 de mai sus.

6. Măsuri și politici culturale

Măsurile și politicile culturale se referă la acele măsuri și politici ce privesc cultura, la nivel local, național, regional sau internațional, care sunt fie concentrate asupra culturii ca atare, fie create pentru a avea un efect direct asupra expresiilor culturale ale persoanelor, grupurilor sau societăților, inclusiv asupra creării, producerii, diseminării, distribuirii și accesului la activitățile, bunurile și serviciile culturale.

7. Protejare

Protejarea înseamnă adoptarea măsurilor menite să păstreze, să ocrotească și să sporească diversitatea expresiilor culturale.

A proteja înseamnă a adopta astfel de măsuri.

8. Interculturalitate

Interculturalitatea se referă la existența și interacțiunea echitabilă a diverselor culturi și la posibilitatea generării de expresii culturale distribuite prin dialog și respect reciproc.

IV. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII ALE PĂRȚILOR

ARTICOLUL 5 Reguli generale referitoare la drepturi și obligații

1. Părțile, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, cu principiile dreptului internațional și cu instrumentele universal recunoscute, referitoare la drepturile omului, își reafirmă dreptul suveran de a formula și a implementa politici culturale proprii și de a adopta măsuri pentru protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale și de a întări cooperarea internațională pentru realizarea scopurilor prezentei convenții.

2. Atunci când o parte implementează politici și ia măsuri pentru a proteja și a promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriile proprii, politicile și măsurile părții respective trebuie să respecte prevederile prezentei convenții.

ARTICOLUL 6 Drepturile părților la nivel național

1. În interiorul cadrului propriilor măsuri și politici culturale, astfel cum sunt definite la art. 4 pct. 6 și luând în considerare nevoile și circumstanțele particulare proprii, fiecare parte poate adopta măsuri care să urmărească protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale în interiorul teritoriului său.

2. Aceste măsuri pot include:

a) măsuri de reglementare menite să protejeze și să promoveze diversitatea expresiilor culturale;

b) măsuri care, într-o manieră adecvată, oferă oportunități pentru activitățile, bunurile și serviciile culturale naționale, printre toate celelalte disponibile pe teritoriul național, pentru a crea, produce, disemina, distribui și utiliza astfel de activități, bunuri și servicii naționale, inclusiv prevederi referitoare la limba utilizată pentru astfel de activități, bunuri și servicii;

c) măsuri menite să ofere un acces efectiv industriilor și activităților culturale naționale independente la mijloacele de producție, diseminare și distribuire a activităților, bunurilor și serviciilor culturale;

d) măsuri menite să ofere asistență financiară publică;

e) măsuri menite să încurajeze organizațiile nonprofit, precum și instituțiile publice și private, artiștii și alți profesioniști din cultură, să dezvolte și să promoveze liberul schimb și circulația ideilor, expresiilor culturale și activităților, bunurilor și serviciilor culturale și să stimuleze atât spiritul creativ, cât și pe cel antreprenorial în cadrul activităților acestora;

f) măsuri menite să înființeze și să sprijine instituții publice, după caz;

g) măsuri menite să ocrotească și să sprijine artiștii și alte persoane implicate în crearea de expresii culturale;

h) măsuri menite să intensifice diversitatea media, inclusiv prin servicii publice de radiodifuziune.

ARTICOLUL 7 Măsuri de promovare a expresiilor culturale

1. Părțile depun eforturi să creeze pe teritoriile proprii un mediu care să încurajeze indivizii și grupurile sociale:

a) să creeze, să producă, să disemineze și să aibă acces la propriile expresii culturale, acordând atenția cuvenită circumstanțelor și nevoilor speciale ale femeilor, precum și ale diferitelor grupuri sociale, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților și popoarelor indigene;

b) să aibă acces la diverse expresii culturale din teritoriile proprii și din alte țări ale lumii.

2. De asemenea, părțile depun eforturi să recunoască importanța contribuției artiștilor, a altor persoane implicate în procesul creativ, a comunităților culturale și a organizațiilor care sprijină munca acestora, precum și rolul lor central în creșterea diversității expresiilor culturale.

