Act Internațional

Convenția privind concilierea și arbitrajul în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa din 15.12.1992 *)

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 martie 1996

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

Statele-părți la această convenție, fiind state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa,

conștiente de obligația lor, potrivit art. 2 paragraful 3 și art. 33 ale Cartei Națiunilor Unite, de a soluționa diferendele dintre ele în mod pașnic,

subliniind că ele nu intenționează în nici un fel să aducă atingere competenței altor instituții sau mecanisme existente, inclusiv Curtea Internațională de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Comunităților Europene și Curtea Permanentă de Arbitraj,

reafirmând angajamentul lor solemn de a-și soluționa diferendele prin mijloace pașnice și hotărârea lor de a institui mecanisme pentru soluționarea diferendelor dintre statele participante,

reamintind că aplicarea integrală a tuturor principiilor și angajamentelor C.S.C.E. constituie, prin ea însăși, un element esențial în prevenirea diferendelor dintre statele participante la C.S.C.E.,

preocupate să întărească și să îndeplinească angajamentele cuprinse, în special, în Raportul Reuniunii de experți privind soluționarea pașnică a diferendelor, adoptat la La Valletta, și aprobat de către Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe ai C.S.C.E. la întâlnirea sa de la Berlin din 19-20 iunie 1991,

au convenit după cum urmează:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 1 Înființarea Curții

Se înființează Curtea de Conciliere și Arbitraj pentru a soluționa, prin conciliere și, când va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care îi vor fi supuse în conformitate cu prevederile acestei convenții.

ARTICOLUL 2 Comisii de conciliere și tribunale arbitrale

1. Concilierea va fi făcută de Comisia de conciliere constituită pentru fiecare diferend. Comisia va fi compusă din conciliatori desemnați de pe o listă întocmită potrivit prevederilor art. 3.

2. Arbitrajul va fi făcut de către Tribunalul arbitral constituit pentru fiecare diferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnați de pe o listă întocmită potrivit prevederilor art. 4.

3. Conciliatorii și arbitrii, împreună, vor constitui Curtea de conciliere și arbitraj în cadrul C.S.C.E., denumită în continuare Curtea.

ARTICOLUL 3 Desemnarea conciliatorilor

1. Fiecare stat-parte la această convenție va desemna, în termen de două luni de la intrarea ei în vigoare, doi conciliatori, dintre care cel puțin unul este cetățean al statului care l-a desemnat. Celălalt conciliator poate fi cetățean al altui stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la această convenție, după intrarea ei în vigoare, își va desemna conciliatorii în termen de două luni după intrarea în vigoare a convenției în privința sa.

2. Conciliatorii trebuie să fie persoane care dețin sau au deținut funcții înalte pe plan internațional sau național și care posedă competențe recunoscute în domeniul dreptului internațional, al relațiilor internaționale sau al soluționării diferendelor.

3. Conciliatorii vor fi desemnați pentru o perioadă de 6 ani, care poate fi reînnoită. Statul care i-a desemnat nu poate dispune încheierea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, statul în cauză va desemna un nou conciliator, pentru perioada de timp rămasă din mandatul predecesorului.

4. La expirarea mandatului lor, conciliatorii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizați.

5. Numele conciliatorilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie într-o listă ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E. pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 4 Desemnarea arbitrilor

1. Fiecare stat parte la această convenție va desemna, în termen de două luni de la intrarea ei în vigoare, un arbitru și un supleant, care pot fi cetățeni ai acestui stat sau ai oricărui alt stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la această convenție, după intrarea ei în vigoare, va desemna un arbitru și un supleant în termen de două luni de la intrarea în vigoare a convenției în privința sa.

2. Arbitrii și supleanții lor trebuie să întrunească condițiile cerute de țările lor pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare sau să fie jurisconsulți, având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional.

3. Arbitrii și supleanții lor sunt desemnați pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Statul-parte care i-a desemnat nu poate dispune încetarea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, arbitrul va fi înlocuit de supleantul său.

4. Dacă un arbitru și supleantul său decedează, demisionează sau sunt, ambii, în imposibilitate de a acționa, faptul fiind constatat de Birou, se va proceda la noi desemnări potrivit paragrafului 1. Noul arbitru și supleantul său vor încheia mandatul predecesorilor.

