Act Internațional

Acordul privind cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție din 25.11.2003

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 02 iunie 2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

România, reprezentată de către ministrul administrației și internelor, și Oficiul European de Poliție, denumit în continuare Europol, reprezentat de către director, denumite în continuare părți contractante,

conștiente de problemele urgente care rezultă din criminalitatea internațională organizată, în special terorismul, traficul cu ființe umane și contrabanda cu migranți, traficul ilicit de droguri și alte forme grave ale criminalității internaționale,

având în vedere că Europol a primit aprobarea Consiliului Uniunii Europene pentru inițierea negocierilor unui Acord de cooperare cu România la data de 27 martie 2000 (Decizia Consiliului din 27 martie 2000, care permite directorului Europol să inițieze negocierile privind acorduri cu state terțe și organizații care nu fac parte din Uniunea Europeană) și faptul că, la data de 8 mai 2003, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că nu există obstacole în ceea ce privește includerea în acord a transmiterii de date personale între Europol și România,

luând în considerare că nimic în acest acord nu va prejudicia sau afecta în vreun fel sau nu va avea impact asupra prevederilor oricărui tratat de asistență juridică reciprocă, relație de lucru între agenții de aplicare a legii, sau asupra oricărui alt acord sau aranjament pentru schimbul de informații dintre România și orice stat membru al Uniunii Europene,

având în vedere aprobarea dată Europol de către Consiliul Uniunii Europene, pentru a conveni următoarele prevederi între România și Europol,

au convenit următoarele:

ARTICOLUL 1 Definiții

Pentru scopurile acestui acord:

a) convenție reprezintă Convenția întemeiată pe articolul K.3 al Tratatului Uniunii Europene privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol);

b) date personale reprezintă orice informații în legătură cu o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este aceea care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referirea la un număr de identificare ori la unul sau mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, mentale, economice, culturale ori sociale;

c) procesarea datelor personale (denumită în continuare procesare) reprezintă orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor personale, cu sau fără mijloace automate, cum sunt: colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, recuperarea, consultarea, folosirea, dezvăluirea prin transmitere, diseminarea ori punerea la dispoziție prin orice alt procedeu, alinierea sau combinarea, blocarea, ștergerea ori distrugerea;

d) informații reprezintă date personale și nepersonale.

ARTICOLUL 2 Scopul acordului

Scopul prezentului acord este de a intensifica cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, acționând prin intermediul Europol, și România pentru combaterea formelor grave ale criminalității internaționale în domeniile prevăzute la art. 3, în special prin schimbul de informații și contacte periodice între Europol și România, la toate nivelurile corespunzătoare.

ARTICOLUL 3 Domenii ale infracționalității la care se aplică acordul

1. Cooperarea, așa cum este stabilită prin prezentul acord, se va referi, potrivit interesului de cooperare al părților contractante în situații speciale, la toate domeniile de criminalitate incluse în mandatul Europol la data intrării în vigoare a prezentului acord, precum și la infracțiunile conexe.

2. Infracțiunile conexe reprezintă infracțiuni săvârșite în vederea obținerii mijloacelor pentru comiterea faptelor menționate la paragraful 1, infracțiuni săvârșite în vederea înlesnirii ori comiterii unor astfel de fapte și infracțiuni săvârșite în vederea eludării răspunderii pentru astfel de fapte.

3. În cazul în care mandatul Europol este modificat în vreun fel, Europol poate să propună, în scris, de la data la care schimbările în mandatul Europol intră în vigoare, aplicarea prezentului acord în conformitate cu noul său mandat. În acest sens, Europol va informa România asupra tuturor aspectelor relevante legate de schimbarea mandatului. Prezentul acord se va extinde asupra noului mandat de la data la care Europol primește acceptarea scrisă a propunerii din partea României, în conformitate cu procedurile sale interne.

4. Pentru formele specifice de criminalitate menționate în paragraful 1, care sunt incluse în anexa nr. 1 la prezentul acord, se vor aplica definițiile incluse în aceasta. Atunci când o modificare a mandatului la care se face referire în paragraful 3 impune acceptarea unei definiții a unei alte forme de criminalitate, o astfel de definiție va fi, de asemenea, aplicabilă dacă această formă de criminalitate devine parte a prezentului acord în conformitate cu paragraful 3. Europol va informa România dacă și când definiția domeniului de criminalitate este dezvoltată, amendată sau completată. Noua definiție a unui domeniu de criminalitate va deveni parte a prezentului acord de la data la care Europol primește acceptul scris al României în legătură cu definiția. Orice amendament la documentul la care se referă definiția va fi considerat, de asemenea, un amendament al acesteia.