ARTICOLUL 8 Măsuri de protejare a expresiilor culturale

1. Fără a aduce atingere prevederilor art. 5 și 6, o parte poate stabili existența unor situații speciale în care expresiile culturale pe teritoriul său sunt supuse riscului de a dispărea, sunt grav amenințate sau se află într-o altă situație care necesită o protecție urgentă.

2. Părțile pot lua toate măsurile adecvate pentru a proteja și a păstra expresiile culturale aflate în situațiile prevăzute la alin. 1 într-o manieră conformă cu prevederile prezentei convenții.

3. Părțile raportează Comitetului Interguvernamental prevăzut la art. 23 toate măsurile luate pentru a face față exigențelor situației, iar acesta va face recomandările cuvenite.

ARTICOLUL 9 Transparența și comunicarea informațiilor

Părțile:

a) oferă informații adecvate în rapoartele lor către UNESCO la fiecare 4 ani asupra măsurilor luate pentru protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale pe propriile teritorii și la nivel internațional;

b) desemnează un punct de contact responsabil cu comunicarea informațiilor aflate în legătură cu prezenta convenție;

c) comunică și schimbă informații referitoare la protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale.

ARTICOLUL 10 Educație și sensibilizare a publicului

Părțile:

a) încurajează și promovează înțelegerea importanței protejării și promovării diversității expresiilor culturale, inter alia, prin programe educaționale și de sensibilizare intensă a publicului;

b) cooperează cu celelalte părți și organizații internaționale și regionale pentru atingerea obiectivului prezentului articol;

c) depun eforturi să încurajeze creativitatea și să consolideze capacitățile de producție prin organizarea de programe educaționale, de instruire și schimb în domeniul industriilor culturale. Aceste măsuri trebuie implementate într-o manieră care să nu aibă un impact negativ asupra formelor tradiționale de producție.

ARTICOLUL 11 Participarea societății civile

Părțile recunosc rolul fundamental al societății civile în protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale. Părțile încurajează participarea activă a societății civile la eforturile lor de atingere a obiectivelor prezentei convenții.

ARTICOLUL 12 Promovarea cooperării internaționale

Părțile depun eforturi să consolideze cooperarea lor bilaterală, regională și internațională pentru a crea condițiile favorabile promovării diversității expresiilor culturale, acordând o atenție specială situațiilor prevăzute la art. 8 și 17, în special pentru:

a) a facilita dialogul părților cu privire la politica culturală;

b) a întări capacitățile de management și strategice ale sectorului public în cadrul instituțiilor culturale din sectorul public, prin intermediul schimburilor culturale profesionale și internaționale și prin împărtășirea celor mai bune practici;

c) a reîntări parteneriatele cu și între societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale și sectorul privat în scopul dezvoltării și promovării diversității expresiilor culturale;

d) a promova folosirea noilor tehnologii, a încuraja parteneriatele în vederea intensificării înțelegerii culturale și comunicării informațiilor, precum și a dezvoltării diversității expresiilor culturale;

e) a încuraja încheierea acordurilor de coproducție și codistribuție.

ARTICOLUL 13 Integrarea culturii în dezvoltarea durabilă

Părțile depun eforturi să integreze cultura în politicile lor de dezvoltare la toate nivelurile pentru a crea condițiile favorabile unei dezvoltări durabile și, în acest cadru, să dezvolte aspectele referitoare la protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale.

ARTICOLUL 14 Cooperare pentru dezvoltare

Părțile depun eforturi să sprijine cooperarea pentru o dezvoltare durabilă și pentru a reduce sărăcia, în special în ceea ce privește nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, în scopul favorizării emergenței unui sector cultural dinamic, inter alia, prin următoarele măsuri:

a) consolidarea industriilor culturale în țările în curs de dezvoltare prin:

(i) crearea și întărirea capacităților de producție și distribuție a culturii din țările în curs de dezvoltare;

(ii) facilitarea accesului mai larg la piața globală și la rețelele internaționale de distribuție pentru activitățile, bunurile și serviciile culturale proprii;

(iii) permiterea apariției unor piețe locale și regionale viabile;

(iv) adoptarea, acolo unde este posibil, de măsuri adecvate în țările dezvoltate în vederea facilitării accesului pe teritoriul lor pentru activitățile, bunurile și serviciile culturale din țările în curs de dezvoltare;

