Parlamentul României

Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Modificări (3), Puneri în aplicare (18), Acțiuni respinse (2), Referințe (9), Reviste (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 ianuarie 2007
Formă aplicabilă de la 31 august 2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

(2) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

(3) Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Art. 2. -

În sensul prezentei legi, prin statul membru de origine se înțelege statul a cărui cetățenie o are cetățeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România.

Art. 3. -

Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 și 24 din Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

Art. 4. -

(1) Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente.

(2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripție electorală.

Art. 5. -

(1) Prin alegător comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(2) Prin alegător resortisant se înțelege orice cetățean al României, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(3) Prin persoană eligibilă comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referință se înțelege ziua votării pentru membrii din România în Parlamentul European.

(5) Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

(6) Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

(7) Cetățenii români care au drept de vot și au împlinit, până în ziua de referință inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European.

(8) Dispozițiile alin. (5)-(7) se aplică și cetățenilor români care au domiciliul sau reședința în străinătate și au drept de vot în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(9) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu modificările și completările ulterioare, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot și de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European, în aceleași condiții ca și cetățenii români, sub rezerva îndeplinirii cerințelor prezentei legi.

(10) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât și alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.

Art. 6. -

(1) În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se înțelege intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință și se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se înțelege un act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

(3) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Art. 7. -

(1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâre definitivă.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

(7) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au constituit o alianță electorală pot propune candidați numai din partea alianței electorale.

(8) Protocolul de constituire a unei alianțe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central și care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunțării Înaltei Curți de Casație și Justiție, poate fi desființat numai prin acordul părților semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale.

(9) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puțin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(10) Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

(11) În cazul desființării protocolului de constituire a unei alianțe electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianței electorale desființate participă la alegeri fără semn electoral.

(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale.

Art. 8. -

(1) Cetățenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

(2) Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetățeni sunt, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

(1) Fără a aduce atingere incompatibilităților prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, sau cu funcții echivalente din statele membre ale Uniunii Europene. Jurisprudență (1)

(2) În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situația de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcții.

(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă apare sau continuă să existe un caz de incompatibilitate cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică Parlamentului European.

(4) Agenția Națională de Integritate constată cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european și funcțiile prevăzute la alin. (1) și le comunică Autorității Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.

(5) După caz, Autoritatea Electorală Permanentă notifică Parlamentului European cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Actul din 1976, în care se regăsesc membrii din România în Parlamentul European, sau constată, potrivit alin. (3), demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.

(6) În cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligați să își declare averea și interesele la Agenția Națională de Integritate, folosind formularele prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declarațiilor de interese, cu modificările ulterioare. Declarațiile de avere și de interese se afișează pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate și se actualizează anual.

(7) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește formalitățile necesare acceptării candidaților declarați aleși în Parlamentul European. Jurisprudență (1)

(8) Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

Art. 10. -

(1) Ziua de referință este duminica. Aducerea la cunoștința publică a zilei de referință se face cu cel puțin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referință.

(2) Ziua de referință este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.

CAPITOLUL II Exercitarea dreptului de vot și de a fi ales ca membru din România în Parlamentul European

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Listele electorale sunt permanente, speciale și suplimentare.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind toți alegătorii resortisanți care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate și, după caz, străzi, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi și, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii resortisanți, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate. Jurisprudență (1)

(5) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4), alegătorii resortisanți pot fi înscriși în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral județean sau de sector.

(6) În cel mult 45 de zile de la data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date selectează și prelucrează datele privind alegătorii resortisanți cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(7) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(8) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(9) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, primarul este obligat să pună la dispoziția partidelor politice, a alianțelor politice și a alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente. Jurisprudență (1)

(10) Alegătorii resortisanți au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligați să pună la dispoziția acestora, spre consultare, listele electorale permanente și să organizeze acțiuni de informare și de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(11) Întâmpinările privind omisiunile, înscrierile greșite, oricare alte erori din liste, precum și refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localității, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(12) Contestațiile cu privire la soluționarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispozițiilor, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(13) În termen de 48 de ore de la soluționarea întâmpinărilor și operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligația de a le transmite Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(14) Cu cel puțin 5 zile înainte de ziua de referință, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii resortisanți din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(15) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele și prenumele alegătorului resortisant, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(16) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu două zile înainte de ziua de referință. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în ziua de referință. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(17) Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copie se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(18) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică, în scris, de îndată acestuia de către primar.

Art. 12. -

(1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referință, cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localității de domiciliu sau de reședință, însoțite de o copie a unui document de identitate valabil.

(2) Listele electorale speciale cuprind numele și prenumele alegătorului comunitar, cetățenia și adresa la care alegătorul comunitar locuiește în România.

(3) Modelul și cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente. Cererea constituie un act public și se află sub incidența art. 292 din Codul penal. Puneri în aplicare (2)

___________

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum și a modelului declarației pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.

(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al persoanei eligibile comunitar se înțelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetățean este titularul, altul decât România, și care este considerat act de identitate în statul emitent.

(5) Primarul comunică solicitantului răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia.

(6) Listele electorale speciale se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(7) Alegătorii comunitari rămân înscriși în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau până când sunt radiați deoarece nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.

(8) Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greșite și oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primarul unității administrativteritoriale, acesta fiind obligat să le soluționeze în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(9) Contestațiile cu privire la soluționarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința cetățeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România, și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referință, primarii transmit Autorității Electorale Permanente, în vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la art. 15, copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însoțite de copiile documentelor de identitate.

(11) Primarul realizează copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari din fiecare secție de votare. Cu două zile înainte de ziua de referință, primarul predă două exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale ale secțiilor de votare. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua de referință. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale.

(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele și prenumele alegătorului comunitar, cetățenia, adresa la care alegătorul comunitar locuiește în România, conform cererii în baza căreia alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(14) Orice neconcordanță între lista electorală specială și copia de pe aceasta se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.