ARTICOLUL 4 Domenii de cooperare

Cooperarea poate presupune - pe lângă schimbul de informații - toate celelalte atribuții ale Europol menționate în convenție, în special schimbul de cunoștințe de specialitate, rapoarte privind situații generale, informații privind procedurile de investigare, informații privind metodele de prevenire a criminalității, participarea la activități de pregătire, precum și oferirea de consultanță și sprijin în investigațiile criminale individuale.

ARTICOLUL 5 Punctul național de contact

1. România desemnează Punctul național focal al Ministerului Administrației și Internelor (Punctul național focal) să acționeze ca punct național de contact între Europol și alte autorități competente din România.

2. Întâlniri la nivel înalt între Europol și autoritățile competente din România se vor desfășura cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este necesar să se discute probleme referitoare la prezentul acord și la cooperare, în general.

3. Un reprezentant al Punctului național focal ar putea fi invitat să participe la întâlnirile șefilor unităților naționale Europol.

ARTICOLUL 6 Autoritățile competente

1. Autoritățile de aplicare a legii din România, responsabile, potrivit legislației naționale, pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor menționate în art. 3 paragraful 1 (denumite în continuare autorități competente), sunt enumerate în anexa nr. 2 la prezentul acord. România va notifica Europol despre orice schimbări operate în această listă, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a respectivelor modificări.

2. România va furniza Europol, la cererea acestuia, prin intermediul Punctului național focal, toate informațiile referitoare la organizarea internă, atribuțiile și sistemele de protecție a datelor personale ale autorităților competente menționate în paragraful 1.

ARTICOLUL 7 Prevederi generale privind schimbul de informații

1. Schimbul de informații dintre părțile contractante se va desfășura numai în scopul și în conformitate cu prevederile prezentului acord.

2. Schimbul de informații, așa cum este specificat în prezentul acord, va avea loc între Europol și Punctul național focal. Părțile contractante vor lua măsurile necesare pentru ca schimbul de informații să se desfășoare în permanență. România va asigura existența unei legături directe între Punctul național focal și autoritățile competente menționate în art. 6 paragraful 1.

3. Europol va furniza României numai informații obținute, stocate și transmise în conformitate cu prevederile aplicabile ale convenției și ale regulamentelor de aplicare a acesteia.

4. România va furniza Europol numai informații care au fost obținute, stocate și transmise în conformitate cu legislația națională. În acest context, Europol se va baza pe art. 4(4) din Decizia Consiliului din 3 noiembrie 1998, care stabilește regulile privind primirea informațiilor de către Europol.

5. Persoanele fizice vor avea acces la informațiile care le privesc, transmise în baza prezentului acord, sau vor putea să verifice aceste informații, să le corecteze ori să le șteargă, în conformitate cu legislația națională română sau cu prevederile aplicabile ale convenției. În cazul în care acest drept este exercitat, partea transmițătoare va fi consultată înaintea luării unei decizii finale legate de această solicitare.

6. Toate comunicările dintre România și Europol se vor face în limba engleză.

ARTICOLUL 8 Furnizarea informațiilor de către România

1. România va notifica Europol, o dată cu furnizarea informației sau anterior, scopul pentru care a fost furnizată respectiva informație și orice restricții privind folosirea, ștergerea sau distrugerea acesteia, inclusiv posibilele restricții de acces, în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricții devine evidentă după furnizarea informației, România va informa ulterior Europol în legătură cu astfel de restricții.

2. După primire, Europol va stabili fără întârziere, dar în orice caz în termen de 6 luni de la primire, dacă și în ce măsură datele personale care au fost furnizate pot fi incluse în bazele de date ale Europol, potrivit scopului pentru care acestea au fost furnizate de către România. Europol va notifica României cât mai curând posibil după ce s-a hotărât că datele personale nu vor fi incluse. Datele personale care au fost transmise vor fi șterse, distruse sau returnate în cazul în care aceste date nu sunt sau nu mai sunt necesare pentru sarcinile Europol ori în cazul în care nu s-a luat nici o hotărâre privind includerea lor în bazele de date Europol, în termen de 6 luni de la primirea lor.

3. Europol va fi responsabil de asigurarea accesului la datele personale menționate în paragraful 2, înainte de includerea lor în bazele de date ale Europol, numai pentru un funcționar Europol autorizat corespunzător, în scopul de a hotărî dacă aceste date personale pot sau nu pot să fie incluse în bazele de date ale Europol.

4. Dacă Europol, după această evaluare, are motive să presupună că datele furnizate nu sunt exacte sau nu mai sunt actuale, va informa România despre aceasta. România va asigura verificarea datelor și va informa Europol despre rezultatul unor astfel de verificări, urmând ca Europol să întreprindă măsurile corespunzătoare, în conformitate cu art. 11.