(v) acordarea de sprijin pentru munca de creație și facilitarea mobilității, în limita posibilităților, a artiștilor din țările în curs de dezvoltare;

(vi) încurajarea colaborării corespunzătoare dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în domenii precum, inter alia, muzica și filmul;

b) crearea capacităților prin schimbul de informații, experiență și expertiză, ca și prin instruirea resurselor umane din țările în curs de dezvoltare din sectoarele public și privat, în legătură cu, inter alia, capacitățile strategice și de management, dezvoltarea și implementarea de politici, promovarea și distribuirea expresiilor culturale, dezvoltarea microîntreprinderilor și a celor mici și mijlocii, utilizarea tehnologiei, precum și transferul și dezvoltarea de abilități;

c) transferul de tehnologie prin introducerea de măsuri stimulative adecvate pentru transferul de tehnologie și know-how, în special în domeniile întreprinderilor și industriilor culturale;

d) sprijin financiar prin:

(i) înființarea unui fond internațional pentru diversitate culturală, după cum este prevăzut la art. 18;

(ii) oferirea de asistență de dezvoltare în mod oficial, după caz, inclusiv asistență tehnică, pentru a stimula și a sprijini creativitatea;

(iii) alte forme de asistență financiară, cum ar fi: împrumuturi cu dobândă mică, subvenții și alte mecanisme de finanțare.

ARTICOLUL 15 Aranjamente de colaborare

Părțile încurajează dezvoltarea de parteneriate între și în cadrul sectorului public și privat și organizațiile nonprofit, pentru a coopera cu țările în curs de dezvoltare în vederea întăririi capacității lor de protejare și promovare a diversității expresiilor culturale. Aceste parteneriate inovatoare vor pune accentul, în concordanță cu nevoile practice ale țărilor în curs de dezvoltare, pe dezvoltarea continuă a infrastructurii, a resurselor umane și a politicilor, precum și a schimbului de activități, bunuri și servicii culturale.

ARTICOLUL 16 Tratament preferențial pentru țările în curs de dezvoltare

Țările dezvoltate facilitează schimburile culturale cu țările în curs de dezvoltare prin acordarea unui tratament preferențial artiștilor și altor profesioniști și practicieni din cultură, precum și bunurilor și serviciilor culturale provenite din țările în curs de dezvoltare, prin intermediul unui cadru legal și instituțional adecvat.

ARTICOLUL 17 Cooperarea internațională în situații de amenințare gravă
la adresa expresiilor culturale

Părțile vor coopera în oferirea de asistență în mod reciproc și, în special, țărilor în curs de dezvoltare, în situațiile prevăzute la art. 8.

ARTICOLUL 18 Fondul internațional pentru diversitate culturală

1. Prin prezenta convenție este înființat un fond internațional pentru diversitate culturală, denumit în continuare Fondul.

2. Fondul este constituit ca fond de depozit, în conformitate cu regulamentele financiare ale UNESCO.

3. Resursele Fondului constau în:

a) contribuții voluntare efectuate de părți;

b) fonduri alocate în acest scop de Conferința Generală a UNESCO;

c) contribuții, daruri sau donații din partea altor state, organizații și programe din sistemul Națiunilor Unite, din partea altor organizații regionale ori internaționale, precum și din partea unor persoane fizice sau organisme publice ori private;

d) orice dobândă aferentă resurselor Fondului;

e) fonduri strânse prin colecte și încasări în cadrul evenimentelor organizate în beneficiul Fondului;

f) orice altă resursă autorizată de regulamentele Fondului.

4. Utilizarea resurselor Fondului se decide de către un comitet interguvernamental, pe baza directivelor stabilite de Conferința părților prevăzută la art. 22.

5. Comitetul Interguvernamental poate accepta contribuții și alte forme de asistență în scopuri generale și speciale în legătură cu proiecte specifice, dacă aceste proiecte au fost aprobate de comitetul respectiv.

6. Contribuțiile aduse la Fond nu pot fi însoțite de nici o condiție politică, economică sau de altă natură, care este incompatibilă cu obiectivele prezentei convenții.