(15) Primarul comunică, în scris, de îndată biroului electoral al secției de votare și Autorității Electorale Permanente orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare.

Art. 13. -

(1) Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în altă localitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, fiind înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare în listele electorale suplimentare.

(2) Membrii biroului electoral al secției de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea și sunt înscrise în listele electorale suplimentare.

(3) Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în străinătate votează la orice secție de votare organizată în străinătate și sunt înscriși în listele electorale suplimentare.

(4) Alegătorii resortisanți care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși în listele electorale suplimentare.

(5) În listele electorale suplimentare sunt trecuți și alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secția de votare.

(6) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul alegătorilor comunitari.

Art. 14. -

(1) La depunerea candidaturii, un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, prezintă următoarele: Modificări (1)

a) o declarație pe propria răspundere, prin care precizează cetățenia, adresa de domiciliu sau de reședință din România, colectivitatea locală ori circumscripția din statul al cărui cetățean este unde a fost înscris ultima dată în lista electorală și că nu mai candidează la alegerile pentru Parlamentul European într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

b) o adeverință eliberată de autoritatea competentă din statul al cărui cetățean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de această autoritate;

c) un document de identitate valabil.

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. a) constituie un act public și se află sub incidența art. 292 din Codul penal. Modificări (1)

(3) Dispozițiile art. 16 și 17 se aplică în mod corespunzător.

(4) Modelul declarației prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilește de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente. Puneri în aplicare (2)

___________

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum și a modelului declarației pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.

(5) În termen de 24 de ore de la admiterea candidaturii persoanei eligibile comunitar, Biroul Electoral Central transmite Autorității Electorale Permanente un exemplar al dosarului de candidatură al acesteia.

Art. 15. -

(1) Autoritatea Electorală Permanentă informează autoritățile cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la alegătorii comunitari care au fost înscriși în listele electorale speciale și la persoanele eligibile comunitar a căror candidatură a fost admisă de Biroul Electoral Central. Modificări (1)

(2) Autoritatea Electorală Permanentă furnizează autorităților cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene informațiile solicitate privind cetățenii români care și-au exprimat intenția de a vota în statele membre respective. Modificări (1)

(3) În cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de o autoritate cu responsabilități similare din alt stat membru al Uniunii Europene asupra faptului că un cetățean român a fost înscris în lista electorală a acelui stat, înștiințează Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în vederea radierii acestuia din copia de pe lista electorală permanentă, precum și Ministerul Afacerilor Externe. Modificări (1)

(4) La solicitarea cetățenilor români care doresc să candideze la alegerile pentru Parlamentul European în alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează adeverințe care atestă că nu au fost lipsiți de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române. Modificări (1)

(5) În urma schimbului de informații cu autoritățile cu responsabilități similare din alte state membre ale Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștința Biroului Electoral Central cazurile în care cetățenii români candidează la alegerile pentru Parlamentul European în alte state membre ale Uniunii Europene. Modificări (1)

(6) Autoritatea Electorală Permanentă este singura autoritate publică din România care poate schimba informații privind drepturile electorale ale cetățenilor români și ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene cu autoritățile cu responsabilități similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(7) Autoritățile publice din România au obligația de a sprijini Autoritatea Electorală Permanentă în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1)-(6).

Art. 16. -

(1) Pot propune liste de candidați numai partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, precum și alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi. Listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referință.

(2) Listele de candidați se depun în scris, în 4 exemplare - un exemplar original și 3 copii -, se semnează de conducerea partidului politic, a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, a alianței politice sau a alianței electorale sau de persoanele împuternicite în mod expres pentru a le semna și cuprind numele, prenumele, prenumele părinților, locul și data nașterii, cetățenia, adresa, apartenența politică, ocupația și profesia candidaților. Puneri în aplicare (1)

(3) Candidații propuși de un partid politic, o alianță politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianței respective.

(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători. Lista susținătorilor se depune într-un singur exemplar. Reviste (1)

(5) Lista de candidați trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) un exemplar al listei susținătorilor;

b) copia actului de identitate al fiecărui candidat;

c) declarațiile de acceptare a candidaturii, întocmite în câte 4 exemplare; declarația de acceptare a candidaturii este semnată și datată personal de candidat și cuprinde numele, prenumele, prenumele părinților, locul și data nașterii, cetățenia, adresa, apartenența politică, ocupația și profesia candidatului, consimțământul expres de a candida, precum și precizarea îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru a candida; Puneri în aplicare (1)

d) declarațiile de avere și de interese ale candidaților prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996, cu modificările și completările ulterioare, și de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003, cu modificările ulterioare, completate și semnate de candidați, întocmite în câte două exemplare;

e) declarațiile pe propria răspundere ale candidaților în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia, al căror model este prevăzut în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, întocmite în câte două exemplare.

(6) Declarațiile de avere și de interese ale candidaților se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Declarațiile pe propria răspundere ale candidaților în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la înregistrare, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(7) Două exemplare ale listei de candidați și ale declarațiilor de acceptare a candidaturii, certificate de președintele Biroului Electoral Central prin semnătură și aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului, care are obligația de a depune un exemplar din fiecare la Tribunalul București.

(8) Listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

(9) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi cu cel mult 10 mai mare decât numărul mandatelor la care are dreptul România în Parlamentul European.

(10) Fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau alianță electorală care participă la alegerile pentru Parlamentul European în condițiile prezentei legi poate depune numai o singură listă de candidați.

(11) Nerespectarea dispozițiilor alin. (8) atrage nulitatea listei de candidați. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.

Art. 17. -

(1) Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoțită de un exemplar al listei de susținători, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua de referință.

(2) Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinților, cetățenia, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația și profesia candidatului, precum și semnătura acestuia. Puneri în aplicare (1)

(3) Dispozițiile art. 16 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător. Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de președintele Biroului Electoral Central prin semnătură și aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului, care are obligația de a depune un exemplar la Tribunalul București.

