Parlamentul României

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

Modificări (14), Puneri în aplicare (6), Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (96), Referințe (7), Derogări (1), Cărți (1), Reviste (3), Comentarii expert, Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 16 august 2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

ARTICOLUL 1 Obiectul de reglementare Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Reviste (1)

Prezenta lege stabilește regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecție în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecție în România, procedura de acordare, încetare și anulare a unei forme de protecție în România, precum și procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

ARTICOLUL 2 Definirea termenilor

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a) formă de protecție - orice formă de protecție acordată de statul român, și anume: statutul de refugiat, protecția subsidiară, protecția temporară sau protecția umanitară temporară; Modificări (2), Reviste (1)

b) solicitant sau solicitant de azil - cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție în România, atât timp cât cererea sa nu a fost soluționată printr-o hotărâre irevocabilă; Modificări (1)

c) străin - cetățeanul străin sau apatridul; Reviste (1)

d) cerere pentru acordarea unei forme de protecție sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetățean străin sau de un apatrid în scopul obținerii protecției din partea statului român; Modificări (1)

e) țară de origine - țara al cărei cetățean este, în cazul cetățeanului străin, sau, dacă acesta deține mai multe cetățenii, fiecare țară al cărei cetățean este, iar în cazul apatrizilor, țara sau țările în care aceștia își au reședința obișnuită;

f) procedura de azil - totalitatea actelor și formalităților îndeplinite, precum și a activităților desfășurate de autoritățile competente, în vederea recunoașterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecției subsidiare;

g) statut de refugiat - forma de protecție recunoscută de statul român cetățeanului străin sau apatridului care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților; Modificări (1)

h) protecție subsidiară - forma de protecție acordată de statul român cetățeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenția de la Geneva; Modificări (1)

i) protecție temporară - procedură cu caracter excepțional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din țări terțe care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediată și temporară unor astfel de persoane, în special dacă există și riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză și al altor persoane care au nevoie de protecție;

j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în țara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare:

(i) soțul sau, după caz, soția beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare;

(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, aflați în întreținerea acestuia, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptați potrivit legislației naționale a țării de origine; Modificări (1)

k) minor neînsoțit - minorul, cetățean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoțit de părinți sau de un reprezentant legal ori care nu se află în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum și minorul care este lăsat neînsoțit după ce a intrat pe teritoriul României; Modificări (1)

l) persoane strămutate - cetățeni ai țărilor terțe sau apatrizi care au fost nevoiți să își părăsească țările ori regiunile de origine sau au fost evacuați, în special ca răspuns al apelului organizațiilor internaționale, și care nu se pot întoarce în condiții de siguranță datorită situației care persistă în acea țară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenția de la Geneva sau a altor instrumente naționale ori internaționale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecție internațională, în special:

(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violență generalizată;

(ii) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;

m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o țară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;

n) zonă de tranzit - suprafața situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staționării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaționale, prin zonă de tranzit se înțelege suprafața situată între punctul de îmbarcare/debarcare și locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;

o) centru de cazare - orice spațiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanților de azil.

ARTICOLUL 3 Oficiul Național pentru Refugiați Modificări (1), Referințe în cărți (1)

(1) Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum și de aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Oficiul Național pentru Refugiați din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care: Jurisprudență (2)

a) are personalitate juridică și sediul în municipiul București;

b) beneficiază de alocații bugetare din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, directorul său având calitatea de ordonator de credite;

c) poate utiliza, în condițiile legii, fonduri bănești sau bunuri materiale provenite din donații și sponsorizări ori obținute în baza unor acorduri interne sau internaționale;

d) are în componență structuri centrale și teritoriale;

e) poate încheia acorduri cu instituții similare din străinătate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.

(2) Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi se pot înființa, prin ordin al ministrului administrației și internelor, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil și a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecție în România. Modificări (1)

(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, funcționarea și întreținerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.

(4) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, este responsabil de contribuția voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Modificări (1)

(5) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, poate propune preluarea de către România a unor refugiați aflați pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleași drepturi și obligații în România ca și refugiații recunoscuți de statul român. Modificări (3)

CAPITOLUL II Principii și garanții procedurale

ARTICOLUL 4 Accesul la procedura de azil Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Reviste (1)

Autoritățile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecția statului român, cu excepția situațiilor prevăzute expres de prezenta lege.

ARTICOLUL 5 Nediscriminarea Reviste (1)

Dispozițiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată, de situația materială, de statutul la naștere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincție.

ARTICOLUL 6 Nereturnarea Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (3), Reviste (1)

(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Jurisprudență (2)

(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante. Jurisprudență (1)

(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă: Jurisprudență (2)

a) există motive temeinice ca persoana în cauză să fie considerată un pericol la adresa securității statului român; sau

b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracțiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.

(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani. Modificări (1), Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 7 Unitatea familiei Reviste (1)

Autoritățile române asigură respectarea principiului unității familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 8 Interesul superior al copilului Reviste (1)

În aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.

ARTICOLUL 9 Perioada acordării unei forme de protecție Modificări (1)

Statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecția umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăși 2 ani.

ARTICOLUL 10 Confidențialitatea Reviste (1)

Toate datele și informațiile referitoare la cererea de azil sunt confidențiale. Obligația privind respectarea confidențialității revine tuturor autorităților, organizațiilor care desfășoară activități în domeniul azilului sau unor terțe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.

ARTICOLUL 11 Cauze care înlătură caracterul penal al faptei Modificări (1)

Autoritățile române nu vor aplica sancțiuni penale pentru motivul intrării sau șederii lor ilegale solicitanților de azil care intră ori se află fără autorizație pe teritoriul României.

ARTICOLUL 12 Rolul activ Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Reviste (1)

Autoritățile competente cu soluționarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menționate în cererea de azil sau în plângere.

ARTICOLUL 13 Examinarea cererii de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Hotărârea privind soluționarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situației solicitantului de către funcționarii anume desemnați, calificați în problematica azilului. Aceasta presupune:

a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil și luarea unei hotărâri în mod obiectiv și imparțial; și

b) consultarea informațiilor din țara de origine, obținute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situației personale a solicitantului de azil. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(2) Orice cerere de azil este analizată individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, cu excepția situației de declanșare a procedurii de acordare a protecției umanitare temporare. Modificări (1)

ARTICOLUL 14 Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

(1) Hotărârea prin care se soluționează cererea de azil se redactează și va cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, precum și informații privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere. Modificări (1)

(2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane și care au la bază aceleași motive invocate pentru acordarea unei forme de protecție, cererile se vor conexa, urmând a se pronunța o singură hotărâre în cauză. Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 15 Prezumția de bună-credință Reviste (1)

Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumția de bună-credință, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil;

b) toate elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;

c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia; Modificări (1)

d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;

e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită. Modificări (1)

ARTICOLUL 16 Garanții privind minorii neînsoțiți solicitanți de azil

(1) Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.

(2) Oficiul Național pentru Refugiați ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoțit pe parcursul procedurii de azil. Modificări (3), Jurisprudență (1)

(3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

(4) Oficiul Național pentru Refugiați informează reprezentantul legal și solicitantul de azil minor neînsoțit, într-o limbă pe care acesta din urmă o cunoaște, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecințe ale rezultatului acestei examinări și efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale. Modificări (2)

CAPITOLUL III Drepturi și obligații

SECȚIUNEA 1 Drepturile și obligațiile solicitanților de azil

ARTICOLUL 17 Drepturi Reviste (1)

(1) Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:

a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Național pentru Refugiați; Modificări (2), Jurisprudență (2)

b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii de azil; Modificări (1)

d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaște sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaște, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;

h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Național pentru Refugiați. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera: Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiați; Modificări (1)

(ii) străinilor aflați în custodie publică pentru motive de securitate națională și ordine publică, care solicită azil, atât timp cât această măsură este menținută;

i) dreptul de a participa la activități de adaptare culturală; Puneri în aplicare (1)

j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrană, cazare și alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

l) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistență în centrele de cazare; Puneri în aplicare (1)

m) dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent; Modificări (1)

n) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistență medicală adecvată; Puneri în aplicare (1)

o) dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecție; Modificări (3), Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

p) dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(2) Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire și cazare ale Ministerului Administrației și Internelor, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(3) Fondurile bănești necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) și n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

(4) Minorii neînsoțiți beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate. Modificări (1)

(5) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Național pentru Refugiați îi poate stabili un loc de reședință și îi asigură asistența materială necesară pentru întreținere, pe întreaga durată a procedurii de azil. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea națională, ordinea, sănătatea și morala publică, protecția drepturilor și libertăților altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreținere - Oficiul Național pentru Refugiați, pe toată durata procedurii de azil, îi poate stabili un loc de reședință și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc, la solicitarea autorităților competente. Modificări (2)

(7) Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepția cererilor soluționate în procedură accelerată sau în procedura la frontieră când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii instanței de recurs. Modificări (3), Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

ARTICOLUL 18 Accesul la educație al solicitanților de azil minori Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, solicitanții de azil minori beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.