7. Părțile depun eforturi să ofere regulat contribuții voluntare în scopul implementării prezentei convenții.

ARTICOLUL 19 Schimbul, analiza și diseminarea informațiilor

1. Părțile consimt să schimbe informații și să pună în comun expertiza referitoare la colectarea datelor și statisticile despre diversitatea expresiilor culturale, precum și despre cele mai bune practici referitoare la protejarea și promovarea acestora.

2. UNESCO va facilita colectarea, analizarea și diseminarea tuturor informațiilor, statisticilor și celor mai bune practici prin folosirea mecanismelor existente în cadrul secretariatului.

3. De asemenea, UNESCO va înființa și va actualiza o bază de date despre diferite sectoare și organizații guvernamentale, private și nonprofit, implicate în domeniul expresiilor culturale.

4. Pentru a facilita colectarea datelor, UNESCO va acorda o atenție specială creării capacității și îmbunătățirii expertizei pentru părțile care înaintează o cerere pentru o astfel de asistență.

5. Colectarea informațiilor identificate în prezentul articol va completa informațiile colectate în conformitate cu prevederile art. 9.

V. RAPORTURI CU ALTE INSTRUMENTE

ARTICOLUL 20 Raportul cu alte tratate: sprijin reciproc,
complementaritate și nesubordonare

1. Părțile recunosc că își vor îndeplini cu bună-credință obligațiile care le revin potrivit prezentei convenții și tuturor celorlalte tratate la care sunt părți. Prin urmare, fără a subordona prezenta convenție oricărui alt tratat,

a) părțile vor dezvolta sprijinul reciproc dintre prezenta convenție și celelalte tratate la care sunt părți; și

b) atunci când interpretează și aplică alte tratate la care sunt părți sau atunci când își asumă alte obligații internaționale, părțile vor lua în considerare prevederile relevante din prezenta convenție.

2. Nicio prevedere din prezenta convenție nu va fi interpretată în sensul modificării drepturilor și obligațiilor părților pe care acestea le au în cadrul oricăror alte tratate la care sunt părți.

ARTICOLUL 21 Consultare și coordonare internațională

Părțile se angajează să promoveze obiectivele și principiile prezentei convenții în alte forumuri internaționale. În acest scop, părțile se vor consulta reciproc, după caz, având în vedere aceste obiective și principii.

VI. ORGANELE CONVENȚIEI

ARTICOLUL 22 Conferința părților

1. Va fi înființată o conferință a părților. Conferința părților va fi organul plenar și suprem al prezentei convenții.

2. Conferința părților se va întruni în sesiuni ordinare la fiecare 2 ani, în limita posibilităților, în cadrul Conferinței Generale a UNESCO. Aceasta se poate întâlni în sesiune extraordinară, dacă se decide astfel, sau în cazul în care Comitetul Interguvernamental primește o cerere în acest sens din partea a cel puțin unei treimi din numărul părților.

3. Conferința părților își adoptă propriile reguli de procedură.

4. Funcțiunile Conferinței părților sunt, inter alia:

a) alegerea membrilor Comitetului Interguvernamental;

b) primirea și examinarea rapoartelor părților la prezenta convenție, transmise de Comitetul Interguvernamental;

c) aprobarea directivelor operaționale pregătite la cererea sa de către Comitetul Interguvernamental;

d) luarea oricăror alte măsuri pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei convenții.

ARTICOLUL 23 Comitetul Interguvernamental

1. În cadrul UNESCO se înființează un comitet interguvernamental pentru protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale, denumit în continuare Comitet Interguvernamental. Acesta este compus din reprezentanții a 18 state părți la Convenție, aleși pentru un mandat de 4 ani de către Conferința părților la data intrării în vigoare a prezentei convenții, potrivit art. 29.

2. Comitetul Interguvernamental se întrunește anual.

3. Comitetul Interguvernamental funcționează sub autoritatea și îndrumarea Conferinței părților și va răspunde în fața acesteia.

4. Numărul membrilor Comitetului Interguvernamental va crește la 24 din momentul în care numărul părților la Convenție va ajunge la 50.

5. Alegerea membrilor Comitetului Interguvernamental se va face pe baza principiului reprezentării geografice echitabile și pe baza principiului rotației.

