Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere

Modificări (2), Puneri în aplicare (3), Referințe (3), Derogări (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 februarie 2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituție,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Gospodărirea, protecția, punerea în valoare, dezvoltarea durabilă a zonei costiere și, unde este posibil, restaurarea acesteia reprezintă acțiuni de interes general, având în vedere varietatea resurselor naturale, comerciale, ecologice, industriale și estetice, de valoare imediată și potențială pentru bunăstarea prezentă și viitoare a națiunii, pe care aceasta le deține.

(2) Gospodărirea integrată a zonei costiere se supune dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte. Jurisprudență (1)

(3) Sunt, de asemenea, supuse dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și altor reglementări specifice amenajările care au legătură cu zona costieră și care, direct sau indirect, produc modificări temporare ori definitive asupra calității mediului costier.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

Prezenta ordonanță de urgență are ca scop:

a) stabilirea zonei costiere și a măsurilor ce se impun pentru asigurarea integrității acesteia;

b) garantarea utilizării publice a zonei costiere românești, cu excepția situațiilor privind siguranța națională;

c) reglementarea utilizării durabile a zonei costiere pe baza principiilor care asigură protecția mediului, peisajului, moștenirii culturale, istorice și arheologice;

d) reconstrucția și conservarea zonei costiere prin adoptarea de măsuri adecvate;

e) integrarea în cadrul zonei costiere a politicilor de mediu în politicile sectoriale privind agricultura și silvicultura, energia, resursele minerale, industria, turismul, pescuitul și acvacultura marină, transporturile și dezvoltarea zonelor locuite, precum și a politicilor de gospodărire a apelor;

f) asigurarea accesului publicului la informație și a participării acestuia la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi integrate a zonei costiere românești.

Art. 3. -

Protecția zonei costiere presupune apărarea integrității și a scopurilor generale de utilizare ale acesteia, conservarea trăsăturilor și elementelor sale naturale și prevenirea efectelor negative generate de lucrările și instalațiile existente sau care urmează a fi executate.

Art. 4. -

Termenii folosiți în prezenta ordonanță de urgență au semnificația stabilită în anexa nr. 1.

Art. 5. -

(1) Gospodărirea integrată a zonei costiere și dezvoltarea sa durabilă se bazează pe respectarea principiilor generale și specifice.

(2) Principiile generale sunt următoarele:

a) principiul dezvoltării durabile: gospodărirea integrată a zonei costiere trebuie realizată astfel încât să satisfacă atât necesitățile generațiilor prezente, cât și ale celor viitoare, toate cu garantarea menținerii caracteristicilor ecologice esențiale și a diversității biologice, peisagistice și culturale;

b) principiul prevenirii: activitățile economice din zona costieră se vor desfășura numai în baza unui act tehnico-juridic emis de autoritățile competente, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în scopul împiedicării degradării condițiilor ambientale, bunurilor naturale, a ecosistemelor acvatice și a condițiilor de viață a locuitorilor;

c) principiul precauției: în lipsa certitudinilor științifice autoritățile competente vor interzice sau vor autoriza temporar, până la întocmirea studiilor, activitățile ce ar putea avea drept consecință producerea de pagube majore sau ireversibile în zonele de coastă;

d) principiul previziunii: previziunea trebuie făcută avându-se în vedere în special schimbările și tendințele pe termen scurt și lung în materie de meteorologie și oceanografie;

e) principiul restaurării: bunurile naturale degradate vor face obiectul unei restabiliri și restaurări în vederea regenerării ecosistemelor naturale;

f) principiul "poluatorul plătește": degradările mediului din zona costieră fac obiectul unei remedieri din partea celor care le-au cauzat;

g) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile și a celor mai bune practici în domeniul mediului pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecție a mediului din zona costieră;

h) principiul asigurării accesului publicului la informația de mediu și a participării la luarea deciziilor;

i) principiul cooperării internaționale pentru a asigura gestionarea și protecția zonei costiere.