(2) Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(3) Solicitantul de azil minor este înscris în cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.

(4) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componență și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecție în România în anul de studiu corespunzător. Modificări (1)

ARTICOLUL 19 Obligații Reviste (1)

Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele obligații:

a) obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;

b) obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;

c) obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;

d) obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);

e) obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa autoritățile competente cu privire la orice schimbare de reședință; Modificări (1)

f) obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;

g) obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiați. Autorizația va fi emisă de Oficiul Național pentru Refugiați în urma unei analize individuale, obiective și imparțiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

h) obligația de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

i) obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;

j) obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obținut forma de protecție solicitată, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluționării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 2-a Drepturile și obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție

ARTICOLUL 20 Drepturile beneficiarilor unei forme de protecție Jurisprudență (1)

(1) Recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a) să rămână pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei de stat; Modificări (2)

b) să își aleagă locul de reședință și să circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini; Comentarii expert (1)

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activități nesalarizate, să exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români;

d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte țări, în vederea reinstalării;

e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetățenii străini în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;

f) să beneficieze de protecția proprietății intelectuale, în condițiile stabilite de lege;

g) să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

h) să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;

j) să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistența administrativă;

m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe țară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni; Modificări (3), Puneri în aplicare (2), Referințe (1), Jurisprudență (1)

n) să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Național pentru Refugiați, în condițiile stabilite de lege; Modificări (1)

o) să își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;

p) să poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare.

(2) Minorii neînsoțiți beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.

(3) Persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecția subsidiară devine beneficiar al formei de protecție de la data emiterii sau, după caz, a pronunțării hotărârii prin care s-a finalizat procedura de azil.

(4) Persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție va beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați prin care s-a acordat statutul de refugiat, a expirării termenului de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați prin care s-a acordat protecție subsidiară sau, după caz, a pronunțării hotărârii instanței prin care s-a finalizat procedura de azil. Modificări (1)

(5) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. m) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Modificări (1)

(6) Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii pentru persoanele cărora li s-a acordat protecție subsidiară. Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii. În cazul beneficiarilor unei forme de protecție cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), legitimația de ședere temporară nu va fi eliberată sau valabilitatea acesteia va înceta ori, după caz, nu va fi prelungită. Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 21 Obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție

(1) Beneficiarul unei forme de protecție are următoarele obligații:

a) să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;

b) să aibă o conduită corectă și civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiați și să răspundă la solicitările acestora;

c) să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Național pentru Refugiați, dacă este cazat într-un asemenea centru; Modificări (1)

d) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;

e) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(2) Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 20 alin. (1) lit. m), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat. Modificări (1)

CAPITOLUL IV Forme de protecție

ARTICOLUL 22 Forme de protecție Jurisprudență (1)

În condițiile prezentei legi, străinilor:

a) li se recunoaște statutul de refugiat; sau

b) li se acordă protecție subsidiară; sau

c) li se acordă protecție temporară, respectiv protecție umanitară temporară. Modificări (1)

ARTICOLUL 23 Statutul de refugiat Modificări (1), Puneri în aplicare (3), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (1)

(1) Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afara țării în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul străinilor care beneficiază de protecție sau de asistență din partea unui organism ori a unei instituții a Națiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Atunci când această protecție sau asistență a încetat pentru un motiv oarecare, fără ca situația acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluțiile relevante adoptate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia de prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 24 Recunoașterea statutului de refugiat membrilor de familie Referințe în cărți (1)

(1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situațiile enumerate la art. 25.

(2) În cazul soțului sau, respectiv, al soției, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României. Puneri în aplicare (1)

(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. Modificări (1)

ARTICOLUL 25 Cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat

(1) Statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor cu privire la care există motive serioase să se creadă că: Acțiuni respinse (1)

a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crimă de război ori o altă infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altui document internațional pe care România este obligată să îl respecte;

b) au comis o infracțiune gravă de drept comun în afara României, înainte de a fi admiși pe teritoriul statului român; Acțiuni respinse (1)

c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor așa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;

d) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).

(2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, așa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte.

ARTICOLUL 26 Protecția subsidiară Puneri în aplicare (1), Acțiuni respinse (9), Jurisprudență (3), Comentarii expert (1)

(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Acțiuni respinse (44)

(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege: Jurisprudență (1)

1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau Acțiuni respinse (44)

3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă. Acțiuni respinse (2)

ARTICOLUL 27 Acordarea protecției subsidiare membrilor de familie

(1) Protecția subsidiară se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situațiile enumerate la art. 28.

(2) În cazul soțului sau, respectiv, al soției, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României. Puneri în aplicare (1)

(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. Modificări (1)

ARTICOLUL 28 Cauzele de excludere de la acordarea protecției subsidiare

(1) Protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceștia:

a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crimă de război ori o altă infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altor documente internaționale pe care România este obligată să le respecte;

b) au comis o infracțiune gravă de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;

c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor așa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;

d) constituie un pericol la adresa ordinii publice și siguranței naționale ale României;

e) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).

(2) De asemenea, protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, așa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte.

ARTICOLUL 29 Protecția umanitară temporară

În perioade de conflicte armate în care România nu este angajată, se poate acorda protecție umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.

ARTICOLUL 30 Procedura de acordare a protecției umanitare temporare

(1) În situațiile prevăzute la art. 29, până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție, Oficiul Național pentru Refugiați poate decide suspendarea procedurii de azil pentru persoanele care provin din zona de conflict și urmează să beneficieze de protecție umanitară temporară. Modificări (1)

(2) Până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție umanitară temporară, persoana care provine din zona de conflict are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.

(3) Protecția umanitară temporară se acordă prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Administrației și Internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, în situația în care se constată sau există informații că din zona de conflict urmează să fie înregistrat un aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție. Modificări (1)

(4) Prin persoană care are nevoie de protecție se înțelege orice persoană care face parte din populația civilă și care și-a părăsit țara de origine ca urmare a unui conflict armat și nu se poate întoarce în condiții de siguranță și demnitate în țara de origine.

(5) Prin aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție se înțelege deplasarea către teritoriul României a unui număr semnificativ de persoane care depășește capacitatea Oficiului Național pentru Refugiați de soluționare a cererilor individuale, în condițiile și în termenele prevăzute de prezenta lege. Modificări (1)

(6) Protecția umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăși 2 ani.

(7) Persoanele care beneficiază de protecție umanitară temporară pot depune, în mod individual, o cerere de azil numai după încetarea acestei forme de protecție.

ARTICOLUL 31 Drepturile beneficiarilor protecției umanitare temporare Referințe în cărți (1)

(1) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 30 alin. (3) se stabilesc măsurile și perioada pentru care se acordă protecția umanitară temporară, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare.

(2) Tratamentul acordat, prin hotărâre a Guvernului, persoanelor care se bucură de protecție umanitară temporară nu poate fi mai puțin favorabil decât cel asigurat pentru recunoașterea următoarelor drepturi:

a) de a fi informate, într-o limbă pe care se presupune că o înțeleg, cu privire la drepturile pe care le au pe perioada în care beneficiază de protecție umanitară temporară;

b) de a fi angajate de persoane fizice sau juridice, de a exercita activități nesalarizate, profesiuni liberale și de a efectua activități economice în mod independent, în condițiile reglementărilor legale privind regimul juridic al străinilor în România;

c) de a avea acces la cazare corespunzătoare sau, dacă este necesar, de a primi mijloace materiale pentru obținerea acesteia;

d) dreptul la asistența necesară pentru întreținere, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

e) de a primi gratuit asistență medicală primară și spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;

f) dreptul persoanelor cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistență în spațiile de cazare stabilite prin hotărâre a Guvernului;

g) dreptul minorilor care se bucură de protecție temporară de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români.

ARTICOLUL 32 Menținerea unității familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare

(1) Protecția umanitară temporară se acordă, la cerere, și membrilor de familie ai beneficiarilor acestei forme de protecție, prevăzuți la art. 2 lit. j), în cazul în care aceștia se află pe teritoriul României.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care membrii de familie se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 33.

ARTICOLUL 33 Cauze de excludere de la acordarea protecției umanitare temporare

Cetățenii străini și apatrizii care se află în situațiile prevăzute la art. 28 vor fi excluși de la acordarea protecției umanitare temporare.