5. Regulamentul Curții poate prevedea reînnoirea parțială a arbitrilor și a supleanților lor.

6. La expirarea mandatului lor, arbitrii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizați.

7. Numele arbitrilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie pe o listă ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 5 Independența membrilor Curții și a grefierului

Conciliatorii, arbitrii și grefierul își vor exercita funcțiile în deplină independență. Înainte de a-și prelua funcțiile, ei vor face o declarație prin care se vor angaja să-și exercite funcțiile în mod imparțial și potrivit conștiinței lor.

ARTICOLUL 6 Privilegii și imunități

Conciliatorii, arbitrii, grefierul, precum și agenții și consilierii părților în litigiu se vor bucura, pe timpul cât își îndeplinesc funcțiile pe teritoriul statelor părți la această convenție, de privilegiile și de imunitățile acordate persoanelor care îndeplinesc funcții similare în cadrul Curții Internaționale de Justiție.

ARTICOLUL 7 Biroul Curții

1. Biroul Curții va fi format din președinte, un vicepreședinte și trei membri.

2. Președintele Curții va fi ales de către membrii Curții, reuniți în colegiu. Președintele prezidează Biroul.

3. Conciliatorii și arbitrii vor alege, în cadrul colegiilor lor respective, doi membri ai Biroului și pe supleanții acestora.

4. Biroul își va alege vicepreședintele dintre membrii săi. Vicepreședintele va fi ales dintre conciliatori, dacă președintele este un arbitru, și dintre arbitri, dacă președintele este un conciliator.

5. Regulamentul Curții va stabili modalitățile pentru alegerea președintelui, a celorlalți membrii ai Biroului și a supleanților acestora.

ARTICOLUL 8 Procedura de luare a deciziilor

1. Deciziile Curții vor fi luate cu votul majorității membrilor care participă la vot. Membrii care se abțin nu sunt considerați ca participanți la vot.

2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majorității membrilor săi.

3. Deciziile comisiilor de conciliere și cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu votul majorității membrilor lor, care nu au dreptul de a se abține de la vot.

4. În caz de vot egal, votul președintelui va prevala.

ARTICOLUL 9 Grefierul

Curtea își va numi grefierul și va putea să prevadă numirea altor funcționari necesari. Statutul personalului grefei va fi elaborat de Birou și va fi adoptat de către statele-părți la prezenta convenție.

ARTICOLUL 10 Sediul

1. Sediul Curții este stabilit la Geneva.

2. La cererea părților în litigiu și cu acordul Biroului Curții, o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral se pot întruni în afara sediului Curții.

ARTICOLUL 11 Regulamentul Curții

1. Curtea va adopta propriul său regulament, care va fi supus aprobării statelor-părți la prezenta convenție.

2. Regulamentul Curții va stabili, în special, regulile de procedură care trebuie aplicate de către comisiile de conciliere și de tribunalele arbitrale, constituite în conformitate cu prezenta convenție. El va preciza de la care dintre aceste reguli nu se va putea deroga, prin acordul părților în litigiu.

ARTICOLUL 12 Limbile de lucru

Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile în privința limbilor de lucru.

ARTICOLUL 13 Protocol financiar

Cu excepția prevederilor art. 17, toate cheltuielile Curții vor fi suportate de statele-părți la prezenta convenție.

Dispozițiile privind calcularea cheltuielilor, întocmirea și aprobarea bugetului anual al Curții, repartizarea cheltuielilor între statele-părți la această convenție, verificarea conturilor Curții și problemele conexe vor fi cuprinse într-un protocol financiar, care va fi adoptat de către Comitetul Înalților Funcționari. Un stat este legat de protocol în momentul când devine parte la convenție.

ARTICOLUL 14 Raport periodic

Biroul va prezenta, anual, Consiliului C.S.C.E., prin Comitetul Înalților Funcționari, un raport asupra activităților desfășurate în baza prezentei convenții.

ARTICOLUL 15 Notificarea cererilor de conciliere sau de arbitraj

Grefierul Curții va informa Secretariatul C.S.C.E. despre toate cererile de conciliere sau de arbitraj, pentru a fi comunicate imediat statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 16 Comportarea părților; măsurile provizorii

1. În timpul procedurii, părțile în litigiu se vor abține de la orice acțiune care ar putea agrava situația sau care ar putea îngreuna ori împiedica soluționarea diferendului.

2. Comisia de conciliere poate atrage atenția părților în litigiul cu care a fost sesizată asupra măsurilor pe care le-ar putea lua pentru a preveni agravarea diferendului și pentru ca soluționarea acestuia să nu devină mai dificilă.