(3) Principiile specifice sunt următoarele:

a) resursele minerale și biologice marine și terestre din zona costieră vor fi utilizate durabil și gestionate ținându-se cont de fragilitatea ecosistemelor;

b) amenajarea în profunzime a teritoriului, ceea ce presupune favorizarea prin programele de amenajare și dezvoltare a amenajărilor din spatele zonei costiere, atât pentru construcții, cât și pentru infrastructuri - transporturi, circulație -, în vederea evitării concentrării de activități pe fâșia de teritoriu din vecinătatea imediată a mării;

c) protecția ariilor fragile ale ecosistemelor, habitatelor și speciilor protejate și periclitate;

d) compatibilitatea dintre diverși utilizatori din zona costieră, ceea ce se realizează printr-o zonare adecvată în planurile de amenajare, care să permită exercitarea de activități compatibile sau separarea celor care sunt incompatibile;

e) acordarea de priorități activităților care depind de zona costieră, în special turismului;

f) asigurarea accesului liber la mare.

(4) Principiile generale și specifice enunțate vor fi avute în vedere atât în momentul elaborării planurilor și programelor de acțiune, cât și cu ocazia adoptării de decizii de orice natură în domeniul care face obiectul prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 6. - Jurisprudență (1)

(1) Litoralul și aria maximă costieră aparțin domeniului public al statului și includ:

a) zona dintre limita minimă și maximă de înaintare a valurilor în cazul celor mai puternice furtuni înregistrate.

Această zonă include toate porțiunile de țărm inundate periodic prin acțiunea valurilor;

b) zona de depozite neconsolidate, formate din nisip, pietriș și roci, incluzând și dunele, indiferent dacă sunt sau nu acoperite cu vegetație, formate prin acțiunea mării, vânturilor dinspre mare sau altor cauze naturale sau artificiale.

(2) De asemenea, aparțin domeniului public al statului:

a) depozitele sedimentare la linia țărmului sau formate prin retragerea mării, indiferent de cauze;

b) avansarea uscatului, cauzată direct sau indirect de orice fel de lucrare costieră;

c) uscatul invadat de mare, din orice cauză, devenind o parte a fundului mării;

d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei;

e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauză a pierdut calitatea sa de plajă sau faleză;

f) insulele formate în marea interioară/teritorială;

g) lucrările și instalațiile situate în zona costieră, care constituie asemenea bunuri;

h) lucrările și instalațiile de semnalizare ce constituie bunuri aparținând proprietății publice a statului, precum și uscatul aferent funcționării acestora;

i) incintele portuare și lucrările de protecție a acestora.

(3) Marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice exclusive și ale platoului continental aparțin proprietății publice a statului, iar gospodărirea acestora se integrează în gospodărirea de ansamblu a zonei costiere.

Art. 7. -

(1) Pe domeniul public al statului din zona costieră se recunoaște numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietății publice din zona costieră.

(2) Guvernul este împuternicit să verifice, prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, statutul legal al proprietății în zona costieră și să acționeze în consecință pentru respectarea dreptului proprietății publice.

(3) Orice hotărâre sau decizie a autorităților publice locale care încalcă prevederile alin. (1) și (2) este nulă de drept.

Art. 8. -

(1) Stabilirea regimului de folosire a zonei costiere este un drept exclusiv al Guvernului și se exercită prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, care va elabora norme și metodologii specifice. Zonele portuare, zonele militare și de securitate sunt supuse atât prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cât și celor specifice. Jurisprudență (1)

(2) Desfășurarea în zona costieră a activităților cu impact asupra mediului se va face în baza actelor tehnico-juridice emise conform legii. La elaborarea avizelor/acordurilor și autorizațiilor pentru evacuarea în mediul marin de deșeuri conținând substanțe și materiale din grupa celor precizate în anexa nr. 2 se va ține cont de factorii menționați în anexa nr. 3.

(3) Evacuarea substanțelor și materialelor precizate în anexa nr. 2 se restricționează ținându-se cont de:

a) concentrația limită admisă a substanțelor și materialelor avută la evacuare;

b) cantitatea maximă admisă, ținând cont de încărcare și debit, a substanțelor și materialelor pe o perioadă de un an sau o perioadă de timp limitată.

Art. 9. -

(1) Delimitarea domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Puneri în aplicare (1)

(2) La delimitarea domeniului public în zona costieră, atât în zona marină, cât și în cea terestră, se va ține cont de asigurarea echilibrului mediului, de necesitățile locale specifice, de natura economică a colectivităților locale, precum și de statutul Deltei Dunării ca rezervație a biosferei.