(4) Nu se pot depune liste de candidați independenți. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Art. 18. - Reviste (1)

(1) Un alegător poate susține un singur/o singură partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale sau candidat independent.

(2) Lista susținătorilor constituie un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și cel al declarației pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre*) a Guvernului. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

___________

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susțin partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale, precum și cel al listei de alegători ce susțin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 9 februarie 2007.

Art. 19. -

(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora. Modificări (1)

(3) Biroul Electoral Central întocmește procese-verbale din care rezultă data și ora afișării deciziilor de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.

(4) Candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceștia declară în scris pe propria răspundere că renunță la candidatură. Declarația se depune la Biroul Electoral Central. Puneri în aplicare (1)

(5) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și alianțele politice sau electorale pot retrage candidaturi de pe listă și pot depune alte propuneri pentru completarea listei de candidați până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere scrisă semnată de aceleași persoane care semnează listele de candidați inițiale.

(6) În cazul unei renunțări la candidatură sau al decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și alianțele politice sau electorale nu au posibilitatea înlocuirii candidatului.

(7) O persoană nu poate accepta decât o singură candidatură. În cazul în care o persoană candidează de mai multe ori la aceleași alegeri pentru Parlamentul European, propunerile de candidatură a acesteia sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral Central.

Art. 20. -

(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică listele de candidați și candidaturile independente pe care le-a primit, prin afișare la sediul său, la sediile birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și la sediul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și prin intermediul Societății Române de Televiziune și al Societății Române de Radiodifuziune.

(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile. Jurisprudență (2)

(3) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul București și se soluționează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.

(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*) Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

(5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), Biroul Electoral Central constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor și comunică birourilor electorale listele de candidaturi și candidaturile independente definitive înregistrate, în ordinea rezultată din aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 373/2004**), cu modificările și completările ulterioare.

___________

**) Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 76 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, aLegii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți, se procedează astfel: Jurisprudență (1)

a) în prima etapă, listele de candidați ale partidelor politice, ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea, care au membri în Parlamentul European, se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei alianțe politice, primei alianțe electorale, primei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale extras/extrase din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua alianțe politice, celei de-a doua alianțe electorale, celei de-a doua organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale extras/extrase se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea listelor de candidați ale tuturor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale;

b) în etapa a doua, listele partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, precum și ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite care nu au membri în Parlamentul European se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central.

Art. 21. -

(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul, soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

(4) Nimeni nu poate fi în același timp membru a două sau mai multe birouri electorale.

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii și completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.

Art. 22. -

(1) Birourile electorale județene, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare lucrează în prezența majorității membrilor lor și adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(3) În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

Art. 23. -

(1) Reprezentanții partidelor politice, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ai alianțelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Reprezentanții partidelor politice, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ai alianțelor politice sau electorale dintre acestea în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua de referință, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute la art. 24, 26, 28 și 29.

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege. Constatarea încetării de drept a calității de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL III Organizarea și desfășurarea alegerilor

Art. 24. -

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei de referință, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data desfășurării ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, cu două zile înainte, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European și se aduce la cunoștință publică prin mass-media.

(3) La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care are membri în Parlamentul European. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratulasistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (4)

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi. Jurisprudență (1)

(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri în Parlamentul European comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale dintre acestea care au comunicat reprezentanții. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

Art. 25. -

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) asigură aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor prezentei legi; asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri; Jurisprudență (1)

b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi;

c) comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale de sector și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate candidaturile admise și le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale județene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege; în cazul în care pentru soluționarea unei întâmpinări sau contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în ziua de referință;

e) constată, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale ierarhic inferioare, dacă există partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 51 alin. (1) și candidați independenți care au întrunit coeficientul electoral prevăzut la art. 51 alin. (2) și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, lista partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral și a candidaților independenți care au întrunit coeficientul electoral;

f) primește de la birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor și de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate procesele-verbale prevăzute la art. 50; centralizează voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidat independent care îndeplinește condiția prevăzută la lit. e) și asigură repartizarea și atribuirea mandatelor;

g) anulează rezultatul alegerilor în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor și dispune repetarea scrutinului în secțiile de votare unde s-a constatat frauda;

h) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor dintr-un județ, sector sau din secțiile de votare din străinătate, în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;

i) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot, în baza unui eșantion reprezentativ la nivel județean și național;

j) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții albe a alegerilor.

(2) Biroul Electoral Central îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de prezenta lege.

(3) Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, care au participat la alegeri, precum și de candidații independenți. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la înregistrare. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secțiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul electoral județean, biroul electoral de sector al municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și autoritățile publice locale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe vor asigura buna desfășurare a noului scrutin. Acesta va avea loc numai în secțiile de votare unde s-a constatat frauda, în baza listelor electorale utilizate și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor se suspendă până la obținerea noilor rezultate.

(4) După soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile și asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central își încetează activitatea.

(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a prezentei legi și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală. Deciziile se aduc la cunoștință prin afișare și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Jurisprudență (2)

Art. 26. - Referințe (1)

(1) Biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, cu 60 de zile înainte de ziua de referință, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai acestuia, sau în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte. Tragerea la sorți se face pe funcții, președinte și locțiitor, și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente.