3. Tribunalul arbitral, constituit pentru a soluționa un diferend, poate indica măsurile provizorii care ar trebui să fie luate de către părțile în litigiu, în conformitate cu prevederile paragrafului 4 al art. 26.

ARTICOLUL 17 Cheltuielile de procedură

Părțile în litigiu și orice parte intervenientă își vor suporta, fiecare, propriile cheltuieli de procedură.

CAPITOLUL II Competența

ARTICOLUL 18 Competența comisiei și a tribunalului

1. Orice stat parte la prezenta convenție poate supune unei comisii de conciliere orice diferend cu un alt stat parte, care nu a putut fi soluționat, într-o perioadă de timp rezonabilă, prin negocieri.

2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral în condițiile prevăzute la art. 26.

ARTICOLUL 19 Menținerea mijloacelor existente de soluționare

1. Comisia de conciliere sau tribunalul arbitral constituite pentru soluționarea unui diferend va înceta examinarea acestuia:

a) dacă, înainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost supus unei curți sau unui tribunal a cărui competență părțile în litigiu sunt obligate să o accepte sau, dacă o asemenea instanță a pronunțat deja o hotărâre asupra fondului acestui diferend;

b) dacă părțile în litigiu au acceptat, dinainte, competența exclusivă a unui organ jurisdicțional, altul decât tribunalul prevăzut de prezenta convenție, și dacă acest organ este competent să decidă, cu forță obligatorie, asupra diferendului ce i-a fost supus, sau dacă părțile în litigiu au convenit să caute soluționarea acestuia exclusiv prin alte mijloace.

2. Comisia de conciliere, constituită pentru soluționarea unui diferend, încetează examinarea acestuia chiar și după ce a fost sesizată, dacă una sau toate părțile în litigiu supun diferendul unei curți sau unui tribunal a cărui competență părțile respective sunt obligate să o accepte.

3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului dacă, mai înainte, acesta a fost supus altui organ care are competență să formuleze propuneri cu privire la acest diferend. Dacă prin acest demers anterior nu se ajunge la soluționarea diferendului, comisia își va relua lucrările, la cererea părților în litigiu sau a uneia dintre ele, sub rezerva prevederilor paragrafului 1 al art. 26.

4. Un stat poate, în momentul semnării sau ratificării convenției, sau al aderării la aceasta, să facă o rezervă pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de soluționare a diferendelor, instituit de această convenție, cu alte mijloace de soluționare a diferendelor care rezultă din angajamentele internaționale aplicabile acestui stat.

5. Dacă, în orice moment, părțile reușesc să soluționeze diferendul, comisia sau tribunalul scoate cauza de pe rol, după ce a primit o confirmare scrisă de la toate părțile că ele au soluționat diferendul.

6. Orice dezacord între părțile în litigiu cu privire la competența comisiei sau a tribunalului este soluționat de comisie sau de tribunal.

CAPITOLUL III Concilierea

ARTICOLUL 20 Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere

1. Orice stat-parte la prezenta convenție poate adresa grefierului o cerere pentru a solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru soluționarea unui diferend între el și unul sau mai multe state-părți. Două sau mai multe state-părți pot, de asemenea, să adreseze grefierului o cerere comună.

2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi cerută, de asemenea, prin acordul a două sau mai multe state părți sau între unul sau mai multe state-părți și unul sau mai multe state participante la C.S.C.E. Acordul trebuie să fie notificat grefierului.

ARTICOLUL 21 Constituirea comisiei de conciliere

1. Fiecare parte în litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor, stabilită în conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere.

2. Când mai mult de două state sunt părți la același diferend, părțile care au aceleași interese se pot înțelege să numească un singur conciliator. Dacă nu procedează în acest sens, fiecare dintre cele două părți în litigiu va numi un număr egal de conciliatori, până la un maximum stabilit de Birou.

3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii de conciliere, fără a fi parte la această convenție, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoană aleasă fie de pe lista de conciliatori stabilită în conformitate cu art. 3, fie dintre cetățenii unui stat participant la C.S.C.E. În acest caz, aceștia din urmă vor avea, în scopul examinării diferendului, aceleași drepturi și aceleași obligații ca și ceilalți membri ai comisiei. Ei își vor exercita funcțiile în deplină independență și vor face declarația cerută de art. 5, înainte de a-și ocupa locurile în comisie.