(3) Pentru delimitarea domeniului public în zona costieră, Guvernul, prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate să execute sau să autorizeze, inclusiv pe proprietatea privată, lucrări pentru colectarea datelor necesare delimitării pe uscat a proprietății publice în zona costieră, în condițiile legii.

(4) În cazul în care prin exercitarea acțiunilor prevăzute la alin. (3) proprietatea privată este afectată, deținătorul proprietății acesteia are dreptul la despăgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despăgubiri se asigură din alocații bugetare.

(5) Dacă configurația proprietății publice în zona costieră se va modifica ulterior, indiferent din ce cauză, noile delimitări vor fi stabilite conform prevederilor alin. (1)-(3).

(6) În scopul delimitării zonei costiere și stabilirii măsurilor pentru protecția mediului zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, cu consultarea autorităților administrației publice locale și a Statului Major al Forțelor Navale, vor clasifica zona costieră în zone funcționale, pe baza unor criterii omogene de utilizare și de gestiune a spațiului.

(7) Delimitarea zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, prin grija autorităților publice locale.

(8) Autoritățile administrației publice locale și administratorul proprietății publice a statului din zona costieră pot executa lucrări pentru a preveni/repara pagubele cauzate de acțiunea mării.

Art. 10. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, cu sprijinul autorităților publice locale, va efectua o inventariere a componentelor mediului în zona costieră. Datele și informațiile obținute vor fi actualizate anual și vor fi ținute la dispoziția publicului, în condițiile legii.

CAPITOLUL II Regimul de folosire a zonei costiere proprietate publică

SECȚIUNEA 1 Regimul de folosire liberă, de servituți și de expropriere

Art. 11. -

(1) Utilizarea zonei costiere aflate în proprietatea publică a statului se va face în mod liber pentru îmbăiere și plajă, plimbare, sporturi nautice, pescuit sportiv și recreativ, navigație, în cazurile în care acestea nu necesită lucrări și/sau instalații de orice fel.

(2) Utilizările zonei costiere pentru activități care implică pericole, obținerea de profit sau care necesită lucrări și instalații sunt permise numai în limitele prezentei ordonanțe de urgență sau ale unor legi speciale.

(3) Administrația publică locală și autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor pot limita sau interzice circulația publicului în zona costieră, în anumite perioade sau în anumite zone vulnerabile din punct de vedere al protecției mediului.

Art. 12. -

Pentru protecția unor zone de mare valoare ecologică sau peisagistică ori a zonelor de habitat al speciilor protejate, precum și pentru asigurarea accesului liber la țărm pot fi expropriate cu justă și prealabilă despăgubire terenuri și clădiri, în condițiile legii.

Art. 13. -

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate administra terenurile proprietate publică a statului situate în zona costieră, plajele, cheiurile și zonele de îmbăiere, în condițiile legii.

(2) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință poate administra zonele libere, în condițiile legii.

(3) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri poate concesiona terenurile proprietate publică și privată a statului și fondul forestier proprietate publică a statului, aflate în administrarea sa, situate în zona costieră, în condițiile legii.

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) bunurile aparținând domeniului public, aflate în porturi delimitate în conformitate cu legislația în vigoare.

(5) Acordarea concesiunilor se va putea face numai în cazul în care nu sunt afectate interesele apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale sau drepturile existente. Acordarea concesiunilor pentru interesul apărării naționale, protecției țărmului sau pentru alte cazuri bine justificate care afectează terți se va face prin plata unei juste despăgubiri în condițiile legii.

(6) Concesionarul plajelor utilizate în scop turistic și al zonelor de îmbăiere se poate asocia cu agenți economici având ca profil de activitate agrementul sau alimentația publică, pentru desfășurarea unor activități sezoniere pe plajă sau în zona de îmbăiere, cu acordul concedentului zonelor costiere și cu avizul autorității publice centrale pentru turism. Acești agenți economici pot ocupa zona costieră proprietate publică cu instalații demontabile care: Modificări (1)

a) necesită fundații punctuale și nu depășesc nivelul solului;

b) sunt constituite din prefabricate, module și nu necesită turnarea de betoane sau de materiale de construcție similare;

c) sunt asamblate și dezasamblate în mod secvențial, fără a necesita demolări.