(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referință, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice sau electorale care are membri în Parlamentul European și participă la alegeri. Până la această dată, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și au membri în Parlamentul European au obligația de a transmite numele și prenumele reprezentantului lor biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Jurisprudență (2)

(4) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut de alin. (3) se va proceda la completarea biroului cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic, al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și care nu are membri în Parlamentul European de președintele biroului, prin tragere la sorți în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Până la această dată, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și care nu au membri în Parlamentul European au obligația de a transmite biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București numele și prenumele reprezentanților lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Jurisprudență (1)

Art. 27. -

(1) Birourile electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București au următoarele atribuții:

a) urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor prezentei legi de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul județului sau sectorului municipiului București; asigură, împreună cu prefecții, instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;

c) veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare; distribuie, pe bază de proces-verbal, împreună cu primarii, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT" și celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secțiilor de votare;

d) în baza tabelului transmis de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscriși în listele electorale speciale, confirmă, la solicitarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din raza lor teritorială, că alegătorii comunitari care se prezintă la vot potrivit art. 13 sunt înscriși în listele electorale speciale;

e) totalizează voturile valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și fiecare candidat independent și comunică rezultatele Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;

f) centralizează rezultatele numărării voturilor pentru județul sau sectorul municipiului București în care funcționează și înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare, îndosariate pe secții de votare și pe tipuri de liste, precum și toate întâmpinările și contestațiile primite;

g) predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor județene, respectiv Tribunalului București buletinele de vot nule și cele contestate, precum și celelalte documente și materiale deținute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(2) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi.

(3) Deciziile biroului electoral județean sau ale sectorului municipiului București se aduc la cunoștință publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(4) În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București, solicită președintelui biroului electoral al secției de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.

Art. 28. -

(1) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exercițiu ai Tribunalului București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.

(2) Dispozițiile art. 26 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate are următoarele atribuții:

a) veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare din străinătate, urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate; asigură instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;

c) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT", precum și celelalte materiale necesare procesului electoral;

d) cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei de referință, primește de la Autoritatea Electorală Permanentă tabelul cuprinzând cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum și tabelul cuprinzând alegătorii comunitari înscriși în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;

e) totalizează numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidați și candidați independenți, pe care îl comunică Biroului Electoral Central în vederea stabilirii pragului electoral;

f) centralizează rezultatele alegerilor din secțiile de votare din străinătate și înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal prevăzut de art. 50, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și toate întâmpinările și contestațiile.

(4) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.

(5) Deciziile se aduc la cunoștință publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(6) În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la secțiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate solicită președintelui biroului electoral al secției de votare să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispozițiile art. 49 alin. (9) se aplică în mod corespunzător.

Art. 29. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt de regulă magistrați sau alți juriști, precum și din 7 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(2) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de ziua de referință, de către președintele tribunalului, în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre magistrați sau alți juriști existenți în județ sau în municipiul București.

(3) Listele magistraților care vor participa la tragerea la sorți se întocmesc de către președintele tribunalului, iar cele ale altor juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului, până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referință. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puțin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.

(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuți numai juriști care nu au apartenență politică și îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 21 alin. (2).

(5) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului, cu alte persoane cu o reputație bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.

(6) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puțin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului. Lista va conține: numele, prenumele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoțită de declarații pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4).

(7) Propunerile de persoane din lista întocmită de președintele tribunalului și cele din listele întocmite de prefect trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza evaluării activității desfășurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare Autorității Electorale Permanente, de către prefecți, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică prefecților și președinților tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora.

(8) Gruparea în listă a persoanelor în vederea tragerii la sorți se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secției de votare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului județean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorți, președintele tribunalului transmite biroului electoral județean sau, după caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora.

(10) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral județean, respectiv biroului electoral de sector, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare cel mult 3 reprezentanți.

(11) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea se face de președintele biroului electoral județean, respectiv de președintele biroului electoral al sectorului municipiului București, în prezența reprezentanților partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea în biroul electoral județean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (10). Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare pot avea loc în ambele zile și se consemnează în procese-verbale care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și alianțelor politice sau electorale dintre acestea.

(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare este următoarea: Jurisprudență (1)

a) în prima etapă, birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și are membri în Parlamentul European;

b) în a doua etapă, birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant propus de fiecare partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri și nu are membri în Parlamentul European; desemnarea reprezentanților acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București;

c) în cazul în care, potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral județean, o formațiune politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu a propus niciun reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formațiunea politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) imediat următoare, care a propus un reprezentant pentru acel birou.

(13) În situația în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (12), există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), completarea acestora se face după cum urmează:

a) ordinea de completare se stabilește prin tragerea la sorți a tuturor partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și care au propus reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare;

b) fiecare birou electoral care nu a putut fi completat cu numărul maxim de membri se completează, în ordinea stabilită potrivit lit. a), cu câte o persoană care reprezintă a doua opțiune a formațiunii politice pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care, potrivit ordinii prevăzute la lit. a), o formațiune politică are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o a doua opțiune, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formațiunea politică imediat următoare care are o a doua opțiune pentru acel birou;

c) în cazul în care mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri, operațiunea prevăzută la lit. b) se repetă cu persoanele care reprezintă a treia opțiune pentru birourile electorale respective.

(14) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (13), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au cel puțin 5 membri, respectiv președinte, locțiitor și 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din lista propusă de prefect, prevăzută la alin. (5) și (6).

(15) La solicitarea scrisă a delegaților partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral județean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(16) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral județean sau, după caz, al biroului electoral al sectorului comunică primarilor, prin intermediul prefecților, componența birourilor electorale ale secțiilor de votare aflate în raza teritorială a localităților acestora.

Art. 30. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, și un număr între 2 și 6 membri stabiliți de președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua de referință, la propunerea partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputație și fără apartenență politică. Lista este transmisă spre avizare Autorității Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora. Jurisprudență (1)

(2) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

Art. 31. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, cu două zile înainte de ziua de referință, două copii de pe listele electorale permanente și două copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii din secția de votare; un exemplar din fiecare tip de listă este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în ziua de referință; Puneri în aplicare (1)

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate și materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și un buletin de vot anulat, după caz, de către președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pe care îl vor afișa la sediul secției de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;

c) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;

d) numără voturile și consemnează rezultatele votării;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) predau birourilor electorale județene sau, după caz, biroului electoral al sectorului procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, precum și dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate sau, în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului București; dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare din străinătate, îndosariate pe secții de votare și pe tipuri de liste, sunt predate Autorității Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe;

g) predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul și care se află la sediul biroului electoral județean sau, după caz, la sediul biroului electoral de sector buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate înaintează aceste materiale reprezentanțelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializați;

h) furnizează, în ziua de referință, date privind prezența populației la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.