6. Fără a aduce atingere altor responsabilități conferite de prezenta convenție, funcțiile Comitetului Interguvernamental sunt:

a) să promoveze obiectivele prezentei convenții și să încurajeze și să monitorizeze implementarea acestora;

b) să întocmească și să înainteze spre aprobare Conferinței părților, la cererea acesteia, directivele operaționale pentru implementarea și aplicarea prevederilor Convenției;

c) să transmită Conferinței părților rapoartele părților la Convenție, împreună cu propriile comentarii și cu un rezumat al conținutului acestora;

d) să facă recomandări adecvate pentru a fi avute în vedere în situațiile supuse atenției sale de către părțile la Convenție, în conformitate cu prevederile relevante ale acesteia, în special cu art. 8;

e) să creeze proceduri și alte mecanisme de consultare menite să promoveze obiectivele și principiile prezentei convenții în cadrul altor forumuri internaționale;

f) să îndeplinească orice altă sarcină, la cererea Conferinței părților.

7. Comitetul Interguvernamental, în conformitate cu propriile reguli de procedură, poate invita în orice moment organizații private sau publice ori persoane fizice în vederea participării la întrunirile sale pentru a fi consultate asupra unor aspecte specifice.

8. Comitetul Interguvernamental va pregăti și va înainta Conferinței părților, spre aprobare, propriile reguli de procedură.

ARTICOLUL 24 Secretariatul UNESCO

1. Organele Convenției sunt asistate de Secretariatul UNESCO.

2. Secretariatul UNESCO întocmește documentația Conferinței părților și a Comitetului Interguvernamental, precum și agenda întrunirilor acestora, sprijină implementarea deciziilor luate de către acestea și raportează cu privire la respectiva implementare.

VII. CLAUZE FINALE

ARTICOLUL 25 Soluționarea diferendelor

1. În cazul unui diferend între părțile la prezenta convenție cu privire la interpretarea sau aplicarea acesteia, părțile caută să soluționeze divergența respectivă prin negociere.

2. Dacă părțile implicate nu pot să ajungă la un acord prin negociere, acestea, împreună, pot căuta bunele oficii ale unei terțe părți sau pot solicita medierea diferendului de către o terță parte.

3. Dacă bunele oficii sau medierea nu sunt angajate ori dacă divergența nu este soluționată prin negociere, bune oficii ori mediere, o parte poate apela la conciliere în conformitate cu procedura descrisă în anexa la prezenta convenție. Părțile vor lua în considerare cu bună-credință propunerea făcută de Comisia de conciliere în vederea soluționării diferendului.

4. Fiecare parte poate, în momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării, să declare că nu recunoaște procedura concilierii descrisă mai sus. Orice parte care a făcut o astfel de declarație o poate retrage în orice moment prin notificarea adresată directorului general al UNESCO.

ARTICOLUL 26 Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea statelor membre

1. Prezenta convenție face obiectul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării statelor membre ale UNESCO în concordanță cu procedurile lor constituționale respective.

2. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi depuse la directorul general al UNESCO.

ARTICOLUL 27 Aderarea

1. Prezenta convenție este deschisă aderării tuturor statelor care nu sunt membre ale UNESCO, dar sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite sau ale oricăreia dintre agențiile lor specializate, care sunt invitate de Conferința generală a UNESCO să adere la aceasta.

2. Prezenta convenție va fi, de asemenea, deschisă aderării teritoriilor care se bucură de o autoguvernare internă deplină, recunoscută ca atare de către Organizația Națiunilor Unite, dar care nu au obținut independența deplină în concordanță cu Rezoluția Adunării Generale 1514 (XV) și care au competențe în domeniile guvernate de prezenta convenție, inclusiv competențe de a deveni parte la tratate în ceea ce privește astfel de domenii.