4. Imediat după primirea cererii sau a acordului prin care părțile în litigiu solicită constituirea unei comisii de conciliere, președintele Curții va consulta părțile în litigiu în privința componenței restului comisiei.

5. Biroul va numi alți trei conciliatori pentru a face parte din comisia de conciliere. Acest număr poate fi majorat sau redus de către Birou, cu condiția să fie impar. Membrii Biroului și supleanții lor, care se află pe lista conciliatorilor, pot fi numiți pentru a face parte din comisie.

6. Comisia de conciliere își alege președintele din rândul membrilor numiți de Birou.

7. Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile pentru situația în care, la începutul sau în cursul procedurii, unul dintre membrii numiți să facă parte din comisie este recuzat, nu poate sau refuză să participe.

8. Orice problemă în legătură cu aplicarea acestui articol va fi soluționată de către Birou ca o chestiune preliminară.

ARTICOLUL 22 Procedura de constituire a unei comisii de conciliere

1. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este solicitată pe calea unei cereri, cererea va enunța obiectul diferendului, partea sau părțile împotriva cărora este formulată cererea și numele conciliatorului sau ale conciliatorilor numiți de către partea sau părțile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, și mijloacele de soluționare la care s-a recurs anterior.

2. De îndată ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlalte părți în litigiu menționate în cerere. Cealaltă parte sau celelalte părți dispun de un termen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau pe conciliatorii care vor face parte din comisia de conciliere. Dacă, în acest termen, una sau mai multe părți în litigiu nu au ales membrul sau membrii comisiei pe care au dreptul să-i numească, Biroul va numi numărul corespunzător de conciliatori. Această numire se va face dintre conciliatorii desemnați în conformitate cu art. 3 de către partea sau de către fiecare dintre părțile în cauză sau, dacă aceste părți nu au desemnat încă conciliatori, dintre conciliatorii care nu au fost desemnați de către cealaltă parte sau de către celelalte părți în litigiu.

3. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este cerută în baza unui acord, acordul trebuie să enunțe obiectul diferendului. Dacă nu există acord, în întregime sau în parte, asupra obiectului diferendului, fiecare parte își poate formula propria sa poziție în legătură cu obiectul acestuia.

4. În cazul în care constituirea comisiei de conciliere este cerută în baza unui acord, fiecare parte va notifica grefierului numele conciliatorului sau ale conciliatorilor pe care i-a numit să facă parte din comisie.

ARTICOLUL 23 Procedura de conciliere

1. Procedura de conciliere este confidențială și în contradictoriu. Sub rezerva prevederilor art. 10 și 11 și a regulamentului Curții, comisia de conciliere își va stabili procedura, după consultarea părților în litigiu.

2. Dacă părțile în litigiu sunt de acord, comisia de conciliere poate invita orice stat-parte la prezenta convenție, care are un interes în soluționarea diferendului, să participe la procedură.

ARTICOLUL 24 Obiectivul concilierii

Comisia de conciliere va ajuta părțile în litigiu să-l soluționeze în concordanță cu dreptul internațional și cu angajamentele la care au subscris în cadrul C.S.C.E.

ARTICOLUL 25 Rezultatul procedurii de conciliere

1. Dacă în cursul procedurii, părțile în litigiu reușesc, cu ajutorul comisiei de conciliere, să găsească o soluție reciproc acceptabilă, ele vor consemna termenii acestei soluții într-o încheiere, semnată de reprezentanții lor și de membrii comisiei. Semnarea acestui document va încheia procedura. Consiliul C.S.C.E. va fi informat prin intermediul Comitetului Înalților Funcționari, despre reușita concilierii.

2. Când comisia de conciliere apreciază că toate aspectele diferendului și toate posibilitățile de găsire a unei soluții au fost epuizate, ea va redacta un raport final. Raportul va conține propunerile comisiei pentru soluționarea pașnică a diferendului.

3. Raportul comisiei de conciliere va fi notificat părților în litigiu, care vor dispune de o perioadă de 30 de zile pentru a-l examina și pentru a-l informa pe președintele comisiei dacă sunt gata să accepte soluția propusă.

4. Dacă o parte în litigiu nu acceptă soluția propusă, cealaltă parte sau celelalte părți nu mai sunt legate de acceptarea, de către ele, a soluției respective.