(2) Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuții care le revin potrivit legii.

(3) După predare, materialele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor la localurile secțiilor de votare, sub pază, într-un singur spațiu pus la dispoziție de primarul unității administrativ-teritoriale în care acestea își desfășoară activitatea. În cazul secțiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la lit. b) se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor la localurile secțiilor de votare, într-un singur spațiu pus la dispoziție de șeful reprezentanței diplomatice din statul respectiv.

Art. 32. - Jurisprudență (2)

(1) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

Art. 33. -

Birourile electorale județene, birourile electorale de sector, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare își încetează activitatea după data predării către birourile electorale ierarhic superioare a proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării, pe care le-au întocmit, cu condiția confirmării lipsei oricăror erori sau neconcordanțe în acestea.

Art. 34. -

(1) Secțiile de votare se organizează după cum urmează: Modificări (1)

a) în localitățile cu o populație de peste 1.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în localitățile cu o populație sub 1.000 de locuitori, o singură secție de votare;

c) se pot organiza secții de votare și în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populație de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul celei mai apropiate secții de votare din reședința comunei, orașului sau municipiului.

(2) Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu sprijinul structurilor teritoriale ale Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în termen de cel mult 15 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei de referință.

(3) Numerotarea secțiilor de votare de pe raza teritorială a unui județ, respectiv a municipiului București se stabilește de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secțiilor de votare, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativteritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecții comunică Autorității Electorale Permanente delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și alte date relevante privind imobilul în care se va desfășura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificare privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării se comunică Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore.

(5) Cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei de referință, prefecții aduc la cunoștință publică delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, prin publicații în care se indică și locul de desfășurare a votării.

(6) Primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (3)-(5).

(7) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referință.

(8) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(9) Numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilește de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoștință publică numerotarea fiecărei secții de votare din străinătate, precum și locurile de desfășurare a votării.

(10) Sediile secțiilor de votare prevăzute la alin. (7) și (8) se organizează și se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice alocă fondurile necesare.

Art. 35. -

(1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua de referință și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă care precedă zilei de referință, la ora 7,00.

(2) În campania electorală candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

(5) În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Art. 36. -

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului - de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul la vot în cunoștință de cauză;

b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți - de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor - de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și pentru candidații independenți.

Art. 37. -

(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

a) denumirea instituției care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;

c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referință este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare, prevăzută la art. 45 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secției de votare.

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Art. 38. -

(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și candidații independenți sunt obligați să solicite, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare. Jurisprudență (1)

(2) Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radio și televiziune este gratuit. Posturile private de radio și televiziune vor practica același tarif pe emisiune și pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiți acestora trebuie să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio și televiziune atrage sancționarea acestora. Sancțiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului. Jurisprudență (1)

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și al candidaților independenți la serviciile publice de radio și televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocați: Jurisprudență (2)

a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European și care participă la alegeri, precum și alianțelor politice sau electorale dintre acestea;

b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum și candidaților independenți.

Art. 39. -

În termen de 30 de zile de la stabilirea zilei de referință, Consiliul Național al Audiovizualului stabilește, prin decizie, regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

Art. 40. -

(1) Primarii sunt obligați ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziție, locuri speciale pentru afișajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ținând seama de numărul partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum și al candidaților independenți. În același termen, dispoziția primarului se aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul primăriei.

(2) Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât participanții la alegeri să le poată folosi fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afișaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum și pentru candidații independenți.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianța politică, alianța electorală, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

(5) Afișajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor și numai cu luarea măsurilor impuse de legislația în vigoare pentru asigurarea siguranței cetățenilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri în condițiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. Jurisprudență (1)

(8) Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației.

(9) Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic.

(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate.

(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

(13) Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidați, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricții de circulație rutieră sau pietonală.

(14) Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.

Art. 41. -

(1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianțe politice, unei alianțe electorale sau unei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege.

(2) Dacă birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale județene, birourilor electorale de sector și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se pot face contestații la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acestora. Deciziile date asupra contestațiilor sunt definitive.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5) Contestațiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale de sector și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6) Deciziile adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale de sector și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.

Art. 42. -

(1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la stabilirea zilei de referință, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor. Puneri în aplicare (1)

(2) Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente și speciale, cu un supliment de 10%. Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către Ministerul Administrației și Internelor, care răspunde ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de ziua de referință. Buletinele de vot se capsează.

(3) Cu cel puțin 15 zile înaintea zilei de referință, macheta buletinului de vot se prezintă de Ministerul Administrației și Internelor membrilor Biroului Electoral Central. La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitați și delegați ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și nu au reprezentanți în Biroul Electoral Central, precum și candidații independenți. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecții se formulează pe loc, obiecțiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central și delegații împuterniciți au dreptul să solicite Ministerului Administrației și Internelor modificarea machetei și tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidaților, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianțelor politice, a alianțelor electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.

(4) La cererea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sau a candidaților independenți, Biroul Electoral Central eliberează, pentru fiecare, un buletin de vot, vizat și anulat de președintele acestuia.

Art. 43. -

(1) Semnele electorale se stabilesc și se comunică Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și de candidații independenți, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua de referință. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială.

(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sau candidați independenți, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau candidatului independent care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de alin. (1), Biroul Electoral Central admite, prin decizie, semnele electorale care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1)-(5) și respinge, prin decizie, semnele electorale care nu îndeplinesc aceste condiții.