(7) Valabilitatea actului tehnico-juridic emis pentru astfel de instalații nu va putea depăși un an. După expirarea acestui termen deținătorul actului tehnico-juridic are dreptul și obligația de a solicita un nou act tehnico-juridic. În cazul în care cererea sa este respinsă motivat sau nu depune cerere, deținătorul are obligația de a demonta instalațiile în termenul prevăzut în actul respectiv și de a reface caracteristica arealului. Modificări (1)

(8) Când utilizarea zonei costiere aflate în proprietate publică poate afecta sănătatea populației sau proprietatea privată, concedentul are dreptul să ceară utilizatorilor garanții financiare, în scopul prevenirii aspectelor negative și al acordării de compensații bănești în beneficiul celor afectați. Modul de stabilire a cuantumului garanțiilor financiare va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(9) Cei îndreptățiți prin autorizare/concesionare să desfășoare activități în zona costieră proprietate publică sunt obligați să informeze concedentul asupra oricărui incident ce poate afecta în sens negativ proprietatea publică.

(10) În cazul furtunilor, prăbușirii falezelor, altor dezastre naturale sau al altor situații de forță majoră, autoritățile administrației publice locale și concesionarul vor lua măsurile necesare pentru evitarea prejudiciilor, fără a se considera o încălcare a drepturilor proprietății publice.

Art. 14. -

(1) Agenții economici care desfășoară activități sezoniere pe plajă vor putea funcționa numai după obținerea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, iar în cazul agenților economici de turism, după obținerea clasificării acestora potrivit prevederilor legale.

(2) Construcțiile pentru asigurarea serviciilor de plajă vor fi dispuse, de regulă, în afara limitelor plajei. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ocuparea plajei cu instalații de orice fel, inclusiv cele privind serviciile sezoniere, nu va putea depăși o pătrime din lățimea plajei în secțiunea de amplasare, iar acestea vor fi distribuite în mod rațional. Jurisprudență (1)

(3) Pe plajă se vor autoriza numai construcțiile prevăzute în normele emise de autoritatea publică centrală pentru turism. Jurisprudență (1)

(4) Agenții economici care desfășoară activități de pescuit marin vor fi autorizați să desfășoare activități specifice pe plajă de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Art. 15. -

(1) Accesul pietonilor și al vehiculelor speciale pentru persoane cu handicap va fi asigurat pe o fâșie de circa 6 m lățime. Această fâșie va fi în permanență liberă de orice fel de construcție sau instalație.

(2) Lățimea fâșiei de acces poate fi extinsă până la 20 m în cazul necesității asigurării protecției utilizatorilor ei.

(3) Fâșia de acces poate fi ocupată temporar, în cazuri de excepție, pentru lucrări în legătură cu zona costieră proprietate publică. În acest caz se va stabili o altă cale de acces.

(4) Accesul la mare al persoanelor fizice va fi asigurat prin teritoriul adiacent zonei costiere proprietate publică pe o lungime și o lățime corespunzătoare vocației zonei și gradului său de utilizare pentru turism, sporturi nautice, pescuit sportiv.

(5) Lucrările și instalațiile care împiedică accesul la mare fără a oferi soluții alternative garantate și viabile sunt interzise.

Art. 16. - Jurisprudență (1)

(1) În scopul conservării condițiilor ambientale și valorii patrimoniale și peisagistice din zonele situate în apropierea țărmului, se delimitează pe toată lungimea litoralului o fâșie de teren lată de 100-300 m măsurați de la linia cea mai înaintată a mării, în funcție de lățimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcții definitive. Această interdicție se aplică, de asemenea, construcțiilor provizorii sau transportabile, cu excepția celor pescărești, precum și caravanelor sau structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare. Modificări (1), Jurisprudență (2)

(2) Construcțiile indispensabile securității sau serviciilor publice pot face excepție de la prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea de construcții noi pe fâșia de teren delimitată conform prevederilor alin. (1) se va face numai cu avizul prealabil al autorității publice centrale pentru turism, al autorității publice centrale pentru lucrări publice, transporturi și locuință și al autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor. Modificări (1), Jurisprudență (2)

(3) Responsabilitățile, criteriile și modul de delimitare a fâșiei stabilite în alin. (1) se vor reglementa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru lucrări publice, transporturi și locuință și al autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Art. 17. -

(1) În planurile de amenajare a teritoriului se vor prevedea căi de acces, locuri de parcare, cu luarea în considerare a arealelor special protejate.