CAPITOLUL V Procedura de azil

SECȚIUNEA 1 Procedura ordinară

ARTICOLUL 34 Declanșarea procedurii de azil Jurisprudență (1), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimată, în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român. Jurisprudență (1)

(2) Din momentul manifestării de voință, exprimată în condițiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile și are obligațiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 35 Competența primirii cererilor de azil Modificări (1)

Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt următoarele:

a) Oficiul Național pentru Refugiați și formațiunile sale teritoriale;

b) structurile Poliției de Frontieră Române;

c) structurile Autorității pentru Străini; Modificări (1)

d) structurile Poliției Române;

e) structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.

ARTICOLUL 36 Momentul depunerii cererii de azil

(1) Cererea de azil se depune de îndată ce:

a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat; Modificări (1)

b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;

c) au survenit evenimente în țara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protecție pentru străinul cu drept de ședere în România.

(2) Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.

(3) Autoritățile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.

ARTICOLUL 37 Cererea de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Cererea de azil este individuală și se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.

(2) Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaște. Modificări (1)

(3) Cererile de azil colective nu sunt acceptate. Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 38 Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor Puneri în aplicare (1)

(1) În cazul în care cererea de azil este depusă la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administrației și Internelor, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiați sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(2) Dacă cererea de azil a fost depusă la un organ teritorial al Poliției de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiați este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiați sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(3) Solicitantul de azil suportă cheltuielile ocazionate de transportul la Oficiul Național pentru Refugiați sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia. În măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, această sumă va fi suportată de Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(4) În situația prevăzută la alin. (1) și (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranța națională, ordinea publică, protecția sănătății și moralității publice, protecția drepturilor și libertăților altor persoane, Oficiul Național pentru Refugiați asigură transportarea solicitantului de azil la una dintre formațiunile sale teritoriale. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(5) Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, la Autoritatea pentru Străini și cele depuse la organele Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției sunt înregistrate în registre speciale. Modificări (2)

ARTICOLUL 39 Înaintarea cererii de azil de către un minor Puneri în aplicare (1)

(1) În cazul străinului minor, interesele acestuia sunt apărate de către reprezentantul său legal.

(2) Străinul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusă personal.

(3) În cazul străinului minor neînsoțit care și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusă la momentul numirii reprezentantului legal.

(4) În cazul în care străinul minor neînsoțit și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, altele decât Oficiul Național pentru Refugiați, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Administrației și Internelor sau Ministerului Justiției, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Național pentru Refugiați, care asigură transportul solicitantului la structura competentă să analizeze cererea de azil. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 40 Numirea reprezentantului legal

(1) După înregistrarea străinului minor neînsoțit ca solicitant de azil, Oficiul Național pentru Refugiați va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecția copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Modificări (2)

(2) În cazul solicitantului de azil minor neînsoțit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18.

ARTICOLUL 41 Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor

(1) În situația în care solicitantul de azil declară că este minor și nu există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.

(2) În situația în care minorul neînsoțit nu poate să își probeze vârsta și există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul Național pentru Refugiați solicită efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimțământul prealabil, în scris, al minorului și al reprezentantului său legal. Modificări (2)

(3) În cazul în care solicitantul de azil și/sau reprezentantul legal refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei și nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.

(4) În situația prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.

(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

ARTICOLUL 42 Numirea curatorului

(1) În situația în care există dubii serioase cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați solicită efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens. Modificări (1)

(2) În cazul în care prin expertiza medico-legală se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită numirea unui curator, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățenii români.

(3) Procedura de soluționare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecție, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18.

(4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.

(5) Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susținerii interviului.

ARTICOLUL 43 Chestionar Modificări (1)

După înregistrarea cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiați sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia și ale membrilor săi de familie, a rutei parcurse din țara de origine până în România, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terțe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum și a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa. Modificări (1)

ARTICOLUL 44 Amprentarea solicitanților de azil Modificări (1)

(1) Odată cu depunerea cererii de azil Oficiul Național pentru Refugiați sau celelalte autorități competente prevăzute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitanților de azil care, potrivit declarațiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date să fie transmise și stocate pe suport hârtie în cartoteca Oficiului Național pentru Refugiați și în format electronic în baza de date națională AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor). Modificări (1)

(2) Transmiterea și prelevarea amprentelor solicitanților de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauză să fie informată în scris referitor la acest fapt.

(3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, amprentele prelevate în condițiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise și stocate și în baza de date europeană EURODAC (Sistemul european de identificare automată a amprentelor). Modificări (1)

ARTICOLUL 45 Interviul pentru determinarea unei forme de protecție Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(1) Interviul pentru determinarea unei forme de protecție constă într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcționar al Oficiului Național pentru Refugiați, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2). Modificări (1)

(2) Intervievarea solicitanților de azil nu este obligatorie în următoarele situații:

a) Oficiul Național pentru Refugiați poate lua o hotărâre favorabilă în baza probelor existente la dosar; Modificări (1)

b) atunci când se constată că solicitantul de azil se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 42. În această situație se vor întreprinde eforturi suplimentare pentru a se obține cât mai multe date necesare soluționării cauzei.

(3) Interviul este consemnat în scris și urmează să clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, după cum urmează: datele de identificare a solicitantului, numele funcționarului anume desemnat care efectuează interviul, numele interpretului și, după caz, al reprezentantului legal, al curatorului și/sau al avocatului care îl asistă pe solicitant, limba în care se desfășoară interviul, motivele de azil, declarația solicitantului din care să reiasă că toate datele și informațiile prezentate la interviu sunt reale.

(4) Acolo unde se presupune în mod rezonabil că solicitantul de azil cunoaște o altă limbă în care este capabil să comunice, interviul se va putea desfășura în limba respectivă.

(5) Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absența avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absenței avocatului este posibilă o singură dată și numai dacă există motive întemeiate care să justifice această absență.

(6) Dacă solicitantul refuză să semneze nota de interviu, motivele refuzului său vor fi, de asemenea, consemnate.

(7) Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedică Oficiul Național pentru Refugiați să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil. Modificări (1)

(8) Acolo unde este necesar, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiați care se ocupă de caz poate efectua un nou interviu. Modificări (1)

(9) În cazul în care solicitantul nu se prezintă la data fixată pentru susținerea interviului, fără a prezenta, până la această dată, motive întemeiate pentru absența sa, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiați responsabil de caz întocmește un proces-verbal de constatare. Modificări (1)

(10) Copia notei de interviu este pusă la dispoziție solicitantului odată cu comunicarea hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați de respingere a cererii de azil. Modificări (1)

ARTICOLUL 46 Intervievarea solicitanților de azil cu nevoi speciale Modificări (1)

Intervievarea solicitanților de azil cu nevoi speciale se efectuează de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiați specializați în acest sens, care vor ține cont de situația specială a acestor persoane. Modificări (1)

ARTICOLUL 47 Intervievarea solicitanților de azil minori

(1) Intervievarea solicitanților de azil minori se efectuează în prezența reprezentanților legali ai acestora.

(2) Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susținerii interviului.

(3) Intervievarea solicitanților de azil minori și a solicitanților de azil minori neînsoțiți se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcție de dezvoltarea psihică a acestora. Modificări (1)

(4) În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ține seama de gradul său de dezvoltare intelectuală și de maturitatea sa.

ARTICOLUL 48 Competența soluționării cererilor de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate și decizia asupra cererilor de azil sunt de competența Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(2) Aceste activități sunt realizate de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiați anume desemnați. Modificări (1)

(3) Numirea funcționarilor se face prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

ARTICOLUL 49 Colectarea informațiilor relevante pentru soluționarea cererii de azil

(1) În procesul decizional, funcționarii prevăzuți la art. 48 alin. (2) au dreptul să solicite expertize și să consulte experți. Acțiuni respinse (1)

(2) Oficiul Național pentru Refugiați poate solicita oricăror instituții publice, agenții sau organizații care funcționează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situației solicitantului și soluționarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidențialității în condițiile stabilite la art. 10. În aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(3) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situația din țările de origine ale solicitanților de azil, precum și răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului Național pentru Refugiați, necesare în vederea soluționării cererilor de azil. Modificări (1)

(4) Oficiul Național pentru Refugiați consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii țărilor sigure de origine și țărilor terțe sigure. Modificări (2)

ARTICOLUL 50 Soluționarea cererii de azil

(1) Cererea de azil este soluționată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului și a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situația concretă din țara de origine și cu credibilitatea solicitantului.

(2) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil minori se ține seama și de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum și de maturitatea acestora.

(3) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil majori lipsiți de discernământ, declarațiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernământul.

(4) În cazurile prevăzute la art. 45 alin. (2) și (9), cererea de azil este soluționată pe baza elementelor existente la dosar. Modificări (1)

ARTICOLUL 51 Renunțarea la cererea de azil în etapa administrativă Modificări (1)

(1) În situația în care solicitantul de azil renunță în mod expres la cererea sa în etapa administrativă, acesta este informat cu privire la consecințele actului de renunțare.

(2) În situația menționată la alin. (1), funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului.