ARTICOLUL 9 Furnizarea de date personale de către Europol

1. În cazul în care datele personale sunt transmise la cererea României, acestea pot fi folosite numai în scopurile ce însoțesc solicitarea. În cazul în care datele personale sunt transmise fără o anume solicitare, la momentul transmiterii informației sau anterior acestui moment, se va indica scopul pentru care au fost transmise aceste date personale, precum și orice restricție privind folosirea, ștergerea sau distrugerea acestora, inclusiv eventuale restricții de accesare, în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricții devine evidentă după furnizare, Europol va informa ulterior România despre aceste restricții.

2. România va trebui să îndeplinească următoarele condiții pentru toate transmisiile de date personale ale Europol către România:

1. după primire, România va stabili fără întârziere, oricând va fi posibil în termen de 3 luni de la primire, dacă și în ce măsură datele personale care au fost furnizate sunt necesare pentru scopul în care au fost furnizate;

2. datele personale nu vor fi comunicate de către România unor terțe state sau organisme;

3. datele personale vor fi furnizate numai către Punctul național focal, în conformitate cu art. 7 paragraful 2;

4. transmiterea mai departe a datelor personale de către destinatarul inițial va fi restrânsă la autoritățile competente menționate în art. 6 și se va desfășura în aceleași condiții cu cele aplicabile transmisiei inițiale;

5. furnizarea de date personale trebuie să fie necesară, în cazurile individuale, pentru prevenirea sau combaterea infracțiunilor menționate în art. 3 paragraful 1;

6. dacă datele personale au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniunii Europene, acestea pot fi transmise către România numai cu consimțământul respectivului stat membru;

7. orice condiții de folosire a datelor personale, specificate de Europol, trebuie respectate; dacă datele personale au fost comunicate la Europol de către un stat membru al Uniunii Europene, iar acesta a stipulat condiții de folosire a unor astfel de date, aceste condiții trebuie să fie respectate;

8. în cazul în care datele personale sunt furnizate la cerere, solicitarea de informații trebuie să specifice indicații privind atât scopul, cât și motivul solicitării;

9. datele personale pot fi folosite numai în scopul pentru care au fost comunicate;

10. datele personale vor fi corectate și șterse de către România dacă se dovedește că acestea sunt incorecte, inexacte, nu mai sunt actuale sau nu ar fi trebuit transmise;

11. datele personale vor fi șterse atunci când nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost transmise.

3. România, în conformitate cu legislația sa națională, se va asigura că datele personale primite de la Europol sunt protejate prin măsuri tehnice și organizatorice. Astfel de măsuri vor fi necesare numai în cazul în care efortul pe care îl presupun este proporțional cu obiectivul care trebuie să fie îndeplinit în termeni de protecție și vor fi menite:

a) să interzică accesul persoanelor neautorizate la aparatura de procesare a datelor, folosită pentru procesarea datelor personale;

b) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a mediilor de date;

c) să prevină introducerea neautorizată de date personale și cercetarea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor personale stocate;

d) să prevină folosirea sistemelor de procesare automată a datelor de către persoane neautorizate care folosesc aparatura de comunicare a datelor;

e) să asigure faptul că persoanele autorizate să folosească un sistem automatizat de procesare a datelor au acces numai la datele personale pentru care li s-a dat autorizația de acces;

f) să asigure faptul că sunt posibile verificarea și stabilirea organismelor cărora le pot fi transmise datele personale folosind echipamentul de comunicare a datelor;

g) să asigure faptul că ulterior este posibil să se verifice și să se stabilească ce date personale au fost introduse în sistemele automatizate de date sau de procesare și când și de către cine au fost introduse datele personale;

h) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor personale în timpul transferului acestora sau pe timpul transportării mediilor de date;

i) să asigure faptul că sistemul instalat poate, în cazul unei întreruperi, să fie imediat repus în funcțiune;

j) să asigure faptul că sistemul funcționează impecabil, că apariția unor erori intervenite în funcționarea sistemului este imediat raportată și că asupra datelor personale stocate nu pot interveni influențe ale funcționării defectuoase a sistemului.

4. Datele personale care evidențiază originea rasială, opțiunile politice sau religioase ori alte credințe sau care se referă la sănătate și viață sexuală, așa cum se menționează în art. 6 din Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protecția persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale, vor fi furnizate numai în cazurile absolut necesare și numai în completarea altor informații.

5. În cazul în care nu se mai garantează un nivel adecvat de protecție a datelor, nu se vor mai furniza nici un fel de date personale.

6. În cazul în care Europol observă că datele personale transmise sunt incorecte, nu mai sunt valabile ori nu ar fi trebuit să fie transmise, va informa Punctul național focal despre aceasta. Europol va solicita Punctul național focal să-i confirme că datele vor fi corectate sau șterse.

7. Europol va păstra evidența tuturor transmisiilor de date personale efectuate în temeiul prezentului articol, precum și a justificărilor pentru aceste transmisii.