5. Dacă, în termenul prevăzut la paragraful 3, părțile în litigiu nu au acceptat soluția propusă, raportul va fi înaintat Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Înalților Funcționari.

6. Dacă una dintre părți refuză să participe la procedura de conciliere sau părăsește procedura după începerea acesteia, se va întocmi, de asemenea, un raport în scopul notificării de îndată a acestei situații Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Înalților Funcționari.

CAPITOLUL IV Arbitrajul

ARTICOLUL 26 Cererea pentru constituirea unui tribunal arbitral

1. O cerere de arbitraj poate fi formulată oricând, pe bază de acord între două sau mai multe state-părți la prezenta convenție sau între unul sau mai multe state-părți la convenție și unul sau mai multe alte state participante la C.S.C.E.

2. Statele-părți la convenție pot, oricând, să declare, printr-o notificare adresată depozitarului, că ele recunosc ca obligatorie, ipso facto și fără un acord special, competența unui tribunal arbitral, sub rezerva reciprocității. O astfel de declarație poate fi făcută fără limitarea duratei sau pentru o durată determinată. Ea poate fi făcută pentru toate diferendele sau poate exclude diferende asupra unor chestiuni referitoare la integritatea teritorială, la apărarea națională, la un titlu de suveranitate asupra teritoriului național sau la pretenții concurente cu privire la jurisdicția asupra altor zone.

3. O cerere de arbitraj nu poate fi formulată printr-o solicitare adresată grefierului Curții împotriva unui stat-parte la convenție, care a făcut declarația prevăzută la paragraful 2, decât după ce s-a scurs o perioadă de 30 de zile după ce raportul comisiei de conciliere, care s-a ocupat de examinarea diferendului, a fost transmis Consiliului C.S.C.E., potrivit prevederilor paragrafului 5 al art. 25.

4. După ce un diferend este supus unui tribunal arbitral, în conformitate cu acest articol, tribunalul poate, din proprie inițiativă sau la cererea uneia sau a tuturor părților în litigiu, să indice măsurile provizorii care ar trebui luate de către părțile în litigiu pentru a evita agravarea diferendului și pentru ca soluționarea acestuia să nu devină mai dificilă sau pentru a evita ca o viitoare hotărâre a tribunalului să rămână neexecutată, datorită atitudinii părților sau a uneia dintre părțile în litigiu.

ARTICOLUL 27 Sesizarea unui tribunal arbitral

1. Dacă o cerere de arbitraj este formulată în baza unui acord, acesta trebuie să precizeze obiectul diferendului. Dacă nu există acord, în întregime sau în parte, cu privire la obiectul diferendului, fiecare parte își poate formula propria poziție în legătură cu obiectul acestuia.

2. Dacă arbitrajul este solicitat printr-o cerere, aceasta trebuie să precizeze obiectul diferendului, statul-parte sau statele-părți la prezenta convenție împotriva căruia sau cărora este îndreptată și elementele principale de fapt și de drept pe care se întemeiază. Imediat după primirea cererii, grefierul o va notifica celuilalt stat parte sau celorlalte state părți menționate în cerere.

ARTICOLUL 28 Constituirea tribunalului arbitral

1. După ce se formulează o cerere de arbitraj, se constituie un tribunal arbitral.

2. Arbitrii desemnați de părțile în litigiu în conformitate cu prevederile art. 4 sunt membri de drept ai tribunalului. Dacă sunt mai mult de două state-părți la același diferend, statele care au aceleași interese pot conveni să numească un singur arbitru.

3. Biroul va numi, dintre arbitri, un număr de membri care să facă parte din tribunal, astfel încât numărul membrilor numiți de Birou să fie cu cel puțin unu mai mare decât numărul membrilor de drept. Membrii Biroului și supleanții lor, care sunt pe lista arbitrilor, vor fi eligibili pentru a fi numiți să facă parte din tribunal.

4. Dacă un membru de drept al tribunalului nu poate să participe sau dacă, anterior, a luat cunoștință, în orice calitate, de cazul care face obiectul diferendului supus tribunalului, acest membru va fi înlocuit de supleantul său. Dacă supleantul se află în aceeași situație, statul în cauză va numi, în conformitate cu modalitățile prevăzute la paragraful 5, un membru în scopul examinării acestui diferend. În cazul când ar apărea dubii în ceea ce privește capacitatea unui membru sau a supleantului său de a face parte din tribunal, Biroul va decide.