(2) Terenul necesar pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), dacă nu aparține proprietății publice a statului, va fi declarat de interes public în scopul exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau impunerii dreptului de acces.

(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația să marcheze în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism suprafața neconstruibilă de pe coasta mării.

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (2) terenurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului de Interne.

SECȚIUNEA a 2-a Regimul activităților agricole

Art. 18. -

Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, precum și autoritățile administrației publice locale vor promova dezvoltarea în zona costieră numai a activităților agricole care respectă normele de protecție a mediului.

Art. 19. -

Apele subterane pot fi utilizate pentru irigații prin picurare, în condițiile legii. Limita dinspre uscat a zonei costiere este cumpăna apelor bazinului hidrografic al litoralului, cod cadastral XV.

Art. 20. -

(1) Pe suprafețele de teren din zona costieră este permisă utilizarea îngrășămintelor naturale sau a tratamentelor fitosanitare, cu respectarea următoarelor condiții:

a) aplicarea îngrășămintelor pe un teren acoperit de zăpadă este interzisă;

b) dejecțiile lichide se vor aplica numai prin injectare directă sau cu un alt echipament eficient;

c) gunoiul de grajd se va încorpora în sol după aplicare.

(2) Gunoiul de grajd și dejecțiile lichide vor fi stocate în incinte corespunzătoare, impermeabilizate.

Art. 21. -

(1) În zona costieră, de-a lungul cursurilor de apă sau al Mării Negre, pentru a se evita spălarea nutrienților, se instituie zone de protecție necultivate, potrivit legii.

(2) În zonele de protecție necultivate se pot planta numai arbori, arbuști, gazon și flori.

(3) În zonele supuse eroziunii este obligatorie înființarea de perdele de protecție din arbori sau arbuști, în funcție de condițiile locale.

SECȚIUNEA a 3-a Activitățile militare

Art. 22. -

(1) În timp de pace activitățile militare desfășurate în zona costieră se supun reglementărilor civile privind protecția mediului, unitățile militare respective având responsabilitatea eventualelor poluări și a altor pagube pe care le pot cauza aceste activități mediului.

(2) Ministerul Apărării Naționale are următoarele responsabilități:

a) să asigure reconstrucția ecologică necesară în cazul dezafectării de baze, unități și/sau poligoane militare sau închiderii acestora;

b) să depoziteze reziduurile provenite din activități militare în mediul costier în astfel de condiții încât să nu afecteze mediul;

c) să reducă la minimum efectele negative asupra naturii sau zonelor de importanță pentru specii în pericol sau rare, în cazul manevrelor și exercițiilor militare desfășurate în zonele și habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime;

d) să elaboreze instrucțiuni/recomandări pentru exploatarea obiectivelor militare în astfel de condiții încât să reducă la minimum pagubele aduse mediului.

(3) Durata, amploarea și perioada din an în care se vor desfășura manevre și exerciții militare în zonele și habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime vor fi stabilite împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

(4) Prevederile alin. (1) și (3) se aplică și formațiunilor militare străine ce sunt temporar dislocate în zona costieră română.

SECȚIUNEA a 4-a Producerea de energie electrică și exploatarea resurselor naturale

Art. 23. -

(1) Construcția și punerea în funcțiune de instalații de producere a energiei electrice se vor face numai în condițiile legii, cu utilizarea tehnologiilor nepoluante sau a celor care respectă normele legale de emisie a oxizilor de azot (NO(x)), oxizilor de sulf (SO2), bioxidului de carbon (CO2) și a metanului (CH4).

(2) Cercetarea și exploatarea zăcămintelor de gaze naturale și de petrol din zonele marine se vor face în condițiile legii și numai după evaluarea impactului asupra mediului.

(3) În scopul menținerii integrității zonei de coastă și al protecției calității apei marine, sunt interzise extragerea de nisip, pietriș și roci din zona costieră sau zona-tampon.

(4) Săpăturile și prospecțiunile submarine în scopuri miniere sau arheologice, care au ca efect extragerea de nisip sau pietriș din zona costieră, se pot face numai pe baza unui act tehnico-juridic acordat în prealabil în baza studiului de impact asupra mediului.