(3) Decizia de închidere a dosarului se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiați sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia. Modificări (1)

(4) Decizia de închidere a dosarului prevăzută la alin. (2) nu este supusă căilor de atac.

(5) Solicitantul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19 până la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului.

(6) În cazul în care solicitantul renunță la cererea de azil în etapa administrativă, acesta are obligația de a părăsi teritoriul României la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul în care solicitantul are un drept de ședere reglementat potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor.

ARTICOLUL 52 Termenul de soluționare a cererii de azil Modificări (1), Reviste (1)

(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant și se pronunță asupra cererii de azil a solicitantului în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.

(2) Dacă soluționarea cererii de azil necesită o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește cu cel mult 30 de zile.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, după caz, pe perioada procedurii țării terțe sigure.

(4) În cazul solicitanților de azil minori neînsoțiți, termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă până la numirea reprezentantului legal.

ARTICOLUL 53 Hotărârea de soluționare a cererii de azil

(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care: Jurisprudență (1)

a) recunoaște statutul de refugiat; sau

b) acordă protecția subsidiară; sau

c) respinge cererea de azil. Jurisprudență (1)

(2) Hotărârea de acordare a protecției subsidiare cuprinde și motivele neacordării statutului de refugiat.

(3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecție prevăzută la art. 23 și 24, art. 26 sau 27, precum și mențiunea cu privire la obligația de a părăsi teritoriul României. Străinul are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la momentul finalizării procedurii de azil, cu excepția cazului în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluționării acesteia în cadrul procedurilor accelerate, caz în care străinul este obligat să părăsească teritoriul statului român de îndată ce s-a finalizat procedura de azil. Modificări (1)

ARTICOLUL 54 Comunicarea hotărârii de soluționare a cererii de azil Modificări (1)

(1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiați sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia. Modificări (2)

(2) În situația în care solicitantul a fost evacuat dintr-un centru de cazare aflat în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați și nu a comunicat noua reședință, hotărârea se consideră a fi comunicată de la data la care se constată, printr-un proces-verbal întocmit de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), că străinul nu se mai află la ultima reședință declarată. Modificări (2)

(3) Motivele de acordare a unei forme de protecție nu se comunică.

ARTICOLUL 55 Termenul de depunere a plângerii Jurisprudență (2)

(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) și c) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima reședință declarată. Modificări (1), Jurisprudență (3)

(2) În cazul în care plângerea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii.

ARTICOLUL 56 Depunerea plângerii Puneri în aplicare (1)

(1) Plângerea motivată se depune numai la Oficiul Național pentru Refugiați sau, după caz, la structura teritorială a acestuia care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, motivele plângerii și înscrisurile sau orice alte elemente pe care își sprijină plângerea. Plângerea se înaintează de îndată instanței competente. Modificări (2)

(2) În cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) În cazul străinului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator. Reviste (1)

ARTICOLUL 57 Conținutul plângerii

(1) Plângerea trebuie să cuprindă:

a) numele și reședința petentului, denumirea și sediul structurii competente care a soluționat cererea de azil în procedură administrativă;

b) obiectul cererii;

c) prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază plângerea;

d) indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;

e) semnătura.

(2) Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătura la plângere o copie pentru pârât și o copie pentru instanță. Copiile vor fi certificate de petent că sunt conforme cu originalul.

ARTICOLUL 58 Confidențialitatea în procedura în instanță Reviste (1)

(1) În etapa judecătorească de soluționare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în ședință secretă. Reviste (1)

(2) În etapa judecătorească, procedura de azil se desfășoară cu respectarea principiului confidențialității. Reviste (1)

ARTICOLUL 59 Exercițiul drepturilor procedurale

Exercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistența unui apărător.

ARTICOLUL 60 Părțile Reviste (2)

În înțelesul prezentei legi, părțile sunt:

a) Oficiul Național pentru Refugiați; Modificări (1)

b) solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte.

ARTICOLUL 61 Întâmpinarea

Întâmpinarea va cuprinde:

1. excepțiile de procedură pe care intimatul le ridică la plângerea formulată de petent;

2. răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale plângerii;

3. dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arăta numele și domiciliul sau, după caz, reședința acestora;

4. semnătura.

ARTICOLUL 62 Înfățișări și dezbateri

(1) Cauzele având ca obiect cereri de azil se judecă cu precădere față de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile. Reviste (1)

(2) Instanța va putea acorda un singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.

ARTICOLUL 63 Audierea Acțiuni respinse (3), Reviste (1)

Instanța poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază că aceasta este utilă soluționării cauzei.

ARTICOLUL 64 Soluționarea plângerii

(1) Plângerea se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (1), Acțiuni respinse (5), Jurisprudență (15), Reviste (1)

(2) Instanța soluționează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

(3) Instanța va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunțare.

ARTICOLUL 65 Cheltuielile de judecată

Plângerea, precum și celelalte acte de procedură privind soluționarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru și nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată.

ARTICOLUL 66 Termenul de depunere a recursului

(1) Împotriva hotărârii instanței contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiați poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Modificări (1), Acțiuni respinse (6)

(2) În cazul minorului, recursul se declară de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.

(3) În cazul străinului lipsit de discernământ, recursul se declară de curator.

(4) În cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării recursului.

(5) Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinței.

ARTICOLUL 67 Soluționarea recursului

Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secția de contencios administrativ - în a cărui circumscripție se află judecătoria a cărei hotărâre este atacată.

ARTICOLUL 68 Renunțarea la judecată

(1) Petentul poate să renunțe oricând la judecată fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.

(2) Renunțarea se constată de instanță printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea ei.

ARTICOLUL 69 Exercitarea căilor de atac în afara termenului legal

(1) În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afara termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării dispoziției de părăsire a teritoriului României. Cererea de suspendare se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanța de judecată competentă, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă. Modificări (1), Reviste (1)

(2) Până la momentul soluționării cererii de suspendare a executării dispoziției de părăsire a teritoriului României, străinul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român. Modificări (1)

(3) În cazul în care instanța admite cererea de suspendare a executării dispoziției de părăsire a teritoriului României, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunțării asupra cererii de repunere în termen. Modificări (1)

(4) Străinul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 și 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen.

ARTICOLUL 70 Dispoziția de părăsire a teritoriului României Modificări (2), Reviste (1)

(1) Atunci când în urma finalizării procedurii de azil străinul nu a obținut o formă de protecție, Autoritatea pentru Străini, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (3), respectiv ale art. 51 alin. (6), emite și pune în aplicare dispoziția de părăsire a teritoriului României. Modificări (2)

(2) În sensul alin. (1), procedura de azil se finalizează în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii de respingere de către instanța de recurs. Acțiuni respinse (1)

(3) În cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 53 alin. (3) sau, după caz, la art. 51 alin. (6), autoritățile competente îi acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România. Modificări (1), Reviste (1)

SECȚIUNEA a 2-a Reunificarea familiei

ARTICOLUL 71 Reunificarea familiei Puneri în aplicare (1)

(1) Persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecție în condițiile art. 23 și 26 poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se află pe teritoriul României. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(2) Aceste cereri se depun la Oficiul Național pentru Refugiați sau la structurile teritoriale ale acestuia. Modificări (1)

(3) În cazul în care funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază că a fost făcută dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecție sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita Ministerului Afacerilor Externe acordarea vizei și eliberarea titlului de călătorie pentru membrii de familie prevăzuți la alin. (1). Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(4) După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care există acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluționarea cererii va fi făcută potrivit prevederilor prezentei legi.

ARTICOLUL 72 Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoțiți

(1) Reunificarea familială în cazul minorilor neînsoțiți care beneficiază de o formă de protecție se face în funcție de interesul superior al copilului.

(2) Oficiul Național pentru Refugiați va declanșa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declanșată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, și al minorului neînsoțit. În toate cazurile se va ține cont de opinia minorului neînsoțit și i se va acorda importanța cuvenită. Modificări (1)

(3) În cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoțit, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea și condițiile de realizare a reunificării și emite o hotărâre motivată în acest sens.

(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69.

ARTICOLUL 73 Depistarea familiei în cazul solicitanților de azil minori neînsoțiți Modificări (2)

(1) Oficiul Național pentru Refugiați ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei solicitanților de azil minori neînsoțiți. Modificări (1)

(2) Opinia solicitantului de azil minor neînsoțit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a acestuia.

ARTICOLUL 74 Reunificarea familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare

(1) Persoanele care beneficiază de protecție umanitară temporară pot solicita reunificarea familiei pentru membrii de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se află pe teritoriul României.

(2) Cererea de reunificare familială este soluționată de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), care emite o hotărâre motivată în acest sens.

(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69.

(4) Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoțiți care beneficiază de protecție umanitară temporară se realizează în condițiile prevăzute la art. 72.