8. Fără să se opună paragrafului 2 subparagraful 11, păstrarea datelor personale transmise de Europol nu va depăși 3 ani. Fiecare limită de timp va începe de la data la care are loc un eveniment care conduce la stocarea acelor date. Dacă prin aplicarea acestui paragraf perioada totală de stocare a datelor personale transmise de Europol depășește 3 ani, nevoia de stocare în continuare va fi reînnoită anual.

ARTICOLUL 10 Evaluarea surselor și informațiilor

1. Atunci când informația este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, sursa informației va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii:

a) când nu există nici o îndoială cu privire la autenticitatea, veridicitatea și competența sursei ori dacă informația este furnizată de către o sursă care s-a dovedit în trecut a fi de încredere în toate situațiile;

b) sursa de la care s-a primit informația s-a dovedit în majoritatea situațiilor a fi de încredere;

c) sursa de la care s-a primit informația s-a dovedit în majoritatea situațiilor a nu fi de încredere;

d) credibilitatea sursei nu poate fi evaluată.

2. Atunci când informația este furnizată de Europol, pe baza prezentului acord, acuratețea informației va fi indicată, cât mai exact posibil, pe baza următoarelor criterii:

a) informații despre a căror acuratețe nu există nici o îndoială;

b) informații cunoscute personal de către sursă, dar necunoscute personal de către oficialul care le transmite;

c) informații pe care sursa nu le cunoaște personal, dar care se coroborează cu alte informații deja obținute;

d) informații pe care sursa nu le cunoaște personal și care nu pot fi coroborate.

3. România va trebui, atunci când furnizează informații în baza prezentului acord, să indice, cât mai exact posibil, sursa informației și fiabilitatea acesteia, pe baza criteriilor specificate la paragrafele 1 și 2.

4. Dacă oricare dintre părțile contractante - pe baza informațiilor deja deținute - ajunge la concluzia că evaluarea informațiilor furnizate de către cealaltă parte contractantă necesită corecturi, va informa cealaltă parte contractantă și va încerca să convină cu aceasta asupra amendamentelor ce trebuie aduse evaluării. Nici una dintre părțile contractante nu va modifica evaluarea informațiilor primite fără o astfel de înțelegere.

5. Dacă o parte contractantă primește informații fără o evaluare, aceasta va încerca, pe cât posibil, să evalueze gradul de încredere ce se poate acorda sursei ori informației, pe baza informațiilor aflate deja în posesia sa.

6. Părțile contractante pot conveni, în termeni generali, asupra evaluării unor anumite tipuri de date ori surse precizate, care vor trebui înscrise într-un memorandum de înțelegere între România și Europol. Astfel de acorduri generale trebuie să fie aprobate de către fiecare dintre părțile contractante. Dacă informația a fost furnizată pe baza unor astfel de înțelegeri generale, acest lucru va trebui menționat alături de datele respective.

7. Dacă nu poate fi făcută o evaluare fiabilă sau nu există nici o înțelegere în termeni generali, informația va fi evaluată potrivit paragrafului 1 lit. d) și paragrafului 2 lit. d) de mai sus.

ARTICOLUL 11 Corectarea și ștergerea informațiilor furnizate de România

1. Punctul național focal va informa Europol când informațiile transmise la Europol sunt corectate sau șterse. Punctul național focal va informa, de asemenea, Europol, pe cât posibil, atunci când are motive să presupună că informația furnizată nu este exactă sau nu mai este actuală.

2. Atunci când Punctul național focal informează Europol că a corectat sau a șters informația transmisă acestuia, Europol va corecta sau va șterge informația respectivă. Europol poate decide să nu șteargă informația în cazul în care, pe baza unor informații mai cuprinzătoare decât cele deținute de România, are în continuare nevoie să proceseze acea informație. Europol va informa Punctul național focal despre faptul că informația respectivă este păstrată în continuare.

3. Dacă Europol are motive să presupună că informația furnizată nu este exactă sau nu mai este actuală, va informa Punctul național focal. Punctul național focal va verifica datele și va informa Europol despre rezultatul respectivelor verificări. În cazul în care informația este corectată sau ștearsă de către Europol, acesta va informa Punctul național focal asupra corecturii sau ștergerii.

ARTICOLUL 12 Confidențialitatea informațiilor

1. Toate informațiile procesate de sau prin Europol, cu excepția informațiilor marcate în mod expres sau clar recognoscibile a fi informații publice, fac obiectul unui nivel primar de securitate în cadrul organizației Europol, precum și în statele membre ale Uniunii Europene. Informațiile care fac obiectul doar al nivelului primar de securitate nu necesită marcajul specific al unui nivel de securitate Europol, ci vor fi considerate ca informații Europol.