SECȚIUNEA a 5-a Activități de pescuit și acvacultură marină

Art. 24. -

(1) Pescuitul comercial în mediul marin se efectuează numai în condițiile legii.

(2) Autorizațiile pentru pescuitul în scop comercial se eliberează de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, în condițiile legii.

(3) Metodele de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier și marin sunt interzise.

Art. 25. -

(1) Activitățile de acvacultură marină se pot desfășura numai în zone limitate și cu respectarea următoarelor condiții:

a) obținerea unei autorizații eliberate de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri, în condițiile legii;

b) autorizarea activităților de acvacultură marină în baza reglementărilor de protecție a mediului și a celor sanitar-veterinare;

c) evitarea degradării calității apei marine și a biodiversității.

(2) Unitățile de acvacultură se amplasează în mod obligatoriu la o distanță corespunzătoare de alte habitate sensibile, de zonele de agrement și de pescuit. Instalațiile logistice, de tratament și de ambalare se vor amplasa pe sol, pe cât posibil în zonele industriale existente.

(3) Pentru înlăturarea riscurilor epidemiilor agenții economici cu activități de acvacultură marină au obligația de a întocmi un plan de urgență specific pentru fiecare zonă, pentru a limita consecințele evadării peștilor din zona crescătoriei și ale introducerii de specii străine, exotice.

(4) Planul de urgență prevăzut la alin. (3) va fi vizat de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri.

(5) Utilizarea produselor chimice toxice în unitățile de acvacultură marină este interzisă.

(6) Introducerea de specii exotice se va face numai cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

SECȚIUNEA a 6-a Activitățile silvice

Art. 26 -

(1) Vegetația forestieră din zona costieră se gospodărește în conformitate cu reglementările emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Pădurea din zona costieră va fi încadrată în grupa I funcțională-păduri cu funcții speciale de protecție. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură vor stabili de comun acord pădurile din zona costieră.

(3) Zonele de vegetație forestieră din zona costieră vor fi cuprinse în planurile de urbanism și vor fi protejate printr-un regim restrictiv al amplasării construcțiilor.

(4) Deținătorii cu orice titluri de păduri în zona costieră sunt obligați să le gospodărească conform funcțiilor atribuite și normelor regimului silvic.

(5) Utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor pe bază de azotați în pădurile din zona costieră este interzisă.

(6) Desecarea zonelor umede cuprinse în zona costieră, pentru înființarea de plantații forestiere, este interzisă.

SECȚIUNEA a 7-a Activitățile industriale

Art. 27. -

(1) Promovarea de noi investiții industriale în zona costieră va fi limitată pe cât posibil și se va face în condiții stricte, impuse în scopul asigurării protecției mediului, reducerii riscului, conservării habitatului costier și menținerii zonelor umede.

(2) Stabilirea investițiilor industriale care vor fi dezvoltate în zona industrială se va face prin planurile de gospodărire integrată a zonei costiere, avizate de Comitetul național al zonei costiere.

(3) Emiterea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea pe zona uscată sau în mediul acvatic din zona costieră a substanțelor și materialelor periculoase prevăzute în anexa nr. 2 este interzisă.

(4) Autoritățile pentru protecția mediului vor analiza, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, actele tehnico-juridice existente și vor stabili măsurile necesare conform legii.

SECȚIUNEA a 8-a Activitățile de turism

Art. 28. -

(1) Pentru localitățile riverane Mării Negre planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și activitățile de turism se avizează de autoritatea publică centrală pentru turism.

(2) Actele tehnico-juridice pentru construirea de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, ansambluri de locuințe, case și alte folosințe utilizatoare de apă se emit numai dacă se prevede conectarea lor la o rețea de canalizare existentă, dotată cu stație de epurare având o capacitate corespunzătoare. Jurisprudență (1)

(3) Utilizarea în zona costieră a materialelor de construcții neecologice și a adezivilor toxici este interzisă.

(4) Arhitectura noilor construcții din zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura locală și să nu afecteze peisajul.

(5) Instalațiile edilitare din zona costieră se vor proiecta și se vor realiza astfel încât să nu afecteze deplasarea sedimentelor, geomorfologia terenului, linia țărmului sau calitatea apelor.