(7) Contestațiile privind admiterea sau respingerea semnelor electorale se depun, în scris, la Tribunalul București, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), și se soluționează de către acesta în cel mult două zile de la înregistrarea contestației. Hotărârea este definitivă și se comunică contestatorilor și Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

(8) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale admise a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (6) sau, după caz, a termenului prevăzut la alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet și în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Alianța politică sau alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu declară că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianța respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță politică sau alianță electorală.

(10) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți pot participa la alegeri fără semn electoral.

Art. 44. -

(1) Confecționarea ștampilelor birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare se realizează prin grija prefecților. Confecționarea ștampilei biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și a ștampilelor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se realizează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. Puneri în aplicare (1)

(2) Ștampila Biroului Electoral Central și ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de Ministerul Administrației și Internelor.

(3) Buletinele de vot, ștampilele de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselorverbale, copiile de pe listele electorale, formularele listelor electorale suplimentare și celelalte materiale necesare desfășurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu președintele biroului electoral județean sau de sector, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secțiile de votare din străinătate, preluarea și predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Predarea și distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți sau multiplu de 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.

(5) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secții de votare se afișează un buletin de vot, vizat și anulat, după caz, de președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

Art. 45. -

(1) Fiecare local de secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", proporțional cu numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și speciale și cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscriși în listele electorale suplimentare, precum și o urnă de vot specială.

(2) Cabinele și urnele de vot trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul electoral al secției de votare. Cabinele și urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei de referință, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe sediul secției de votare.

(4) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(5) În ziua de referință, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând în procesul-verbal prevăzut la art. 49 numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile listelor electorale speciale, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT". Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operațiuni, președintele închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control.

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice până la o distanță de 500 m.

(7) Măsurile dispuse de președintele biroului electoral al secției de votare se aduc la cunoștință publică prin afișare la loc vizibil.

(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afișajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unității administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

(9) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.

(10) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de observatori, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare prevăzut la alin. (6).

(13) Pentru secțiile de votare din străinătate, dispozițiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condițiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 46. -

(1) Votarea începe la ora 7,00 și se încheie la ora 21,00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

(2) Alegătorii pot vota la secția de votare unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secție de votare, în condițiile prevăzute de art. 13.

(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant și alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secției de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în listă, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

(4) În cazul în care alegătorul nu este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă prevederile art. 13 sunt îndeplinite și oprește de la votare alegătorul, în cazul în care aceste prevederi nu sunt îndeplinite.

(5) Cetățenii români care în ziua de referință se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene.

(6) Alegătorii comunitari care în ziua de referință doresc să voteze la altă secție de votare decât unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral județean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a președintelui biroului electoral al secției de votare, că au fost înscriși în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referință se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscriși în listele electorale speciale.

(7) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează. Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(8) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal prevăzut la art. 49.

(11) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, după care președintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ștampila cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.

(12) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale.

(14) În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.

(15) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțată prin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea.

(16) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp. Candidații și observatorii care asistă la votare nu pot fi obligați să părăsească sala de votare în acest timp.

(17) Președintele biroului electoral al secției de votare sau, în lipsa acestuia, locțiitorul este obligat să primească și să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori ori alegători prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, președintele biroului electoral al secției de votare, respectiv locțiitorul acestuia va menționa pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoștință de sesizarea respectivă și numărul sub care aceasta este înregistrată.

Art. 47. -

(1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare. Puneri în aplicare (1)

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară. Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale.

Art. 48. -

(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot.

Art. 49. -

(1) După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ștampilele cu mențiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispariția uneia sau a mai multor ștampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoți predarea materialelor primite la judecătoria în a cărei rază teritorială își au sediul;

b) anulează buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii "ANULAT" și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, mențiunea "ANULAT" se aplică o singură dată pe pachetul respectiv; numărul acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevăzut la alin. (3);

c) stabilește numărul alegătorilor înscriși în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale speciale primite din partea primarului unității administrativteritoriale în a cărei rază își are sediul secția de votare; este interzis, sub sancțiunea legii, ca pe aceste liste să existe ștersături, modificări sau completări, cu excepțiile prevăzute la art. 11 alin. (17) și (18), art. 12 alin. (14) și (15) și art. 47 alin. (2). Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv pct. a2, din modelul procesului-verbal prevăzut la alin. (3); Puneri în aplicare (1)

d) stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secția de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b1, b2, respectiv pct. b3, din modelul prevăzut la alin. (3);

e) desigilează urnele, una câte una, și numără voturile găsite în acestea;

f) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila "VOTAT" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(2) La deschiderea fiecărui buletin, președintele citește cu voce tare lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent votat și arată buletinul de vot celor prezenți. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, precum și pe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale și pe candidați independenți, se numără și se leagă separat. Voturile nule, listele de candidați sau prenumele și numele candidaților independenți și voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte.

(3) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă și în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale existente la secția de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscriși în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate;

i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

(4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menționa și situațiile în care:

a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare și speciale;

b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

(5) Procesul-verbal se semnează de președintele biroului electoral al secției de votare și de ceilalți membri și va purta ștampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secției de votare nu influențează valabilitatea procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

(6) Un exemplar al procesului-verbal se afișează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secției de votare.

(7) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toți cei care au semnat originalul.

(8) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (3), însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate, precum și listele electorale utilizate alcătuiesc un dosar sigilat și ștampilat. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, dosarul este înaintat biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază înarmată, însoțit, la cerere, de alți membri ai biroului electoral respectiv.

(9) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice și a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care contrasemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.

(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (8), biroul electoral județean sau, după caz, al sectorului municipiului București trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea; biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată și ștampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, Tribunalului București.

(11) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum și candidații independenți pot obține copii de pe exemplarele proceselorverbale prevăzute la alin. (10).

Art. 50. -

(1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor primite, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinși în procesele-verbale ale secțiilor de votare, după cum urmează:

a) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 ≥ pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 ≥ pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

h) modul de soluționare a contestațiilor și întâmpinărilor primite.