2. Părțile contractante vor asigura nivelul de protecție primar menționat în paragraful 1 pentru toate informațiile schimbate în baza prezentului acord, printr-o varietate de măsuri, inclusiv obligația de discreție și confidențialitate, limitând accesul la informație pentru personalul autorizat, protecția datelor personale și măsurile generale, tehnice și procedurale, pentru asigurarea securității informației.

3. Informațiile care necesită măsuri suplimentare de securitate fac obiectul unui nivel de securitate al României sau Europol, care este indicat printr-un marcaj specific. Informațiilor le este atribuit un astfel de nivel de securitate numai dacă este strict necesar și numai pentru perioada necesară.

4. Nivelurile de securitate ale părților contractante și denumirea acestora sunt specificate în anexa nr. 4 la prezentul acord și se referă la un ansamblu specific de securitate în conformitate cu legislația națională a părților contractante. Nivelurile de securitate se referă la ansambluri specifice de securitate, care oferă diferite niveluri de protecție, în funcție de conținutul informației și iau în considerare prejudiciile ce pot fi aduse, prin accesul neautorizat, diseminarea sau folosirea informațiilor asupra intereselor părților contractante. Părțile contractante se obligă să ofere protecție echivalentă informației marcate cu un nivel de securitate în conformitate cu tabelul de echivalență a nivelurilor de securitate conținut în anexa nr. 4 la prezentul acord.

5. România va asigura faptul că autorizațiile de acces și protejarea informațiilor marcate să fie respectate de către toate autoritățile competente cărora le-ar putea fi transmise informațiile în conformitate cu prezentul acord.

ARTICOLUL 13 Proceduri de confidențialitate

1. Fiecare parte contractantă va fi responsabilă pentru alegerea nivelului corespunzător de securitate în conformitate cu art. 12 pentru informațiile furnizate celeilalte părți contractante.

2. La alegerea nivelului de securitate, fiecare parte contractantă va ține cont de clasificarea informației potrivit legislației naționale sau reglementărilor care se pot aplica, precum și de necesitatea flexibilității.

3. Dacă oricare parte contractantă - pe baza unor informații aflate deja în posesia sa - ajunge la concluzia că nivelul de securitate ales necesită modificări, va informa cealaltă parte contractantă și va încerca să convină cu aceasta nivelul de securitate adecvat. Nici una dintre părțile contractante nu va specifica sau nu va schimba nivelul de securitate a informației furnizate de cealaltă parte contractantă fără acordul respectivei părți.

4. Fiecare parte contractantă poate cere, în orice moment, modificarea nivelului de securitate atribuit informației pe care a furnizat-o, inclusiv o posibilă eliminare a unui astfel de nivel. Cealaltă parte contractantă va modifica nivelul de securitate în conformitate cu astfel de cerințe. Fiecare parte contractantă va cere, imediat ce situația o permite, modificarea nivelului de securitate în sensul reducerii sau eliminării acestuia.

5. Fiecare parte contractantă poate specifica perioada de timp pentru care se va aplica nivelul de securitate ales, precum și orice eventuale modificări ale nivelului de securitate după această perioadă.

6. Dacă informațiile pentru care nivelul de securitate este modificat în conformitate cu prezentul articol au fost deja furnizate către unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, Europol va informa destinatarii, la cererea Punctului național focal, despre schimbarea nivelului de securitate.

ARTICOLUL 14 Ofițerii de legătură care reprezintă România la Europol

1. Părțile contractante convin să intensifice cooperarea, potrivit celor menționate în prezentul acord, prin instituirea unuia sau mai multor ofițeri de legătură români, reprezentând România la Europol. Sarcinile, drepturile și obligațiile ofițerilor de legătură, precum și detaliile privind desfășurarea activității lor la Europol și costurile aferente sunt înscrise în anexa nr. 3 la prezentul acord.

2. Europol va lua măsuri pentru ca toate înlesnirile necesare, cum ar fi spațiul pentru birou și echipamentele de telecomunicații, să fie puse la dispoziția respectivilor ofițeri de legătură, în sediul Europol, pe cheltuiala Europol. Totuși costurile telecomunicațiilor vor fi suportate de către România.

3. Arhivele ofițerului de legătură vor fi inviolabile față de orice ingerință a oficialilor Europol. Aceste arhive vor include toate evidențele, corespondența, documentele, manuscrisele, evidențele computerizate, fotografiile, filmele și înregistrările aparținând ofițerului de legătură sau deținute de către acesta.

4. România va asigura ofițerilor săi de legătură accesul rapid și, acolo unde este tehnic posibil, direct, la bazele de date naționale necesare pentru ca aceștia să își îndeplinească sarcinile, pe durata misiunii lor la Europol.