5. Orice stat care este parte la un diferend supus unui tribunal arbitral, fără să fie parte la prezenta convenție, poate numi o persoană pentru a face parte din tribunal, aleasă fie de pe lista arbitrilor, stabilită în conformitate cu art. 4, fie dintre cetățenii unui stat participant la C.S.C.E. Orice persoană astfel numită trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în paragraful 2 al art. 4; ea are, în scopul examinării diferendului, aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți membri ai tribunalului. Persoana respectivă își va exercita funcțiile în deplină independență și va face declarația cerută de art. 5, înainte de a lua parte la lucrările tribunalului.

6. Tribunalul își va alege președintele dintre membrii numiți de Birou.

7. În cazul când unul dintre membrii tribunalului numit de Birou nu poate participa la lucrări, el nu va fi înlocuit decât dacă numărul membrilor numiți de Birou scade sub numărul membrilor de drept sau al membrilor numiți de părțile în litigiu, în conformitate cu dispozițiile paragrafului 5. În acest caz, unul sau mai mulți membri noi vor fi numiți de către Birou potrivit paragrafelor 3 și 4 ale acestui articol. În cazul numirii unuia sau mai multor noi membri, nu va fi ales un nou președinte decât dacă membrul care nu poate să participe este însuși președintele tribunalului.

ARTICOLUL 29 Procedura de arbitraj

1. Procedura de arbitraj se desfășoară în contradictoriu, conform principiilor unei judecăți echitabile. Ea comportă o fază scrisă și una orală.

2. Tribunalul arbitral dispune, față de părțile în litigiu, de competențele necesare de cercetare a faptelor și de investigație pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

3. Orice stat participant la C.S.C.E. care consideră că are un interes juridic deosebit, ce ar putea fi afectat de hotărârea tribunalului, poate, în termen de 15 zile de la transmiterea notificării efectuate de către Secretariatul C.S.C.E., potrivit prevederilor art. 15, să adreseze grefierului Curții o cerere de intervenție. Această cerere trebuie transmisă imediat părților în litigiu și tribunalului constituit pentru examinarea diferendului.

4. Dacă statul intervenient dovedește că are un astfel de interes, el va fi autorizat să participe la procedură, în măsura în care este necesar pentru protecția acestui interes. Partea respectivă a hotărârii tribunalului este obligatorie pentru statul intervenient.

5. Părțile în litigiu dispun de o perioadă de 30 de zile pentru a transmite tribunalului observațiile lor privind cererea de intervenție. Tribunalul va pronunța o hotărâre cu privire la admisibilitatea cererii.

6. Dezbaterile în fața tribunalului se vor ține cu ușile închise, afară de cazul când tribunalul decide altfel, la cererea părților în litigiu.

7. În cazul când una sau mai multe dintre părțile în litigiu nu se prezintă, cealaltă parte sau celelalte părți pot cere tribunalului să se pronunțe în favoarea pretențiilor sale sau ale lor. În acest caz, înainte de a da sentința, tribunalul trebuie să se asigure că este competent și că argumentele părții sau ale părților care participă la procedură sunt întemeiate.

ARTICOLUL 30 Rolul tribunalului arbitral

Rolul tribunalului arbitral este de a hotărî, în conformitate cu dreptul internațional, asupra diferendelor care îi sunt supuse. Această prevedere nu aduce atingere competenței tribunalului de a da o decizie ex aequo et bono, dacă părțile în litigiu sunt de acord.

ARTICOLUL 31 Sentința tribunalului arbitral

1. Sentința tribunalului arbitral va fi motivată. Dacă ea nu exprimă, în întregime sau în parte, opinia unanimă a membrilor lui, fiecare membru al acestuia va avea dreptul să atașeze la sentință opinia sa separată sau disidentă.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 4 al art. 29, sentința tribunalului nu va fi obligatorie decât între părțile în litigiu și numai cu privire la cazul care a fost soluționat.

3. Sentința este definitivă și nu poate fi supusă apelului. Totuși părțile în litigiu sau una dintre ele pot cere tribunalului arbitral să interpreteze sentința în cazul unei divergențe privind sensul sau conținutul acesteia. Dacă părțile în litigiu nu convin altfel, o astfel de cerere trebuie făcută în termen de 6 luni de la comunicarea sentinței. După primirea observațiilor părților în litigu, tribunalul va proceda la interpretarea sentinței cât mai curând posibil.