SECȚIUNEA a 3-a Procedura accelerată

ARTICOLUL 75 Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

(1) Fac obiectul procedurii accelerate:

a) cererile de azil evident nefondate; Acțiuni respinse (2)

b) cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranța națională ori pentru ordinea publică în România;

c) cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o țară sigură de origine.

(2) Cererile de azil ale minorilor neînsoțiți nu pot fi soluționate în procedură accelerată. Modificări (1)

ARTICOLUL 76 Cererile de azil evident nefondate

(1) Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă se constată: Acțiuni respinse (2)

a) lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26; Modificări (1)

b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competențe în materie de refugiați ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credință, la procedura de azil. Puneri în aplicare (1)

(2) Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuție sau a expunerii la un risc serios în țara de origine există în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu invocă nici o temere de persecuție în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26; Modificări (1)

b) solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuție sau unui risc serios ori relatările sale nu conțin detalii circumstanțiale sau personale; Acțiuni respinse (2)

c) cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată față de situația din țara sa de origine; Acțiuni respinse (2)

d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competențe în materie de refugiați ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicație plauzibilă, se află în una dintre următoarele situații:

a) a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susținând că sunt autentice;

b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

c) cu rea-credință a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsă în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluționarea cererii sale;

d) în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe țări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țară, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere; Modificări (1)

f) a încălcat în mod flagrant obligațiile prevăzute la art. 19; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

g) a depus cererea de azil după ce anterior, în urma unei examinări care conține garanțiile procedurale adecvate și în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, i s-a respins o astfel de cerere într-o țară terță sigură.

(4) Motivele enumerate la alin. (1), precum și cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) și c) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuție conform art. 23 alin. (1) sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26. Modificări (1)

ARTICOLUL 77 Țări sigure de origine Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(1) Sunt considerate țări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, prin ordin al ministrului administrației și internelor, pe baza următoarelor criterii: Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

a) numărul cererilor de azil formulate de cetățenii țării respective și coeficienții de acordare a unei forme de protecție; Acțiuni respinse (1)

b) situația respectării drepturilor fundamentale ale omului;

c) funcționarea principiilor democratice, a pluralismului politic și a alegerilor libere, precum și existența unor instituții democratice funcționale care să asigure garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

d) existența unor factori de stabilitate.

(2) Pot fi luate în considerare și alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).

(3) Cererea de azil a străinului care provine dintr-o țară sigură de origine este respinsă ca evident nefondată, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existența unei temeri bine întemeiate de persecuție în sensul art. 23 alin. (1). În acest caz solicitantul primește accesul la procedura originară. Modificări (1)

ARTICOLUL 78 Momentul declanșării procedurii accelerate

Procedura accelerată poate fi declanșată în cursul procedurii ordinare la data la care funcționarul anume desemnat constată existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 75.

ARTICOLUL 79 Soluționarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerate

Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate în susținerea cererii de azil, se pronunță în termen de 3 zile de la declanșarea procedurii accelerate.

ARTICOLUL 80 Căi de atac

(1) În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii de azil ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de două zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusă în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (2)

ARTICOLUL 81 Hotărârea instanței de judecată Reviste (1)

(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 10 zile și pronunță o hotărâre motivată, prin care:

a) admite plângerea și reține cauza spre soluționare în procedură ordinară;

b) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1), Acțiuni respinse (3)

(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă. Acțiuni respinse (3)

(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispozițiile art. 70.

SECȚIUNEA a 4-a Procedura la frontieră

ARTICOLUL 82 Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat Puneri în aplicare (1), Derogări (1)

Cererea de azil depusă la organele teritoriale ale Poliției de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiați, care o analizează și pronunță o hotărâre în termen de 3 zile de la primire. Modificări (1)

ARTICOLUL 83 Soluționarea cererilor de azil depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat Modificări (2), Derogări (1)

(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea unei forme de protecție, în raport cu datele privind situația din țara de origine, hotărăște:

a) acordarea unei forme de protecție și a accesului la teritoriu; sau

b) acordarea accesului la teritoriu și la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1); sau

c) respingerea cererii de azil ca evident nefondată.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de azil va fi analizată potrivit dispozițiilor prezentei legi care reglementează procedura ordinară.

ARTICOLUL 84 Solicitanții de azil minori neînsoțiți Modificări (1)

(1) Cererile de azil depuse de minorii neînsoțiți nu fac obiectul procedurii la frontieră.

(2) Solicitanții de azil minori neînsoțiți primesc accesul la teritoriu și la procedura ordinară.

ARTICOLUL 85 Căi de atac

(1) Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil străinul poate depune o plângere în termen de două zile de la comunicare. Modificări (1)

(2) Plângerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află. Modificări (2)

ARTICOLUL 86 Hotărârea instanței de judecată

(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivată, prin care:

a) admite plângerea, acordă accesul la teritoriu și reține cauza pentru soluționare în procedură ordinară; sau

b) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române va lua măsuri în vederea returnării străinului.

ARTICOLUL 87 Cazarea solicitanților de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1) Străinul care solicită o formă de protecție în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

(2) Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire și cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor și având regimul juridic al zonei de tranzit. Puneri în aplicare (1)

(3) Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masă în natură, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. Puneri în aplicare (1)

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluționată printr-o hotărâre irevocabilă, străinului i se permite intrarea în țară.

(6) Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistență juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiați, precum și din partea reprezentanței din România a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și, de asemenea, are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19, cu excepția celor care intră în contradicție cu prevederile acestei proceduri.

SECȚIUNEA a 5-a Procedura de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

ARTICOLUL 88 Condițiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil poate fi depusă numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) să fie depusă personal, persoana să se afle pe teritoriul României; și

b) să fi fost finalizată procedura anterioară de soluționare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără ca străinul să fi obținut o formă de protecție, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecție a fost anulată ori a încetat. Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de recurs. Modificări (2)

(2) Accesul la o nouă procedură de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiții:

a) pe parcursul procedurii de soluționare a cererii anterioare sau după soluționarea cererii anterioare printr-o hotărâre irevocabilă ori, după caz, printr-o decizie de închidere a dosarului, solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia, cu condiția ca aceste elemente să nu fie rezultatul unor acțiuni provocate în scopul obținerii unei forme de protecție din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existenței noilor motive invocate și a imposibilității prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil; Modificări (1), Acțiuni respinse (3)

b) de la data finalizării procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în țara de origine, de natură a avea consecințe grave pentru solicitant.

(3) Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luați în custodie publică de Autoritatea pentru Străini și de structurile sale teritoriale, se află în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate. Modificări (1)

(4) Cererile de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, aparținând străinilor aflați în situațiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată Oficiului Național pentru Refugiați de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenția cărora aceștia se află. Modificări (1)

ARTICOLUL 89 Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(1) În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), străinul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv, pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României. Modificări (1)

(3) În cazul prevăzut la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiați. În cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită și nici nu prezintă motive care să justifice absența sa, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) încheie un proces-verbal de constatare, care face dovada comunicării. Modificări (3), Puneri în aplicare (1)

(4) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de două zile de la comunicare.

(5) Plângerea este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (2)

(6) Hotărârea instanței prevăzute la alin. (5) este irevocabilă.

ARTICOLUL 90 Analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

Soluționarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, depusă în condițiile art. 88, este de competența funcționarului prevăzut la art. 48 alin. (2).

ARTICOLUL 91 Hotărârea de soluționare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil Modificări (1)

(1) Hotărârea se pronunță în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentației prezentate de străin și în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia. Hotărârea se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2) Funcționarul prevăzut la art. 90 emite o hotărâre prin care:

a) acordă accesul la o nouă procedură de azil; sau

b) respinge cererea ca inadmisibilă.

(3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 88 alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiați va informa străinul, în scris, cu privire la posibilitățile legale pe care le are la dispoziție pentru depunerea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Modificări (1)

ARTICOLUL 92 Efectele hotărârii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil Puneri în aplicare (1)

În cazul în care străinul primește accesul la o nouă procedură de azil, acesta are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 93 Căi de atac Jurisprudență (4)

(1) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Jurisprudență (3), Reviste (1)

(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (2), Jurisprudență (1)

(3) Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați nu atrage și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Modificări (1)

(4) În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgență de către instanța de judecată competentă, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă. Modificări (1), Acțiuni respinse (6), Jurisprudență (5), Reviste (1)

(5) Străinul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunțarea instanței asupra cererii prevăzute la alin. (4). Jurisprudență (1)

(6) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunțării instanței asupra plângerii.

ARTICOLUL 94 Soluționarea plângerii

(1) Instanța soluționează plângerea, fără audierea străinului, în termen de 30 de zile, și pronunță o hotărâre motivată, prin care:

a) respinge plângerea; sau

b) admite plângerea, acordă accesul la o nouă procedură de azil și dispune ca structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară. Modificări (1)

(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) este irevocabilă.