ARTICOLUL 15 Ofițerii de legătură care reprezintă Europol în România

1. Dacă se solicită intensificarea cooperării conform celor stabilite în prezentul acord, părțile contractante convin instalarea unuia sau mai multor ofițeri de legătură ai Europol la Punctul național focal. Sarcinile, drepturile și obligațiile ofițerilor de legătură ai Europol, precum și detaliile privind desfășurarea activității lor și costurile aferente vor fi stabilite într-un acord separat.

2. Punctul național focal va lua măsuri pentru ca toate înlesnirile necesare, cum sunt spațiul pentru birou și echipamentele de telecomunicații, să fie puse la dispoziția respectivilor ofițeri de legătură, în sediul Punctului național focal, pe cheltuiala acestuia. Totuși costurile telecomunicațiilor vor fi suportate de către Europol.

3. Pe teritoriul României, ofițerul de legătură al Europol se va bucura de aceleași privilegii și imunități ca și cele stabilite pentru ofițerul român de legătură care își desfășoară activitatea la Europol.

ARTICOLUL 16 Responsabilitatea

1. România va fi răspunzătoare, potrivit legislației sale naționale, de orice prejudiciu cauzat unei persoane fizice, rezultat în urma unor erori de drept sau de fapt în informațiile schimbate cu Europol. România nu va invoca, în scopul exonerării de răspunderea sa față de partea vătămată, potrivit legislației naționale, faptul că Europol a transmis date inexacte.

2. Dacă aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca rezultat al unor date comunicate eronat ori al neîndeplinirii obligațiilor asumate de către Europol sau unul dintre statele membre ale Uniunii Europene ori altă parte terță, Europol va fi obligat să ramburseze, la cerere, sumele plătite drept compensație, conform paragrafului 1, numai dacă informațiile au fost folosite cu încălcarea prezentului acord.

3. În cazul în care Europol este obligat să ramburseze statelor membre ale Uniunii Europene sau unei terțe părți sumele acordate unei părți vătămate drept compensație pentru daune, iar daunele sunt cauzate de faptul că România nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de prezentul acord, România va fi obligată să ramburseze, la cerere, sumele pe care Europol le-a plătit unui stat membru al Uniunii Europene ori unei terțe părți pentru acoperirea sumelor plătite drept compensație de acesta.

4. Părțile contractante nu își vor solicita reciproc plata compensațiilor pentru daunele menționate în paragrafele 2 și 3 de mai sus, în cazul în care compensarea daunelor a fost impusă cu caracter punitiv, a fost majorată ori se referă la daune ce nu pot fi compensate.

ARTICOLUL 17 Soluționarea disputelor

1. Orice dispută între părțile contractante, privind interpretarea ori aplicarea prevederilor prezentului acord sau orice altă chestiune ce afectează relația dintre părțile contractante, care nu este soluționată pe cale amiabilă, va fi supusă spre soluționare definitivă unui tribunal format din 3 arbitri, la cererea oricăreia dintre părțile contractante. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru. Al treilea arbitru, care va fi președintele tribunalului, va fi ales de primii doi arbitri.

2. Dacă una dintre părțile contractante nu reușește să numească un arbitru în termen de două luni de la formularea cererii în acest sens de către cealaltă parte contractantă, cealaltă parte contractantă poate solicita președintelui Curții Internaționale de Justiție sau, în absența acestuia, vicepreședintelui să facă o asemenea numire.

3. Dacă primii doi arbitri nu ajung la o înțelegere privind persoana celui de-al treilea arbitru în termen de două luni de la numirea acestora, oricare dintre părțile contractante poate solicita președintelui Curții Internaționale de Justiție sau, în absența acestuia, vicepreședintelui să facă o asemenea numire.

4. Dacă părțile contractante nu convin în alt fel, tribunalul își va stabili propria procedură.

5. Tribunalul va adopta decizia cu majoritate de voturi. În caz de egalitate, președintele va avea vot hotărâtor. Decizia va fi definitivă și obligatorie pentru părțile contractante aflate în dispută.

6. Fiecare parte contractantă își rezervă dreptul de a-și suspenda obligațiile prevăzute în prezentul acord dacă procedura menționată în acest articol este aplicată sau poate fi aplicată potrivit paragrafului 1 ori în orice alt caz în care una dintre părțile contractante este de părere că au fost încălcate obligațiile ce incumbă celeilalte părți contractante, potrivit prezentului acord.

ARTICOLUL 18 Denunțarea acordului

1. Prezentul acord poate fi denunțat în scris de oricare dintre părțile contractante cu un preaviz de 6 luni.

2. În cazul denunțării, părțile contractante vor conveni asupra păstrării și folosirii în continuare a informațiilor care au fost deja transmise între ele. Dacă nu se ajunge la un consens, oricare dintre cele două părți contractante poate cere distrugerea informației care a fost transmisă.

