Parlamentul României

Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17 iunie 2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică și de interes public.

Art. 2. -

(1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice.

(2) Creația arhitecturală este menită să organizeze funcțional și estetic spațiul construit, având obligația de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale și al patrimoniului imobiliar.

Art. 3. -

Potrivit legii, construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.

Art. 4. -  Modificări (1)

(1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplinește condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în continuare Directivă.

(2) Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obținută în specializarea arhitectură de interior la o instituție acreditată de învățământ superior din România.

(3) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de către persoanele care nu dețin această calificare profesională în baza unui titlu oficial de calificare.

Art. 5. -  Puneri în aplicare (1)

(1) Poartă titlul de arhitect și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European, precum și cetățenii Confederației Elvețiene, absolvenți cu diplomă sau cu alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menționate, care îndeplinesc condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
Modificări (1)

(2) Poartă titlul de arhitect și absolvenții, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene, cu diplomă sau alt document similar obținut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvență în domeniul arhitecturii și care au dobândit nivelul minim necesar de cunoștințe, deși nu au fost respectate condițiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experiență profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură și să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obținerea diplomei sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1).
Modificări (1)

(3) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deținut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din statul membru de proveniență și, unde este cazul, a abrevierii utilizate în statul membru de proveniență în limba acelui stat.

(4) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene autorizați să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autoritățile competente conferă acest titlu personalităților care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România.

Art. 6. -  Puneri în aplicare (1)

(1) Ordinul Arhitecților din România este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene.

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ale cetățenilor Confederației Elvețiene se supun procedurii de recunoaștere în vederea exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoaștere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 7. -

(1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obținute în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană sunt recunoscute de Ordinul Arhitecților din România, potrivit prevederilor Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obținute în statele terțe sunt recunoscute de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 8. -

(1) Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului constă în:

a) proiectarea, consilierea, asistența tehnică și supravegherea lucrărilor de construcții, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări și decorațiuni interioare, scenografie și alte asemenea activități;

b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea și reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcțiilor, utilizării materialelor de construcție și tehnologiilor specifice;

c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul și expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură.

(2) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități.

CAPITOLUL II Exercitarea profesiei de arhitect

SECȚIUNEA 1 Dobândirea și exercitarea dreptului de semnătură Puneri în aplicare (1)

Art. 9. -

Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, conform prevederilor legale.

Art. 10. -  Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.

(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților, pe toate documentațiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare și autorizare, inclusiv pe durata execuției și la recepția lucrărilor.

(3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional.

Art. 11. -

(1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Proiectele de arhitectură de interior pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire pot fi semnate și de către un arhitect de interior cu drept de semnătură.
Jurisprudență (1)

(2) Arhitecții dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în condițiile legii, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, prevăzute de prezenta lege și de Directivă. Obținerea dreptului de semnătură de către arhitecți atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților, în condițiile legii.
Jurisprudență (1)

(3) Condiția de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:

a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârșit abateri disciplinare care au fost sancționate de Ordinul Arhitecților din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.

(4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecți și al arhitecților de interior se exercită pe teritoriul României și este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept.

(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecților din România, însoțită de copia titlului oficial de calificare și de certificatul privind dobândirea experienței profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.

(6) Evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecți cu drept de semnătură, numită de către Consiliul național, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecților din România.

(7) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentației complete de către solicitant.

Art. 12. -

(1) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 și 6 referitoare la deținerea titlului de calificare și exercitarea profesiei de arhitect și care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoașterea automată a acestui drept.

(2) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 și 6 referitoare la deținerea titlului de calificare și exercitarea profesiei de arhitect și care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obținut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români.

(3) Arhitecții cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state și care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscriși în Tabloul Național al Arhitecților și vor fi înregistrați automat în Ordinul Arhitecților din România, pe durata prestării serviciilor respective.

(4) Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situației față de cea inițială, reținută în documente, în cazul prestațiilor temporare sau ocazionale, sunt:

a) o declarație prealabilă scrisă, în care se precizează domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România;

b) copia documentului care atestă cetățenia solicitantului;

c) documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în respectivul stat și că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităților de arhitect;

d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect.

(5) Declarația prevăzută la alin. (4) lit. a) se reînnoiește o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să își exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situației sale față de cea inițială.

(6) Caracterul temporar și ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se verifică, de la caz la caz, în special în funcție de durata prestării, frecvența, periodicitatea și continuitatea acestora, de către Ordinul Arhitecților din România.

(7) Ordinul Arhitecților din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene de către autoritatea competentă din statul de proveniență a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență.

(8) Arhitecții cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau cetățeni ai Confederației Elvețiene care își exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor și procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice și disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(9) Ordinul Arhitecților din România va pune la dispoziția persoanelor interesate informații privind legislația națională specifică și Codul deontologic al profesiei de arhitect.

Art. 13. -

Condițiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetățeni ai altor state în afara celor menționate la art. 5, denumite în continuare state terțe, pot să își exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură și să solicite înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților vor fi stabilite, în condiții de reciprocitate, prin convenții încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puțin a condițiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.

Art. 14. -

(1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, își desfășoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

(2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecților care au dobândit experiență de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administrației publice centrale sau locale.

(3) Condițiile efectuării stagiului în vederea dobândirii experienței profesionale practice, drepturile și obligațiile arhitectului stagiar, precum și cele ale Ordinului Arhitecților din România față de acesta sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecților din România.
Modificări (1)

(4) Pentru absolvenții de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.

(5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecților din România, în condițiile prezentei legi.

Art. 15. -

Arhitecții stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizații de construire.

Art. 16. -

Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situațiile în care:

a) arhitectul îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză.

Art. 17. -

Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.

SECȚIUNEA a 2-a Modalități de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 18. -

(1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.

(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 19. -

(1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect și se înregistrează la Ordinul Arhitecților din România.

(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.

(3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate și client.

SECȚIUNEA a 3-a Drepturile și obligațiile arhitecților cu drept de semnătură

Art. 20. -

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:

a) să elaboreze și să semneze documentele prevăzute la art. 11 alin. (1);

b) să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu i-a fost încredințată;

c) să beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar și responsabilității asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecților din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și al Ministerului Culturii, elaborează sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde modalități puse la dispoziția arhitecților pentru a calcula costurile și pentru a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune obligații prestatorilor sau beneficiarilor și nu stabilește onorarii minime ori maxime;

d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor.

Art. 21. -  Puneri în aplicare (1)

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligații:

a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul Ordinului Arhitecților din România;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...