SECȚIUNEA a 6-a Procedura țării terțe sigure Modificări (1)

ARTICOLUL 95 Declanșarea procedurii Modificări (1)

(1) În cazul în care străinul a tranzitat anterior o țară terță sigură și i s-a oferit deja protecția în acea țară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze autoritățile pentru a obține protecție, Oficiul Național pentru Refugiați poate decide retrimiterea străinului în țara respectivă, fără analizarea pe fond a cererii sale. Modificări (1)

(2) Oficiul Național pentru Refugiați poate analiza cererea depusă de străin chiar dacă acesta se află în situația prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(3) Dacă solicitantul se află în situația prevăzută la alin. (1) și există acceptul statului aflat pe lista cuprinzând țările terțe sigure de a-l readmite pe solicitant pe teritoriul său și de a-i asigura accesul la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiați respinge accesul la procedura de azil în România prin hotărâre motivată, pe care o comunică solicitantului, și solicită autorităților române competente să procedeze la retrimiterea solicitantului către țara terță. Modificări (1)

(4) După comunicarea hotărârii de respingere a accesului la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiați va informa autoritățile statului terț cu privire la faptul că cererea nu a fost analizată pe fond. Modificări (1)

(5) Împotriva hotărârii solicitantul poate depune plângere în condițiile prevăzute la art. 58-69. Modificări (1)

(6) De la data pronunțării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiați de respingere a accesului la procedura de azil și a răspunsului statului terț cu privire la admiterea solicitantului pe teritoriul său, străinul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19. Modificări (1)

(7) În cazul în care transferul solicitantului nu s-a putut realiza, nu există sau nu se poate obține acceptul statului terț de a-l readmite pe solicitant, Oficiul Național pentru Refugiați va acorda accesul la procedura de azil și va analiza cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege. Modificări (1)

(8) Până la preluarea străinului de către autoritățile din țara terță sigură sau, după caz, până la momentul aplicării alin. (6), străinul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 96 Solicitările externe de preluare a solicitanților de azil Modificări (1)

în conformitate cu procedura țării terțe sigure În conformitate cu procedura țării terțe sigure, Oficiul Național pentru Refugiați poate decide să reprimească pe teritoriul său străini, în situațiile în care România este declarată de statul solicitant țară terță sigură pentru aceștia. Modificări (1)

ARTICOLUL 97 Țări terțe sigure Modificări (1)

(1) Sunt considerate țări terțe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, cu respectarea următoarelor condiții: Modificări (1)

a) pe teritoriile lor viața sau libertatea solicitantului nu este și nu va fi amenințată, în sensul art. 33 din Convenția de la Geneva;

b) pe teritoriile lor străinul nu riscă să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;

c) în țările respective străinului i se asigură protecție efectivă împotriva returnării în țara de origine, în sensul prevederilor Convenției de la Geneva, precum și în baza informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) cu privire la practica aplicării principiului nereturnării.

(2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, procedura țării terțe sigure nu se mai aplică în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil, prevăzut la cap. VIII.

CAPITOLUL VI Procedura încetării sau anulării formei de protecție

ARTICOLUL 98 Încetarea statutului de refugiat

(1) Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul său:

a) s-a repus în mod voluntar sub protecția țării a cărei cetățenie o are; sau

b) după ce și-a pierdut cetățenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau

c) a dobândit o nouă cetățenie și se bucură de protecția statului a cărui cetățenie a dobândit-o; sau

d) s-a restabilit în mod voluntar în țara pe care a părăsit-o ori în afara căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; sau

e) nu mai poate continua să refuze protecția țării a cărei cetățenie o are, datorită faptului că împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat să existe, și nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare; Puneri în aplicare (1)

f) fiind o persoană fără cetățenie, este în măsură să se întoarcă în țara în care avea reședința obișnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat. Puneri în aplicare (1)

(2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare, refuză protecția țării a cărei cetățenie o are.

(3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare, refuză să se întoarcă în țara în care în mod obișnuit își avea reședința.

ARTICOLUL 99 Încetarea protecției subsidiare Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

Protecția subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea formei subsidiare de protecție au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură încât această formă de protecție nu mai este necesară. Modificări (1), Puneri în aplicare (2)

ARTICOLUL 100 Anularea statutului de refugiat

Statutul de refugiat se anulează în următoarele situații:

a) persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoașterea formei de protecție, și nu există alte motive care să conducă la menținerea statutului de refugiat;

b) după acordarea formei de protecție s-a descoperit că străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 25.

ARTICOLUL 101 Anularea protecției subsidiare Jurisprudență (1)

Protecția subsidiară se anulează în următoarele situații:

a) în cazul în care, după acordarea protecției subsidiare, s-a descoperit că străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 28;

b) atunci când persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecție, și nu există alte motive care să conducă la menținerea protecției subsidiare.

ARTICOLUL 102 Declanșarea procedurii de încetare sau de anulare Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

Procedura de încetare sau de anulare a formei de protecție acordate se declanșează de Oficiul Național pentru Refugiați din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale ori al ordinii publice. Modificări (1)

ARTICOLUL 103 Reanalizarea situației persoanelor care au primit o formă de protecție Puneri în aplicare (1)

(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită beneficiarului formei de protecție să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiați sau, după caz, la structurile sale teritoriale, în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situației acestuia. Beneficiarul formei de protecție va fi informat și cu privire la inițierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare, precum și cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe durata procedurii. Modificări (2)

(2) Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție are dreptul: Modificări (1)

a) de a fi asistată de un avocat în orice fază a procedurii;

b) de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii;

c) de a contacta și de a fi asistată de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii;

d) de a fi consiliată și asistată de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.

(3) Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecție aflat în situația prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetățenia română.

(4) În situația în care beneficiarul formei de protecție nu se prezintă la interviu, funcționarul va soluționa cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.

(5) Reanalizarea cazului se va realiza în procedură ordinară sau accelerată. Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedură accelerată, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 75.

ARTICOLUL 104 Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecție

(1) În urma analizării elementelor existente la dosar și, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:

a) menține forma de protecție acordată; sau

b) constată încetarea formei de protecție; sau

c) dispune anularea formei de protecție.

(2) Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecție nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).

(3) În funcție de motivele care au stat la baza pronunțării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecție, funcționarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menționa, după caz, obligația de părăsire a teritoriului.

(4) Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde mențiunea cu privire la obligația de părăsire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Autoritatea pentru Străini va emite și va pune în aplicare dispoziția de părăsire a teritoriului României. Modificări (2)

ARTICOLUL 105 Căi de atac

Împotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) și c) străinul poate face plângere în condițiile prevăzute de prezenta lege.

ARTICOLUL 106 Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecție

(1) Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecție, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecție acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România. Puneri în aplicare (1)

(2) Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror formă de protecție a încetat ca urmare a dobândirii cetățeniei române.

CAPITOLUL VII Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat

ARTICOLUL 107 Competența aplicării Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiați

Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, este autoritatea abilitată cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiați, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiați, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980. Modificări (1)

ARTICOLUL 108 Declanșarea procedurii

Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se inițiază de către Oficiul Național pentru Refugiați în următoarele situații: Modificări (1)

a) din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către străinul sau apatridul care se află pe teritoriul României și al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;

b) din oficiu, din momentul în care se constată îndeplinirea condițiilor privind preluarea responsabilității statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;

c) din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilității statutului de refugiat de către România.

ARTICOLUL 109 Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate

(1) Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art. 108 lit. a) se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiați sau la structurile sale teritoriale, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum și dovada faptului că i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european. Modificări (1)

(2) Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum și documentul de călătorie eliberat refugiaților în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, emise de autoritățile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoașterii statutului de refugiat.

(3) În situația în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare.

ARTICOLUL 110 Hotărârea privind transferul de responsabilitate

(1) Funcționarul Oficiului Național pentru Refugiați anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european și în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăște: Modificări (1)

a) admiterea cererii privind transferul responsabilității; sau

b) respingerea cererii privind transferul responsabilității.

(2) Împotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilității asupra statutului de refugiat străinul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(3) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, Oficiul Național pentru Refugiați va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european că transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc. Modificări (1)

ARTICOLUL 111 Calea de atac

(1) Soluționarea plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul Oficiului Național pentru Refugiați sau structura sa teritorială care a emis hotărârea. Modificări (2)

(2) Instanța prevăzută la alin. (1) analizează plângerea și, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunță o hotărâre motivată prin care:

a) admite plângerea și aprobă transferul responsabilității asupra statutului de refugiat; sau

b) respinge plângerea.

(3) Hotărârea instanței de judecată este definitivă și irevocabilă.

ARTICOLUL 112 Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilității

(1) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, străinul va avea drepturile și obligațiile prevăzute la art. 20 și 21.