4. O cerere de revizuire a sentinței nu poate fi făcută decât dacă se descoperă fapte de natură să aibă o influență decisivă și care, înainte de pronunțarea sentinței, nu erau cunoscute tribunalului și nici părții sau părților în litigiu care cer revizuirea. Cererea de revizuire trebuie făcută în termen de 6 luni de la descoperirea noului fapt. Nici o cerere de revizuire nu poate fi formulată după 10 ani de la data pronunțării sentinței.

5. În măsura posibilului, examinarea unei cereri de interpretare sau a unei cereri de revizuire va fi făcută de către tribunalul care a dat sentința. Dacă Biroul constată că acest lucru este imposibil, se va proceda la constituirea unui nou tribunal, în conformitate cu prevederile art. 28.

ARTICOLUL 32 Publicarea sentinței arbitrale

Sentința arbitrală este publicată de către grefier. O copie certificată conformă va fi comunicată părților în litigiu și Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Înalților Funcționari.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

ARTICOLUL 33 Semnarea și intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție este deschisă, la sediul Guvernului Suediei, pentru semnare de către statele participante la C.S.C.E., până la 31 martie 1993. Ea va fi supusă ratificării.

2. Statele participante la C.S.C.E., care nu au semnat convenția, pot adera ulterior la aceasta.

3. Convenția va intra în vigoare la două luni de la data depunerii celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare.

4. Pentru orice stat care o ratifică sau aderă la aceasta, după depunerea celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intra în vigoare la două luni după depunerea instrumentului său de ratificare sau de aderare.

5. Guvernul Suediei asigură funcțiile de depozitar al convenției.

ARTICOLUL 34 Rezerve

La prezenta convenție nu se pot face decât acele rezerve pe care le permite în mod expres.

ARTICOLUL 35 Amendamente

1. Amendamentele la prezenta convenție trebuie să fie adoptate în conformitate cu paragrafele care urmează.

2. Orice stat-parte la convenție poate să formuleze propuneri de amendare a acesteia, care vor fi comunicate de către depozitar Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmise statelor participante la C.S.C.E.

3. Dacă Consiliul C.S.C.E. adoptă textul amendamentului propus, acesta va fi comunicat de către depozitar statelor părți la convenție, pentru a fi acceptat în conformitate cu regulile lor constituționale respective.

4. Orice amendament astfel adoptat va intra în vigoare în a treizecea zi după ce toate statele-părți la convenție îl vor fi informat pe depozitar despre acceptarea acestui amendament.

ARTICOLUL 36 Denunțarea

1. Orice stat-parte la prezenta convenție poate, în orice moment, să o denunțe printr-o notificare adresată depozitarului.

2. Denunțarea va deveni efectivă la un an de la data primirii notificării de către depozitar.

3. Convenția va continua totuși să se aplice față de statul care a denunțat-o, în ceea ce privește procedurile în curs la data când denunțarea intră în vigoare. Aceste proceduri vor fi continuate până la încheierea lor.

ARTICOLUL 37 Notificări și comunicări

Notificările și comunicările care urmează a fi făcute de către depozitar vor fi adresate grefierului și Secretariatului C.S.C.E. și vor fi comunicate apoi statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 38 Statele care nu sunt parte la prezenta convenție

Se confirmă că, în conformitate cu dreptul internațional, nici o prevedere a prezentei convenții nu trebuie interpretată ca stabilind vreo obligație sau angajament pentru statele participante la C.S.C.E. care nu sunt parte la convenție, afară de cazul când obligațiile sau angajamentele sunt prevăzute în mod expres și acceptate în mod expres, în scris, de către aceste state.

ARTICOLUL 39 Dispoziții tranzitorii

1. Curtea va proceda, în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, la alegerea Biroului său, la adoptarea regulamentului său și la desemnarea grefierului, în conformitate cu prevederile art. 7, 9 și 11. Guvernul statului-gazdă al Curții va face aranjamentele necesare în cooperare cu depozitarul.

2. Până la numirea grefierului, funcțiile prevăzute la paragraful 5 al art. 3 și la paragraful 7 al art. 4, vor fi exercitate de către depozitar.

Încheiată la Stockholm la 15 decembrie 1992, în limbile engleză, franceză, germană, italiană, rusă și spaniolă, toate cele șase versiuni fiind egal autentice.

;
se încarcă...