(2) Prevederile art. 49 alin. (5) și (7) se aplică corespunzător.

(3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate întâmpinările și contestațiile, formând un dosar sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral județean, ai biroului electoral al sectorului municipiului București sau ai biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și toate dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare, cu excepția celor organizate în străinătate, îndosariate pe secții de votare și pe tipuri de liste, se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare.

Art. 51. - Puneri în aplicare (1)

(1) Pentru partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel național.

(2) Candidaților independenți li se pot atribui mandate dacă au obținut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral național. Coeficientul electoral național reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Art. 52. -

(1) Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 51, de către Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral și coeficientul electoral național și stabilește, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și candidaților independenți cărora li se pot repartiza mandate;

b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripției naționale pentru listele selectate în condițiile prevăzute la lit. a) prin metoda d'Hondt. Metoda d'Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărțirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă și candidat independent, selectate în condițiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat, și ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în șirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor; Puneri în aplicare (1)

c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puțin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidați independenți, cu respectarea condițiilor prevăzute la lit. a) și b) și a prevederilor art. 51 alin. (1).

(2) Procesul-verbal, întocmit potrivit legii, se semnează de către președinte sau de locțiitorul acestuia și de ceilalți membri ai Biroului Electoral Central, în prezența cărora a fost întocmit. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu afectează valabilitatea procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.

(3) Biroul Electoral Central înmânează candidaților aleși un certificat constatator al alegerii. Puneri în aplicare (1)

(4) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central încheie un proces-verbal privind centralizarea voturilor și atribuirea mandatelor, după cum urmează:

a) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și în listele electorale speciale (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

a1) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1);

a2) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale (pct. a2 >/= pct. b2);

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

b1) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

b2) numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;

b3) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

h) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați care a întrunit pragul electoral și de fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral (în ordinea descrescătoare a numărului voturilor valabil exprimate);

i) lista câturilor calculate conform metodei d'Hondt pentru fiecare listă de candidați care a întrunit pragul electoral și pentru fiecare candidat independent care a întrunit coeficientul electoral;

j) lista sortată descrescător a câturilor calculate conform metodei d'Hondt;

k) numărul mandatelor atribuite fiecărei liste de candidați sau fiecărui candidat independent (în ordinea descrescătoare a numărului de mandate);

l) lista membrilor aleși pentru Parlamentul European;

m) lista membrilor supleanți pentru Parlamentul European. Puneri în aplicare (1)

(5) Biroul Electoral Central predă Autorității Electorale Permanente dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare, îndosariate pe secții de votare și pe tipuri de liste. La sesizarea partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și a candidaților independenți care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor și însoțită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică listele electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeași zi de referință. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora, în situația în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 59, sesizează organele de urmărire penală competente. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5) pentru verificarea listelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea lor electronică de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Art. 53. -

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiții necorespunzătoare;

c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente și în listele electorale speciale;

d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente și în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;

e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;

f) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 18; Reviste (1)

g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);

h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică, alianță electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent;

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepțiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);

k) nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (4) și ale art. 40 alin. (3) - (7); afișarea listelor electorale și a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleași alegeri pentru Parlamentul European;

m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente;

n) refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot; Modificări (1)

o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

p) refuzul de a primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (17);

q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

r) refuzul de a înmâna buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" alegătorului care a semnat în lista electorală; înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris; nerespectarea dispozițiilor art. 46 alin. (8); Modificări (1)

s) neaplicarea ștampilei cu mențiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselorverbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent;

ț) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

x) nerespectarea dispozițiilor art. 34;

y) nerespectarea dispozițiilor art. 36, ale art. 37 alin. (1) - (3) și (5) și ale art. 38 alin. (2) - (4);

z) nerespectarea dispozițiilor art. 40 alin. (8) - (11);

z1) nerespectarea dispozițiilor art. 45 alin. (12).

Art. 54. -

(1) Contravențiile prevăzute la art. 53 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v) și z) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și z1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 53 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) și z1);

b) președintele biroului electoral județean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. j), p), ș) și v);

c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. f), g), h) și l);

d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. n), s), ț), u) și v);

e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. a), b), c), d), e) și x);

f) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 53 lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;

g) Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Contravențiilor prevăzute la art. 53 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Săvârșirea de către membrii birourilor electorale a contravențiilor prevăzute la alin. (1) atrage înlocuirea cu alte persoane potrivit art. 24, 26, 28 și 29, la solicitarea președintelui biroului electoral ierarhic superior sau a președintelui Biroului Electoral Central, după caz.

Art. 55. -

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 56. -

(1) Înscrierea cu bună știință în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială a unor persoane care nu sunt înscrise în listele electorale permanente ori în listele electorale speciale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 57. -

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 58. -

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze o anumită listă de candidați sau un anumit candidat independent, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 59. -

(1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua de referință constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 60. -

(1) Utilizarea unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 61. -

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 62. -

(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 63. -

(1) Introducerea în uz și folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obținute în secțiile de votare, totalizează cu erori ori duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentei legi, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 64. -

(1) Introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic național constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 65. -

(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită atribuțiile prevăzute la art. 65 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) situațiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.

(4) În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă sau, după caz, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri și instrucțiuni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu autoritățile publice competente îndeplinesc formalitățile necesare acceptării membrilor din România în Parlamentul European.

Art. 66. -

(1) În termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei de referință, Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, bugetul și cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării și desfășurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, listei electorale suplimentare, a extrasului de pe lista electorală suplimentară, modelul listei susținătorilor, modelul ștampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral județean, a biroului electoral de sector al municipiului București, a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, modelul ștampilei de control a secției de votare și modelul ștampilei cu mențiunea "VOTAT", modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, măsurile care trebuie luate de autoritățile publice centrale și locale pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor. Puneri în aplicare (8)

(2) În cel mult 15 de zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei de referință, Autoritatea Electorală Permanentă stabilește prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul declarației de acceptare a candidaturii, modelul listei de candidați, modelul cererii de admitere a candidaturii independente, modelul cererii de renunțare la candidatură și modelul certificatului doveditor al alegerii.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă informează, în timp util și de o manieră adecvată, alegătorii comunitari și persoanele eligibile comunitar asupra condițiilor și modalităților de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales în România.