(2) În cazul respingerii cererii privind transferul responsabilității, străinului i se aplică în continuare dispozițiile legale privind regimul juridic al străinilor în România.

ARTICOLUL 113 Transferul de responsabilitate în cazul refugiaților recunoscuți în România

(1) În situațiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcționarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constată îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european și încetarea responsabilității statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autoritățile române.

(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constată îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.

(3) În termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiați va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european că responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat. Modificări (1)

ARTICOLUL 114 Solicitările de readmisie cu privire la refugiații recunoscuți în România

(1) În vederea determinării responsabilității României de a readmite pe teritoriul său un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiați va putea solicita autorităților statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informații suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia. Modificări (1)

(2) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiați va informa autoritățile statului solicitant că refugiatul va fi readmis pe teritoriul României. Modificări (1)

(3) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiați va informa autoritățile statului solicitant că refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. În acest din urmă caz Oficiul Național pentru Refugiați va emite o hotărâre, în conformitate cu dispozițiile art. 108 lit. b) și ale art. 113 alin. (1). Modificări (1)

CAPITOLUL VIII Procedura statului membru responsabil

SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale privind statul membru responsabil

ARTICOLUL 115 Preeminența actelor direct aplicabile

(1) Începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei țări terțe.

(2) Începând cu aceeași dată, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementării eficiente a convențiilor sau actelor menționate la alin. (1). Competențele și atribuțiile instituțiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

ARTICOLUL 116 Accesul la procedura de azil Modificări (1)

Unui solicitant de azil i se poate refuza accesul la procedura de azil în România dacă, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil.

ARTICOLUL 117 Autoritatea de coordonare Modificări (1)

Autoritatea centrală responsabilă de implementarea prevederilor convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei țări terțe și de coordonarea activităților celorlalte instituții implicate, la nivel național, este Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 2-a Dispoziții comune privind statul membru responsabil

ARTICOLUL 118 Obligația de informare Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

La data depunerii cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiați sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va fi informat în scris cu privire la faptul că informații despre cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

ARTICOLUL 119 Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanților de azil Modificări (1)

(1) În cazul în care există dovezi sau argumente circumstanțiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, Oficiul Național pentru Refugiați întreprinde demersurile necesare pentru a verifica situația solicitanților de azil, după depunerea cererii de azil, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil națională. Modificări (1)

(2) Până la soluționarea cererii de azil în vederea stabilirii statului membru responsabil printr-o hotărâre executorie, se aplică procedurile și termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

ARTICOLUL 120 Hotărârea de stabilire a statului responsabil

(1) Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcționarilor anume desemnați prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(2) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstanțiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitant, funcționarii prevăzuți la alin. (1) pot hotărî: Modificări (1)

a) respingerea accesului la procedura de azil din România și dispunerea transferului străinului în statul responsabil;

b) acordarea accesului la procedura de azil din România.

(3) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați va fi motivată, în fapt și în drept, în conformitate cu prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetățean al unei țări terțe. Modificări (1)

(4) Hotărârea de respingere conține motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România și dispoziția de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

(5) Hotărârea se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiați sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia. Modificări (3)

(6) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați este executorie. Modificări (1)

ARTICOLUL 121 Calea de atac Modificări (2)

(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (3) se poate face plângere în termen de două zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima reședință declarată. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspendă executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil. Jurisprudență (1)

(2) Plângerea se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiați și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil în România. Modificări (1), Acțiuni admise (1), Jurisprudență (1)

(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivată prin care:

a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați; Modificări (1)

b) admite plângerea, anulează dispoziția de transfer în statul responsabil și dispune acordarea accesului la procedura de azil în România.

(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune acordarea accesului la procedura de azil națională, iar solicitantul de azil a fost deja transferat în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiați va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii solicitantului pe teritoriul României. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

ARTICOLUL 122 Procedura de determinare a statului membru
responsabil în cazul cetățenilor străini
Modificări (2)

(1) Organele Autorității pentru Străini au obligația de a informa în scris cetățenii străini cu ședere ilegală, care ar fi putut depune o cerere de azil într-un alt stat, cu privire la faptul că informații referitoare la cererea și persoana acestora, inclusiv amprentele papilare luate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii lor de azil. Puneri în aplicare (1)

(2) Pentru a verifica dacă un străin descoperit cu ședere ilegală pe teritoriul României a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru, Autoritatea pentru Străini sau formațiunile sale teritoriale poate sesiza structura specializată din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați, în vederea întreprinderii demersurilor necesare.

(3) Sesizarea Oficiului Național pentru Refugiați se poate face în cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, cetățeanul străin a fost identificat într-un alt stat membru ori există dovezi sau argumente circumstanțiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(4) Condițiile pentru verificarea amprentelor papilare ale unui cetățean străin cu privire la depunerea anterioară a unei solicitări de azil pe teritoriul unui alt stat membru sunt îndeplinite dacă: Puneri în aplicare (1)

a) străinul declară că a depus solicitare de azil fără să indice statul membru respectiv;

b) străinul nu solicită azil, dar se opune returnării în țara de origine, susținând că se află în pericol; sau

c) străinul încearcă să împiedice îndepărtarea sa, refuzând să coopereze în stabilirea identității sale, în special prezentând documente de identitate false sau neprezentând nici un document.

(5) În situația în care este sesizat în conformitate cu prevederile alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiați efectuează verificările necesare în statul membru presupus responsabil de a se ocupa de respectivul străin.

(6) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstanțiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcționarii anume desemnați pot hotărî transferul în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil, prin hotărâre motivată. Modificări (1)

(7) Hotărârea se comunică de îndată cetățeanului străin, în scris, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiați ori prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia.

(8) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați este executorie.

(9) În situația în care statul membru sesizat nu își recunoaște responsabilitatea ori dovezile sau argumentele circumstanțiale nu indică responsabilitatea unui alt stat, Oficiul Național pentru Refugiați informează în scris Autoritatea pentru Străini sau formațiunea sa teritorială, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

ARTICOLUL 123 Calea de atac Modificări (1)

(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (6) se poate face plângere în termen de două zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că străinul nu se mai află la ultima reședință declarată. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspendă executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil. Modificări (2)

(2) Plângerea se depune la Oficiul Național pentru Refugiați și va fi însoțită de copia de pe hotărârea privind dispunerea părăsirii teritoriului României în scopul transferului în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil. Modificări (2)

(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (1)

(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivată prin care:

a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați; Modificări (1)

b) admite plângerea și anulează dispoziția de transfer în statul membru responsabil.

(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune anularea dispoziției de transfer în statul membru responsabil, iar străinul a fost deja transferat în acel stat Oficiul Național pentru Refugiați va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii străinului pe teritoriul României. Modificări (1)

ARTICOLUL 124 Solicitări adresate României

(1) În cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcționarii anume desemnați din cadrul Oficiului Național pentru Refugiați examinează argumentele în fapt și în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convențiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene. Modificări (1)

(2) În vederea determinării responsabilității României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcționarii anume desemnați vor avea dreptul să consulte și să verifice informațiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului Administrației și Internelor.

(3) În cazul în care verificările făcute indică faptul că România este responsabilă conform cel puțin unuia dintre criteriile prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre prin care România își va accepta responsabilitatea și va include detaliile practice privind transferul ulterior. Modificări (1)

(4) În cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susținută suficient cu dovezi și cu argumente circumstanțiale care să indice responsabilitatea României, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre de neacceptare a responsabilității de analizare a cererii de azil. Modificări (1)

(5) Hotărârea va fi comunicată de îndată statului membru solicitant, în termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. Modificări (1)

ARTICOLUL 125 Transferuri

(1) Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel național a implementării transferurilor revine Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(2) În temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (6) și la art. 124 alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiați pune în executare măsura transferului în și din statul membru responsabil. Modificări (2)

(3) Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiați eliberează laissez-passer, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. Modificări (1)

(4) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, de paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condițiile prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat. Modificări (1)

ARTICOLUL 126 Mijloace electronice de transmisie - DubliNet

(1) Funcționarii anume desemnați cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul să utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(2) Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date și asigurarea funcționării neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(3) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcționării neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării și întreținerii sistemului DubliNet și reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcționarii anume desemnați și administratorul de sistem. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 3-a Drepturile și obligațiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil

ARTICOLUL 127 Drepturile și obligațiile solicitanților de azil Modificări (1)

Drepturile și obligațiile solicitanților de azil care fac obiectul procedurii prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse într-unul dintre statele membre de un cetățean al unei țări terțe, sunt cele prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 128 Drepturile și obligațiile cetățenilor străini

Drepturile și obligațiile cetățenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 și 123.

