Parlamentul României

Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03 martie 1992

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Coordonarea, controlul și atribuțiile

Art. 1. -

Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de Parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, potrivit legii. Jurisprudență (1)

În vederea exercitării controlului concret și permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere. Puneri în aplicare (1)

Organizarea, funcționarea și modalitățile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărîre adoptată de Parlament.

Art. 2. - Jurisprudență (1), Reviste (1)

Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României. Jurisprudență (1)

Art. 3. -

Serviciul Român de Informații asigură apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de date sau informații care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

În aplicarea prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, Serviciul Român de Informații organizează și execută transportul corespondenței oficiale cu asemenea caracter pe întreg teritoriul României.

Art. 4. -

La cererea conducătorului instituției publice, regiei autonome sau societății comerciale, Serviciul Român de Informații verifică și oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcții în respectivele unități, ce presupun accesul la informații și activități cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

Sînt exceptați de la prevederile alin. 1 judecătorii, procurorii, funcționarii publici din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, care își stabilesc măsuri proprii de apărare a secretului de stat, potrivit legii.

Art. 5. -

La cererea persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, Serviciul Român de Informații acordă asistență de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia acestora și prevenirea scurgerii de date sau informații ce nu pot fi aduse la cunoștința publicului. Asistența de specialitate se acordă, contra cost, potrivit tarifelor convenite.

Asistența de specialitate se acordă gratuit persoanelor prevăzute la alin. 1, care execută comenzi pentru stat, în limita și pe durata acestora, precum și celor care desfășoară activitate de cercetare ori de producție în probleme sau cu privire la aspecte de interes național.

Art. 6. -

Prin unitățile sale, Serviciul Român de Informații:

a) execută activități informative și tehnice de prevenire și combatere a terorismului;

b) execută intervenția antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriști, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații;

c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația cînd aceștia sînt vizați de amenințări cu acte de terorism.

Serviciul Român de Informații poate asigura protecție antiteroristă și altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.

Art. 7. -

Serviciul Român de Informații acționează pentru descoperirea și contracararea acțiunilor de inițiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranței naționale, a activităților de aderare la acestea sau de sprijinire a lor în orice mod ori de confecționare, deținere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicațiilor, precum și de culegere și transmitere de informații cu caracter secret sau confidențial.

Art. 8. - Jurisprudență (2)

Serviciul Român de Informații este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la siguranța națională, în condițiile legii.

Art. 9. - Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (2)

În vederea stabilirii existenței amenințărilor la adresa siguranței naționale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea și obținerea de obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la instituții publice; consultarea de specialiști ori experți; primirea de sesizări sau note de relații, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operațiuni tehnice.

Art. 10. - Modificări (1), Jurisprudență (2)

În situațiile care constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României, Serviciul Român de Informații, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranța națională a României pentru desfășurarea activităților autorizate de acesta.

Art. 11. - Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

Activitățile prevăzute la art. 9 și 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă.

Art. 12. - Reviste (1)

În cazul constatării unei infracțiuni flagrante la regimul siguranței naționale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracțiuni, dacă sînt pedepsite de lege, cadrele Serviciului Român de Informații pot reține pe făptuitor, predîndu-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare și corpurile delicte.

La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informații pot acorda sprijin la realizarea unor activități de cercetare penală pentru infracțiuni privind siguranța națională.

Organele de urmărire penală au obligația să comunice Serviciului Român de Informații orice date sau informații privitoare la siguranța națională, rezultate din activitatea de urmărire penală. Reviste (1)

Art. 13. - Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (2)

Organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest.

Art. 14. -

În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informații colaborează cu Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Vămilor, precum și cu celelalte organe ale administrației publice.

Organele prevăzute la alin. 1 au obligația să-și acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

Art. 15. -

Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații poate stabili relații cu organisme similare din străinătate.

CAPITOLUL II Organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații

Secțiunea 1 Consiliul director

Art. 16. -

Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege, Serviciul Român de Informații este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informații, primul-adjunct al directorului, adjuncții directorului, șefii unor unități centrale și teritoriale.

