Ministerul Sănătății - MS

Norma metodologică privind realizarea activității de screening în cancerul colo-rectal din 13.08.2003

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 august 2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Etapa I: Direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București și comisia teritorială de specialiști pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiți (sau care vor fi instruiți), în vederea aplicării programului național de prevenție a cancerului colo-rectal în teritoriul arondat.

Etapa a II-a: Rolul și locul medicului de familie în programul național de prevenție:

examinarea, conform cadrului legal actual, o dată pe an a întregii populații înscrise pe lista acestuia, în vederea identificării persoanei care prezintă risc pentru apariția și dezvoltarea cancerului colo-rectal;

întocmirea fișei medicale personale a individului care prezintă risc, cu consemnarea următoarelor date:

- vârsta;

- factorul/factorii de risc:

1. dieta - alimentația cu conținut bogat în grăsimi

2. factori genetici:

2.1. sindromul de polipoză ereditară

2.1.1. polipoza adenomatoasă

- FAP

- Sindromul Gardner

- Sindromul Turcot

2.1.2. polipoza hamartomatoasă

- Sindromul Peutz-Jeghers

- polipoza juvenilă

- boala Cowden

- neurofibromatoza

2.2. cancerul colo-rectal nonpolipozic ereditar, conform criteriilor AMSTERDAM:

a) trei membri din familie diagnosticați cu cancer colo-rectal, unul rudă de gradul 1, iar ceilalți rude de gradul 2

b) cel puțin două generații interesate

c) un pacient cu diagnostic înainte de 50 de ani

3. boala inflamatorie a colonului:

- colita ulcerativă

- boala Crohn

4. polipii adenomatoși

5. antecedente personale de cancer colo-rectal, cancer al glandei mamare, cancer al endometrului sau cancer ovarian

6. intervenții chirurgicale în antecedente

- ureterosigmoidostomia

- colecistectomia;

îndrumarea pacientului selectat către centrul de gastroenterologie nominalizat.

Etapa a III-a: Centrul de gastro-enterologie încadrează pacientul într-o categorie de risc (mediu, mare, foarte mare) care va fi evaluat individualizat:

1. pacient cu risc mediu:

cu o singură rudă de gradul I diagnosticată cu cancer colo-rectal sau un polip adenomatos după vârsta de 60 de ani
cu rude diagnosticate ca mai sus - mai îndepărtate ca grad de rudenie

Screening: - inițiat la vârsta de 50 de ani

- test hemocult al materiilor fecale - anual

- sigmoidoscopie flexibilă - la 5 ani

- irigografie - la 5 ani

- colonoscopie în cazul pozitivării oricărui test de mai sus, iar dacă această explorare este negativă, se va repeta la 10 ani;

2. pacient cu risc mare:

cu un singur adenom, cu dimensiuni mici (sub 1 cm)

Screening: - la 3-6 ani de la polipectomia inițială, prin:

- colonoscopie (iar dacă nu este acceptată de pacient sau nu este disponibilă, se vor efectua sigmoidoscopie flexibilă și irigografie)

Rezultat: - normal: pacientul este supus liniilor ghid de screening asemenea pacienților cu risc mediu

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

cu: - un singur adenom, cu dimensiune mare (peste 1 cm)

- adenoame multiple

- adenoame cu displazie cu grad înalt

- adenoame viloase

Screening: - inițiat în termen de 3 ani de la polipectomie, prin:

- colonoscopie (vizualizarea leziunii, biopsie și/sau ridicarea leziunii)

Rezultat: - normal, se repetă colonoscopia la alți 3 ani, un nou rezultat normal fiind urmat de încadrarea individului în grupa pacienților cu risc mediu

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

cu istoric personal de rezecție cu intenție curativă pentru cancerul colo-rectal

Screening: - inițiat în termen de 1 an de la intervenția chirurgicală, prin:

- colonoscopie

Rezultat: - normal, se repetă la 3 ani și apoi la fiecare 5 ani dacă rezultatele sunt normale

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

cu orice rudă de gradul I înainte de 60 de ani sau cel puțin două rude de gradul I de orice vârstă (în cazul în care nu este un sindrom ereditar) diagnosticate cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatoși

Screening: - inițiat la vârsta de 40 de ani sau la o vârstă cu 10 ani mai tânără comparativ cu cea mai tânără rudă diagnosticată cu cancer colo-rectal, prin:

- colonoscopie

Rezultat: - normal, se repetă la 5-10 ani (cancerul colo-rectal la rudele de gradul I nu crește semnificativ riscul față de populația cu risc mediu)

- pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic

3. Pacient cu risc foarte mare (prezența unuia dintre cele două sindroame ereditare):

istoric familial de FAP

Screening: - inițiat la pubertate, prin:

- supraveghere endoscopică

- testare genetică

Rezultat: - pozitiv: impune efectuarea colectomiei

istoric familial de HNPCC.

Screening: - inițiat la 21 de ani, prin:

- colonoscopie

- testare genetică

boală inflamatorie colonică (rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn).

Screening: - inițiat la 8 ani de la debutul pancolitei sau la 12-15 ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice, prin:

- colonoscopie cu biopsie pentru evaluarea displaziei, la 1-2 ani.

Etapa a IV-a: Gastro-enterologul comunică prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmițând:

rezultatul investigațiilor;
programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfășurare va răspunde.

Etapa a V-a: Gastro-enterologul transmite fișa cu datele personale, explorările efectuate și rezultatele (conform casetei de date personale din FIȘA ONC 1 - Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 871/2002) cabinetului oncologic județean sau al municipiului București, pentru justificarea cheltuielilor și întocmirea unei catagrafii naționale. Astfel vor putea fi urmărite în timp modificările evolutive.

Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic județean sau al municipiului București vor fi raportate, conform precizărilor din Programul național 2.2, către Ministerul Sănătății, Centrul de Statistică Sanitară și Documentare Medicală (prin direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București)

Etapa a VII-a: Coordonarea activității, în concordanță cu normele prevăzute, va fi realizată de către institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialiști pentru cancer din centrele universitare tradiționale, sub îndrumarea direcției coordonatoare din Ministerul Sănătății, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...