ARTICOLUL 129 Protecția împotriva returnării Modificări (1)

Împotriva străinilor care fac obiectul procedurii de stabilire a statului membru responsabil nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forțată de pe teritoriul României, din momentul sesizării prevăzute la art. 122 alin. (3) și până la comunicarea prevăzută la art. 122 alin. (9). Modificări (1)

CAPITOLUL IX Protecția temporară

ARTICOLUL 130 Durata protecției temporare Puneri în aplicare (1)

(1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecției temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecția temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.

(2) Acolo unde motivele de protecție temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecția temporară până la un an. Modificări (1)

ARTICOLUL 131 Acordarea protecției temporare Puneri în aplicare (1)

(1) Existența unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene. Puneri în aplicare (1)

(2) România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existența unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecția temporară, data la care protecția temporară intră în vigoare și o estimare a scalei de mișcări ale persoanelor strămutate.

(3) Străinii cărora li s-a acordat protecție temporară vor beneficia de această formă de protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.

(4) În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare. Modificări (1)

ARTICOLUL 132 Încetarea protecției temporare Puneri în aplicare (1)

Protecția temporară ia sfârșit:

a) când se ajunge la limita maximă a duratei; sau

b) în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens.

ARTICOLUL 133 Drepturile beneficiarilor protecției temporare Puneri în aplicare (1)

(1) Pe toată durata protecției temporare beneficiarii acestei forme de protecție se bucură de următoarele drepturi:

a) de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;

b) de a fi informați, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înțeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecția temporară;

c) de a fi angajați în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfășura activități independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum și activități precum oportunități educative pentru adulți, pregătire vocațională și experiență practică de lucru, în condițiile legii; Puneri în aplicare (1)

d) de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;

e) de a primi gratuit asistență medicală primară și spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent; Modificări (1)

f) dreptul beneficiarilor protecției temporare cu nevoi speciale de a primi o asistență medicală adecvată;

g) dreptul de a avea acces la sistemul de învățământ de stat în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, în cazul beneficiarilor protecției temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

(2) Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistență medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum și alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condițiile art. 131 alin. (4), și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, și/sau din fondurile Uniunii Europene.

(3) Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecției temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obținerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Național pentru Refugiați va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenței situației. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim. Modificări (1)

(4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politică a pieței de muncă, se poate acorda prioritate cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor statelor obligate prin Acordul privind Spațiul Economic European și, de asemenea, cetățenilor statelor terțe cu ședere legală, care primesc ajutor de șomaj.

ARTICOLUL 134 Înregistrarea

Oficiul Național pentru Refugiați înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecției temporare pe teritoriul României. Modificări (1)

ARTICOLUL 135 Reunificarea familiei

(1) În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în țara de origine și au fost separate datorită circumstanțelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecției temporare:

a) soția/soțul;

b) minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soțului/soției sale, fără a face distincție dacă este născut din căsătorie sau în afara căsătoriei ori adoptat.

(2) În cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecție temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificați, cu luarea în considerare a dorinței acestora.

(3) Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecției temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceștia au nevoie de protecție și nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.

(4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Național pentru Refugiați cooperează cu instituțiile similare din statele membre responsabile. Modificări (1)

(5) În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecției temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

(6) În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.

(7) În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Național pentru Refugiați poate coopera cu organizațiile internaționale în cauză. Modificări (1)

(8) Oficiul Național pentru Refugiați, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 136 Minorii neînsoțiți, beneficiari ai protecției temporare

(1) În cazul minorilor neînsoțiți care se bucură de protecție temporară, Oficiul Național pentru Refugiați va solicita autorităților competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp. Modificări (1)

(2) Pe perioada protecției temporare minorul neînsoțit poate fi cazat:

a) cu rude adulte;

b) cu o familie gazdă;

c) în centre de primire cu facilități speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;

d) cu persoana care a avut grijă de copil când a părăsit țara de origine.

(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia.

ARTICOLUL 137 Cererea de azil

(1) Beneficiarii protecției temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.

(2) Examinarea oricărei cereri de azil nesoluționate înainte de expirarea duratei protecției temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.

(3) Protecția temporară nu se acordă concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.

(4) În cazul în care, în urma soluționării cererii de azil, nu se acordă statutul de refugiat și nici protecție subsidiară unei persoane eligibile pentru acordarea protecției temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecția temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată această formă de protecție.

(5) Prevederile alin. (4) se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 141.

ARTICOLUL 138 Repatrierea voluntară Puneri în aplicare (1)

(1) Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecție temporară și care solicită returnarea sunt sprijinite în acest sens de autoritățile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiții care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecințele acestei solicitări.

(2) Atât timp cât durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persistă în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție.

ARTICOLUL 139 Fonduri europene

În vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați, Ministerul Administrației și Internelor sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanțării de la Fondul European pentru Refugiați, în condițiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens. Modificări (1)

ARTICOLUL 140 Transferul beneficiarilor protecției temporare Puneri în aplicare (1)

(1) Pe durata protecției temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecției temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecției temporare se va efectua numai în cazul în care există consimțământul persoanelor în cauză.

(2) România comunică cererile de transfer către alte state membre și notifică Comisia Europeană și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

(3) În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.

(4) Oficiul Național pentru Refugiați, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecției temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauză în ceea ce privește protecția temporară.

(6) În cazul în care un beneficiar al protecției temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificării familiei, statul român va acorda protecție temporară persoanei în cauză.

(7) În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Național pentru Refugiați emite beneficiarului protecției temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare. Modificări (1)

ARTICOLUL 141 Cauze de excludere

(1) Un străin este exclus de la acordarea protecției temporare dacă:

a) există motive serioase pentru a se considera că:

(i) a comis o infracțiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanității, așa cum sunt definite în instrumentele internaționale instituite pentru a reglementa astfel de infracțiuni;

(ii) a comis o infracțiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afara României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoană care se bucură de protecție temporară; Puneri în aplicare (1)

(iii) este vinovat de acte împotriva scopurilor și principiilor Națiunilor Unite;

b) există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.

(2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporționalității.

ARTICOLUL 142 Căi de atac

(1) Străinii care au fost excluși de la acordarea protecției temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Național pentru Refugiați. Modificări (1)

(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiați sau prin trimitere poștală la ultima reședință declarată a acestuia. Modificări (1)

(3) Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(4) Plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea. Modificări (1)

(5) Instanța de judecată se pronunță printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.

(6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.

(7) Pe durata soluționării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

CAPITOLUL X Dispoziții tranzitorii și finale

ARTICOLUL 143 Eliberarea documentelor

Eliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) și la art. 125 alin. (4) este de competența Oficiului Național pentru Refugiați. Modificări (1)

ARTICOLUL 144 Principiul statului membru responsabil Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul va fi informat în scris de către Poliția de Frontieră Română, într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaște, cu privire la faptul că informații referitoare la cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

ARTICOLUL 145 Statutul personal

(1) Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi este reglementat de legea țării de origine.

(2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condițiile legii.

ARTICOLUL 146 Stabilirea domiciliului în România Modificări (1)

Ministerul Administrației și Internelor, prin Autoritatea pentru Străini, poate aproba beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, în timpul șederii sale pe teritoriul României, în funcție de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în țară, în condițiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România. Modificări (1)

ARTICOLUL 147 Aplicarea legii în timp

(1) Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată.

(2) Străinilor care beneficiază de protecție umanitară temporară la data aderării României la Uniunea Europeană li se aplică în continuare dispozițiile art. 29-33 și ale art. 74.

ARTICOLUL 148 Înlocuirea unor denumiri

De la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuți în legislația cu incidență în domeniul azilului, vor fi înlocuiți după cum urmează:

a) cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;

b) solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;

c) procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;

d) protecție umanitară condiționată cu protecție subsidiară.

ARTICOLUL 149 Situația juridică a normei de trimitere

Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată, trimiterea se va socoti făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege.

ARTICOLUL 150 Elaborarea normelor metodologice

Pentru aplicarea prezentei legi Ministerul Administrației și Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ARTICOLUL 151 Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană

(1) Prevederile art. 115-129 și ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2) Prevederile art. 29-33 și ale art. 74 vor fi abrogate la data aderării României la Uniunea Europeană.

ARTICOLUL 152 Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, și Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiațior în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum și orice alte dispoziții contrare.

*

Prezenta lege transpune: Modificări (2)

- Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecție temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate și măsurile de promovare a balanței de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane și suportarea consecințelor;

- Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanților de azil;

- Directiva Consiliului 2003/86/CE din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reunificarea familiei;

- Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru calificare și statutul cetățenilor țărilor terțe sau apatrizilor ca refugiați sau ca persoane aflate în nevoie de protecție internațională și conținutul protecției acordate.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU

București, 4 mai 2006.

Nr. 122.

;
se încarcă...