ARTICOLUL 19 Amendamente și completări

1. Prezentul acord, inclusiv anexele la acesta, poate fi oricând amendat prin consimțământul reciproc al părților contractante. Toate amendamentele și completările trebuie să fie făcute în scris.

2. Părțile contractante pot începe consultările cu privire la amendarea prezentului acord la cererea oricăreia dintre ele.

ARTICOLUL 20 Intrarea în vigoare și valabilitatea

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care România notifică Europol, în scris, prin canale diplomatice, că acesta a fost ratificat.

2. Prezentul acord va rămâne valabil până la data la care convenția a intrat în vigoare pentru România, ca urmare a aderării la această convenție.

Încheiat la București la 25 noiembrie 2003, în două exemplare în limbile română și engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România, Pentru Europol,
Ioan Rus, Jurgen Storbeck,
ministrul administrației și internelor directorul Europol

ANEXA Nr. 1

DEFINIȚIA
formelor criminalității, conform art. 3 din acord

Cu privire la formele de criminalitate la care se face referire în art. 3, paragraful 1 din acord, în scopurile acestui acord:

1. trafic ilegal de droguri reprezintă infracțiunile enumerate în art. 3(1) din Convenția Națiunilor Unite din 20 decembrie 1988 împotriva traficului ilicit de droguri și substanțe psihotrope și prevederile care amendează sau înlocuiesc acea convenție;

2. infracțiuni legate de substanțe radioactive și nucleare reprezintă infracțiunile enumerate în art. 7(1) din Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare, semnată la Viena și la New York la 3 martie 1980, și care se referă la materialele nucleare și/sau radioactive definite în art. 197 din Tratatul Euratom și Directiva 80/836 Euratom din 15 iulie 1980;

3. contrabanda cu imigranți reprezintă activitățile întreprinse în mod deliberat pentru facilitarea, în scopul obținerii unor câștiguri financiare, a intrării, șederii sau angajării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene contrar legilor și condițiilor aplicabile pe teritoriul lor și în România contrar legislației sale naționale;

4. trafic cu ființe umane reprezintă supunerea unei persoane influenței ilegale și reale a altor persoane folosind violența sau amenințări ori prin abuz al autorității sau intrigii, în mod special privind exploatarea prostituției, formele de exploatare sexuală și exploatarea minorilor ori traficul cu copii abandonați. Aceste forme de exploatare includ, de asemenea, producerea, vânzarea sau distribuirea de material pornografic cu copii.

5. infracționalitatea cu vehicule cu motor reprezintă furtul sau însușirea ilegală a vehiculelor cu motor, camioanelor, semiremorcilor, a încărcăturii camioanelor sau semiremorcilor, a autobuzelor, motocicletelor, caravanelor și vehiculelor agricole, vehiculelor industriale, a pieselor de schimb pentru astfel de vehicule și primirea și tăinuirea unor astfel de obiecte;

6. falsificare de bani și mijloace de plată reprezintă activitățile definite în art. 3 din Convenția de la Geneva din 20 aprilie 1929 privind stoparea falsificării de monedă, care se aplică atât banilor în numerar, cât și altor mijloace de plată;

7. activități ilegale de spălare a banilor reprezintă infracțiunile prezentate în art. 6(1)-(3) din Convenția Consiliului Europei privind spălarea, căutarea și confiscarea bunurilor rezultate în urma infracțiunilor, semnată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.

ANEXA Nr. 2

AUTORITĂȚI COMPETENTE

Autoritățile competente din România, responsabile sub incidența legii pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor la care se referă art. 3 paragraful 1 din acord, sunt:

- Ministerul Administrației și Internelor:
                            - Inspectoratul General al Poliției Române;
                            - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
                            - Direcția Generală de Informații și Protecție Internă;
                            - Comandamentul Național al Jandarmeriei;
- Ministerul Finanțelor Publice:
                            - Direcția Generală a Vămilor;
- Serviciul Român de Informații:
                            - Direcția pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului;
- Ministerul Public:        - procurorii.

ANEXA Nr. 3

SARCINILE, DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE
ofițerilor de legătură ai României la Europol

ARTICOLUL 1 Sarcinile ofițerului de legătură al României

Sprijinirea și coordonarea cooperării dintre România și Europol vor fi considerate sarcina ofițerului de legătură (denumit în continuare ofițer de legătură). În special, ofițerul de legătură va fi responsabil cu sprijinirea contactelor dintre Europol și România, facilitând schimbul de informații.

ARTICOLUL 2 Statutul ofițerului de legătură

1. Ofițerul de legătură va fi considerat de către Europol reprezentant oficial al României. Europol va facilita șederea ofițerului de legătură în Regatul Țărilor de Jos în măsura posibilităților sale; în special, va coopera, atât cât este necesar, cu autoritățile olandeze cu competențe în chestiuni referitoare la privilegii și imunități.