3. Următoarele prevederi se aplică organizațiilor de integrare economică regională:

a) prezenta convenție va fi deschisă, de asemenea, aderării oricărei organizații de integrare economică regională, care, cu excepțiile prevăzute mai jos, va fi obligată pe deplin de prevederile Convenției în același mod ca și statele părți;

b) în cazul în care unul sau mai multe state membre ale unei asemenea organizații este, de asemenea, parte la prezenta convenție, organizația și acest stat membru sau aceste state membre va/vor decide asupra responsabilității lui/lor cu privire la îndeplinirea obligațiilor care îi/le revin potrivit prezentei convenții. O astfel de partajare de responsabilități va începe să producă efecte după îndeplinirea procedurii de notificare descrise la subparagraful c). Organizația și statele membre nu pot să exercite concomitent drepturile acordate prin prezenta convenție. În plus, organizațiile de integrare economică regională, în ceea ce privește chestiunile din sfera lor de competență, își exercită dreptul de a vota cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părți la prezenta convenție. O astfel de organizație nu își va putea exercita dreptul de vot dacă oricare dintre statele sale membre își exercită acest drept și viceversa;

c) o organizație de integrare economică regională și statul sau statele sale membre care au convenit asupra partajării responsabilităților în conformitate cu subparagraful b) va informa părțile cu privire la orice propunere de partajare de responsabilități în următorul mod:

(i) în instrumentul său de aderare, o astfel de organizație declară în detaliu partajarea responsabilităților proprii în ceea ce privește domeniile guvernate de prezenta convenție;

(ii) în cazul oricărei modificări ulterioare a respectivelor responsabilități, organizația de integrare economică regională informează depozitarul cu privire la orice astfel de propunere de modificare a respectivelor responsabilități; depozitarul informează, la rândul său, părțile cu privire la o astfel de modificare;

d) se prezumă că statele membre ale unei organizații de integrare economică regională care devin părți la prezenta convenție își păstrează competențele asupra tuturor domeniilor în legătură cu care depozitarul nu a fost informat sau nu s-a depus o declarație expresă privind transferul de competență către organizație;

e) organizație de integrare economică regională înseamnă o organizație constituită de state suverane, membre ale Organizației Națiunilor Unite sau ale oricărei agenții specializate a acesteia, către care aceste state au transferat competențele referitoare la domeniile guvernate de prezenta convenție și care a fost pe deplin autorizată, potrivit procedurilor interne proprii, să devină parte la Convenție.

4. Instrumentele de aderare se depozitează la directorul general al UNESCO.

ARTICOLUL 28 Punct de contact

La data la care devine parte la prezenta convenție, fiecare parte va desemna un punct de contact în conformitate cu art. 9.

ARTICOLUL 29 Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va intra în vigoare la 3 luni după data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, dar numai în ceea ce privește acele state ori organizații de integrare economică regională care au depus instrumentele proprii de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acea dată sau înainte de aceasta. Convenția va intra în vigoare în ceea ce privește orice altă parte la 3 luni după ce aceasta își depune propriul instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

2. În scopul prezentului articol, orice instrument depus de o organizație regională integrată economic nu va fi luat în considerare în plus față de cele depuse de statele membre ale organizației.

ARTICOLUL 30 Regimuri constituționale federale sau neunitare

Recunoscând că acordurile internaționale obligă în mod egal părțile, indiferent de sistemele lor constituționale, următoarele prevederi se aplică părților care au regimuri constituționale federale sau neunitare:

a) în ceea ce privește prevederile prezentei convenții, a căror implementare se supune jurisdicției legale a puterii legislative federale sau centrale, obligațiile guvernului federal sau central vor fi aceleași ca și în cazul părților care nu sunt state federale;

b) în ceea ce privește prevederile Convenției, a căror implementare se supune jurisdicției unor unități constituente individuale precum statele, județele, provinciile sau cantoanele, care nu sunt obligate de sistemul constituțional al federației să ia măsuri legislative, guvernul federal va informa, după caz, autoritățile competente ale unităților constituente precum statele, județele, provinciile sau cantoanele cu privire la prevederile menționate, cu recomandarea sa pentru adoptarea acestora.

ARTICOLUL 31 Denunțare

1. Orice parte la prezenta convenție poate denunța prezenta convenție.

2. Denunțarea va fi notificată prin orice instrument scris depus la directorul general al UNESCO.

3. Denunțarea va produce efecte după 12 luni de la primirea instrumentului de denunțare. Denunțarea nu va modifica cu nimic obligațiile financiare ale părții care denunță Convenția până la data la care retragerea produce efecte.

ARTICOLUL 32 Funcțiunile depozitarului

Directorul general al UNESCO, în calitate de depozitar al prezentei convenții, va informa statele membre ale Organizației, statele care nu sunt membre ale acesteia și organizațiile de integrare economică regională precizate la art. 27, precum și Organizația Națiunilor Unite cu privire la depunerea tuturor instrumentelor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare prevăzute în art. 26 și 27, precum și cu privire la denunțările prevăzute la art. 31.