Componența Consiliului director se stabilește prin Regulamentul de funcționare a Serviciului Român de Informații, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.

Președintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informații. În lipsa directorului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de primul-adjunct, iar în absența acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

Art. 17. -

Consiliul director al Serviciului Român de Informații se întrunește, de regulă, trimestrial, ședințele fiind convocate de președintele acestuia.

În caz de urgență, la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea directorului, Consiliul director se întrunește ori de cîte ori este necesar.

Art. 18. -

Consiliul director al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Art. 19. -

La ședințele Consiliului director pot fi invitați, după caz, reprezentanți ai unor ministere sau altor organe ale administrației publice, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum și specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia.

Art. 20. -

Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranța națională, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialiști din cadrul Serviciului Român de Informații sau din afara acestuia. Desemnarea specialiștilor din afara Serviciului Român de Informații se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.

Invitații și specialiștii din afara Serviciului Român de Informații prevăzuți la art. 19 și la alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozițiilor legale privind apărarea secretului de stat.

Secțiunea a 2-a Biroul executiv al Consiliului director

Art. 21. - Jurisprudență (1)

Conducerea operativă a Serviciului Român de Informații și asigurarea îndeplinirii hotărîrilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia.

Biroul executiv este alcătuit din director, primul-adjunct al directorului și adjuncții directorului.

Președintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informații.

Art. 22. -

Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Român de Informații se întrunește bilunar, ședințele fiind convocate de către director.

Dispozițiile art. 18 și art. 19 se aplică în mod corespunzător și Biroului executiv.

Secțiunea a 3-a Directorul Serviciului Român de Informații

Art. 23. -

Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.

La numirea în funcție, directorul depune în fața Parlamentului următorul jurămînt: "Eu, .........., jur că voi îndeplini cu bună-credință și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și legilor țării, atribuțiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informații".

În executarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, directorul emite, potrivit legii, ordine și instrucțiuni.

Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședință comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Art. 24. -

Directorul Serviciului Român de Informații are un prim-adjunct, care este și înlocuitorul legal al acestuia, precum și 3 adjuncți.

Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sînt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.

Secțiunea a 4-a Structura Serviciului Român de Informații

Art. 25. -

În componența Serviciului Român de Informații intră unități și subunități, în concordanță cu specificul activității sale, echivalente structurilor din ministere. Jurisprudență (2)

Unitățile Serviciului Român de Informații sînt subordonate numai conducerii acestuia.

Art. 26. -

Structura, efectivele, mobilizarea rezerviștilor Serviciului Român de Informații, precum și Regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Biroul executiv al Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoi, în limitele stabilite de lege și ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării îmbunătățirea structurilor Serviciului Român de Informații și redistribuirea efectivelor.

CAPITOLUL III Personalul Serviciului Român de Informații

Art. 27. - Reviste (1)

Personalul Serviciului Român de Informații se compune din cadre militare permanente și salariați civili, care îndeplinesc atribuții operative și administrative.

Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Cadrele militare ale Serviciului Român de Informații au toate drepturile și obligațiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele și regulamentele militare.

Salariații civili sînt supuși dispozițiilor Codului muncii și celorlalte prevederi legale și regulamentare ale Serviciului Român de Informații.

Art. 28. - Modificări (1)

Ofițerii operativi ai Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranței naționale.

Serviciul Român de Informații va asigura protecția și încadrarea în alte unități sau compartimente de muncă a ofițerilor operativi care, lucrînd acoperit, sînt desconspirați în împrejurări care exclud culpa acestora.

Art. 29. -

Personalul militar se constituie din absolvenți ai instituțiilor de învățămînt din sistemul propriu, cadre militare selecționate și transferate de la Ministerul Apărării Naționale sau de la Ministerul de Interne, în baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul miniștrilor respectivi, precum și din specialiști chemați în cadrele active.

Personalul militar transferat de la Ministerul Apărării Naționale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intră în subordinea exclusivă a conducerii Serviciului Român de Informații.

Art. 30. -


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...