2. Ofițerul de legătură va fi reprezentantul serviciilor din România responsabile cu prevenirea și combaterea infracțiunilor în sensul Acordului privind cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție, denumit în continuare Acord.

ARTICOLUL 3 Metode de lucru

1. Orice schimb de informații dintre Europol și ofițerii de legătură se va desfășura în conformitate cu prevederile Acordului.

2. Atunci când face schimb de informații, ofițerul de legătură va comunica în mod direct cu Europol prin intermediul reprezentanților desemnați în acest sens de către Europol. El nu va avea acces direct la bazele de date ale Europol.

ARTICOLUL 4 Confidențialitatea

1. România va asigura ca ofițerul de legătură să fie protejat la nivelul național corespunzător pentru ca acesta să poată gestiona informațiile furnizate de sau prin Europol, care sunt subiect al unei cerințe speciale de confidențialitate, în conformitate cu art. 12 din Acord.

2. Europol va asista ofițerul de legătură în oferirea resurselor adecvate pentru a îndeplini orice cerințe referitoare la protejarea confidențialității informațiilor schimbate cu Europol.

ARTICOLUL 5 Probleme administrative

1. Ofițerul de legătură va respecta regulile interne ale Europol, fără a aduce prejudiciu legislației sale naționale. În îndeplinirea sarcinilor sale, el va proceda în conformitate cu legea sa națională privind protecția datelor.

2. Ofițerul de legătură va informa permanent Europol asupra orarului său de lucru și a detaliilor privind contactul în caz de urgență. De asemenea, va informa Europol asupra oricărei șederi prelungite departe de sediul Europol.

ARTICOLUL 6 Răspunderea și cazurile de conflict

1. România va fi responsabilă pentru orice daune cauzate de către ofițerul de legătură asupra proprietății Europol. Oricare astfel de daune vor fi rambursate prompt de către România, în baza unei cereri întemeiate a Europol. În cazul unei neînțelegeri referitoare la rambursare, art. 17 din Acord poate fi aplicat.

2. În cazul unui conflict între România și Europol sau între ofițerul de legătură și Europol, directorul Europol este în măsură să interzică accesul ofițerului de legătură în sediul Europol ori să acorde un astfel de acces doar în condiții speciale sau restricții.

3. Dacă există un conflict grav între Europol și ofițerul de legătură, directorul Europol este în măsură să înainteze o cerere către România pentru înlocuirea acestuia.

ANEXA Nr. 4

CONFIDENȚIALITATEA INFORMAȚIILOR:

Tabel de echivalență

Părțile contractante, în conformitate cu art. 12 paragraful 4 din Acord, hotărăsc că următoarele niveluri de secretizare în baza legislației naționale a României și nivelurile de secretizare folosite în cadrul Europol sunt echivalente:

Pentru România                                 Pentru Europol
||||||||||||||                                 ||||||||||||||
Secret de serviciu                             Restricționat Europol
Acest nivel este aplicabil informațiilor și    Acest nivel se aplică informațiilor și
materialului a căror dezvăluire neautorizată   materialului a căror dezvăluire neautorizată ar
ar putea fi dezavantajoasă intereselor         putea fi dezavantajoasă intereselor Europol sau
României.                                      ale unuia sau mai multor state membre ale
                                               Uniunii Europene.
Secret                                         Confidențial Europol
Acest nivel este aplicabil informațiilor și    Acest nivel se aplică informațiilor și
materialului a căror dezvăluire neautorizată   materialului a căror dezvăluire neautorizată ar
ar putea dăuna intereselor esențiale ale       putea dăuna intereselor esențiale ale Europol
României.                                      sau ale unuia sau mai multor state membre ale
                                               Uniunii Europene.
Strict secret                                  Secret Europol
Acest nivel se aplică doar informației și      Acest nivel se aplică doar informației și
materialelor a căror dezvăluire neautorizată   materialelor a căror dezvăluire neautorizată ar
ar putea dăuna grav intereselor esențiale ale  putea dăuna grav intereselor esențiale ale
României.                                      Europol sau ale unuia sau mai multor state
                                               membre ale Uniunii Europene.
Strict secret de importanță deosebită          Strict secret Europol
Acest nivel se aplică doar informației și      Acest nivel se aplică doar informației și
materialelor a căror dezvăluire neautorizată   materialelor a căror dezvăluire neautorizată ar
ar putea cauza un prejudiciu extrem de grav    putea cauza un prejudiciu extrem de grav
intereselor esențiale ale României.            intereselor esențiale ale Europol sau ale unuia
                                               sau mai multor state membre ale Uniunii
                                               Europene.
;
se încarcă...