ARTICOLUL 33 Amendamente

1. O parte la prezenta convenție poate propune amendamente la prezenta convenție prin comunicare scrisă adresată directorului general al UNESCO. Directorul general al UNESCO va transmite această comunicare către toate părțile. Dacă, în termen de 6 luni de la data distribuirii comunicării, cel puțin jumătate din numărul părților răspunde favorabil solicitării, directorul general al UNESCO va prezenta o astfel de propunere următoarei sesiuni a Conferinței părților spre dezbatere și eventuală adoptare.

2. Amendamentele se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul părților prezente și participante la vot.

3. Odată adoptate, amendamentele la prezenta convenție sunt transmise părților spre ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

4. Amendamentele la prezenta convenție vor intra în vigoare pentru părțile care le-au ratificat, acceptat, aprobat sau aderat după 3 luni de la depunerea instrumentelor prevăzute în alin. 3 al prezentului articol, de către două treimi din numărul părților. Ulterior, un amendament va intra în vigoare pentru părțile care ratifică, acceptă, aprobă sau aderă la amendamentul menționat după 3 luni de la depunerea de către parte a instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

5. Procedura descrisă la alin. 3 și 4 nu se aplică amendamentelor la art. 23 referitoare la numărul membrilor Comitetului Interguvernamental. Aceste amendamente vor intra în vigoare în momentul adoptării acestora.

6. Statul sau organizația de integrare economică regională la care se face referire la art. 27, care devine parte la prezenta convenție după intrarea în vigoare a amendamentelor în conformitate cu alin. 4 al prezentului articol, în lipsa exprimării unei intenții diferite, va fi considerat/considerată:

a) parte la prezenta convenție astfel cum a fost amendată; și

b) parte la Convenția nemodificată, în raport cu orice parte care nu este obligată prin amendamente.

ARTICOLUL 34 Texte oficiale

Prezenta convenție a fost întocmită în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, toate cele 6 texte fiind egal autentice.

ARTICOLUL 35 Înregistrare

În conformitate cu art. 102 din Carta Națiunilor Unite, prezenta convenție va fi înregistrată la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite, la solicitarea directorului general al UNESCO.

ANEXĂ

PROCEDURA DE CONCILIERE

ARTICOLUL 1 Comisia de conciliere

La cererea uneia dintre părțile aflate într-o divergență este creată o comisie de conciliere. Dacă părțile nu convin altfel, Comisia de conciliere va fi alcătuită din 5 membri, câte 2 numiți de fiecare parte implicată și un președinte ales în solidar de acești membri.

ARTICOLUL 2 Membrii Comisiei de conciliere

În divergențele dintre mai mult de două părți, părțile cu interese comune își vor desemna membrii în Comisia de conciliere în solidar, prin acordul acestora. Atunci când două sau mai multe părți au interese diferite ori dacă există un dezacord, chiar dacă acestea au același interes, părțile își vor desemna membrii separat.

ARTICOLUL 3 Întâlniri

Dacă, în termen de două luni de la data solicitării de creare a Comisiei de conciliere, nu are loc nici o întâlnire a părților, directorul general al UNESCO, în cazul în care i se cere acest lucru de către partea care a formulat solicitarea, va fixa aceste întâlniri într-un termen suplimentar de două luni.

ARTICOLUL 4 Președintele Comisiei de conciliere

Dacă nu a fost ales un președinte al Comisiei de conciliere în termen de două luni de la data numirii ultimului membru al acesteia, directorul general al UNESCO, dacă i se cere aceasta de către o parte, va desemna un președinte în cadrul unui termen suplimentar de două luni.

ARTICOLUL 5 Decizii

Comisia de conciliere va lua deciziile prin votul majorității membrilor săi. Comisia își va stabili propria procedură, dacă părțile la diferent nu agreează altfel. Comisia de conciliere va oferi o propunere de soluționare a divergenței pe care părțile o vor considera de bună-credință.

ARTICOLUL 6 Dezacord

Comisia de conciliere va decide asupra dezacordului cu privire la competența sa.

;
se încarcă...