(4) Cu cel puțin 20 de zile înaintea zilei de referință, Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Institutului Național de Statistică, cu avizul consultativ al Autorității Electorale Permanente, modelul proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării.

Art. 67. -

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale județene de prefecți și de președinții consiliilor județene, iar ale birourilor electorale de sector, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare de primari, împreună cu prefecții.

(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 68. -

(1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activității Biroului Electoral Central, a birourilor electorale județene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, statisticienii necesari. Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene și birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(2) Pe perioada cât funcționează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar primesc o indemnizație pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru indemnizația prevăzută la alin. (2) se reține, se datorează și se virează numai impozitul pe venit, conform legii.

(4) Pe toată perioada exercitării atribuțiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, instituțiile la care sunt angajați salariații prevăzuți la alin. (2) le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.

Art. 69. -

(1) Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. Jurisprudență (1)

(2) Împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi nu există cale de atac.*) Jurisprudență (1)

(3) Hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești pronunțate ca urmare a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se comunică de îndată birourilor electorale interesate.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

Art. 70. -

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă electorală, birourile electorale funcționează conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale. Instanțele judecătorești asigură permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. Puneri în aplicare (1)

Art. 71. -

(1) Buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, cele nule, procesele-verbale și ștampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanțele judecătorești de la birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București, de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate sau de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și listele de susținători primite de Înalta Curte de Casație și Justiție de la Biroul Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale instanțelor, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), instanțele judecătorești, cu sprijinul prefecților, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializați buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, cele nule, procesele-verbale și ștampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum și listele de susținători.

(3) Listele de susținători de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007 se predau de către Autoritatea Electorală Permanentă, spre topire, operatorilor economici specializați.

Art. 72. -

(1) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscriși.

(2) În caz de vacanță a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilității cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidați, în ordinea în care au fost înscriși pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în scris, că aparțin acestora. Jurisprudență (1)

(3) Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înțelegeri prealabile privind demisia sau renunțarea la această funcție, este considerată nulă. Înțelegerea prealabilă privind renunțarea la funcția de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanță a funcției.

Art. 73. -

(1) La toate operațiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condițiile prezentei legi.

(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înțelege următoarele:

a) observatorii interni și externi;

b) reprezentanții interni și externi ai mass-mediei;

c) delegații partidelor politice, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ai alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și nu au reprezentanți în birourile electorale.

(3) Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de ziua de referință. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori interni nu pot avea apartenență politică. Puneri în aplicare (1)

(4) Pot fi acreditate ca reprezentanți interni ai mass-mediei din România persoanele aflate în relații contractuale cu aceste instituții și care sunt desemnate în acest sens de către conducerea acestora. Persoanele desemnate de aceste instituții ca reprezentanți interni ai mass-mediei nu pot avea apartenență politică. Puneri în aplicare (1)

(5) Acreditarea observatorilor interni și a reprezentanților interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru toate secțiile de votare din raza de competență a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizațiilor neguvernamentale sau a instituțiilor mass-media din România, făcută cu cel puțin 5 zile înaintea datei alegerilor.

(6) Acreditarea observatorilor externi și a reprezentanților externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizații neguvernamentale care prezintă o adeverință eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (3).

(8) Pot fi acreditate ca reprezentanți interni ai mass-mediei doar persoanele propuse de acele instituții mass-media care prezintă o adeverință eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind îndeplinirea prevederilor alin. (4).

(9) Acreditarea delegaților partidelor politice, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ai alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri și nu au reprezentanți în birourile electorale se face de către birourile electorale județene, birourile electorale de sector sau de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru birourile electorale respective, la cererea scrisă a conducerilor organizațiilor județene ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, făcută cu cel puțin două zile înaintea datei alegerilor.

(10) Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării de către membrii biroului electoral al secției de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil și în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă electorală, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

(11) La biroul electoral al secției de votare, persoanele acreditate pot staționa numai în spațiul stabilit în acest sens în sala de votare de către președintele biroului electoral al secției de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia și în spațiul special amenajat în acest sens la biroul electoral județean, al sectorului municipiului București sau la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

(12) Contestațiile privind acreditarea ori respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau de către biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două zile de la afișarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială funcționează biroul electoral și se soluționează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)

(13) Contestațiile privind respingerea de către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a adeverinței prevăzute la alin. (7) sau (8) se depun în cel mult două zile de la comunicarea răspunsului la Curtea de Apel București și se soluționează de aceasta în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Modificări (1)

Art. 74. -

(1) Primele alegeri pentru Parlamentul European se organizează și se desfășoară până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2007.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (3), mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuit în baza primelor alegeri organizate, încetează la încheierea legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European.

Art. 75. -

La primele alegeri pentru Parlamentul European organizate în România, în scopul exercitării dreptului de vot și de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene au obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere că nu și-au exercitat dreptul de vot și de a fi aleși în alegerile pentru Parlamentul European organizate în 2004.

Art. 76. -

Biroul Electoral Central confirmă rezultatele sufragiului și asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

*

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședință într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993, și Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare.

NOTĂ:

Reproducem mai jos art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 303/2009, care nu este încorporat în forma republicată și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale acesteia:

"

Art. II. -

În cel mult 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Electorală Permanentă stabilește, prin hotărâre**), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul adeverinței care atestă că un cetățean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române."

___________

**) A se vedea Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 3/2009 pentru aprobarea modelului adeverinței care atestă faptul că un cetățean român nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în România sau că o asemenea interdicție nu este cunoscută de autoritățile române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009.

;
se încarcă...