Art. 29. -

Camparea se va face numai în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate.

Art. 30. -

Actele tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de sport, inclusiv de golf, vor fi emise numai în condițiile în care nu se afectează vegetația naturală, speciile sălbatice și relieful.

Art. 31. -

(1) Zonele de navigație pentru bărci cu motor și jet-skiuri vor fi strict delimitate și amenajate în zone unde nu este afectat habitatul marin și securitatea turiștilor. Aceste zone vor fi identificate în mod corespunzător în planurile de gospodărire integrată a zonei costiere.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor împreună cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință și cu autoritatea publică centrală pentru turism vor elabora regulamente speciale privind utilizarea diverselor construcții de pe plajă specifice navigației și a bărcilor cu motor. Aceste regulamente vor fi aprobate prin ordin comun al conducătorilor celor 3 autorități.

Art. 32. -

Porturile destinate navigației de agrement și activitățile conexe trebuie să se realizeze astfel încât să se integreze în mediul natural și să se asigure reconstrucția elementelor specifice zonei litorale.

Art. 33. - Puneri în aplicare (1)

Utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare se poate face numai cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și cu plata unei redevențe stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Art. 34. -

Sezonul turistic pe litoralul românesc al Mării Negre începe la data de 1 mai și se încheie la data de 30 septembrie a fiecărui an.

SECȚIUNEA a 9-a Activitățile de transport

Art. 35. - Jurisprudență (1)

(1) Autorizarea de construire de noi șosele în banda litorală - de 100-300 m - paralelă cu linia țărmului sau în zonele protejate este interzisă. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(2) Circulația și staționarea în afara spațiilor special amenajate a vehiculelor cu motor, inclusiv a motocicletelor și a motoretelor, pe dune și plaje și în zona habitatelor sensibile este interzisă.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru aprovizionare și intervenție.

Art. 36. -

Realizarea sau amenajarea de noi construcții și instalații portuare de agrement se va face numai dacă cele deja existente nu mai pot fi utilizate și numai în zone deja degradate, clasificate ca atare și care nu mai pot face obiectul unei reconstrucții.

SECȚIUNEA a 10-a Gospodărirea apelor

Art. 37. -

(1) Deținătorii cu orice titlu ai rețelelor de distribuție a apei potabile sunt obligați să ia toate măsurile pentru reducerea pierderilor în rețelele de distribuție și la beneficiari.

(2) Sistemele de canalizare, stațiile de epurare și modalitățile de evacuare a apelor uzate, existente sau propuse a se construi, vor avea la bază tehnologii care să asigure o epurare corespunzătoare a acestor ape.

(3) Orice fel de deversare în apele litorale a apelor neepurate sau a apelor uzate care prin epurare nu ajung la calitatea cerută în conformitate cu standardele și normativele în vigoare este interzisă.

(4) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să construiască sau să extindă sisteme de canalizare și stații de epurare sau alte variante ecologice locale în toate localitățile zonei costiere, pentru a stopa impurificarea apelor subterane și a apei mării.

Art. 38. -

Exploatarea apelor subterane și a zonelor de interfață dintre apele dulci și cele sărate se face în baza instrucțiunilor elaborate de autoritatea publică centrală pentru gospodărirea apelor și protecția mediului, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

SECȚIUNEA a 11-a Gestionarea deșeurilor

Art. 39. -

(1) Autoritățile administrației publice locale și agenții economici din cuprinsul zonei costiere au obligația colectării selective și a tratării deșeurilor și substanțelor periculoase în vederea reciclării sau neutralizării acestora în instalații corespunzătoare, potrivit legii.

(2) Deversarea, depozitarea sau aruncarea deșeurilor în mare poate fi autorizată numai în condițiile prevăzute de lege.

CAPITOLUL III Interdicții și restricții

Art. 40. -

În zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone de risc natural la alunecări de teren, inundații și eroziuni datorate mării sau cursurilor de apă, se interzice executarea de orice fel de construcții, cu excepția celor pentru protejarea zonei în scopul îndepărtării riscului natural.

Art. 41. -

Pentru protecția zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaștinilor sărate și siturilor arheologice, prin planurile de gospodărire a zonei costiere se pot impune măsuri și restricții în folosirea terenurilor, indiferent de forma de proprietate, în condițiile legii.

Art. 42. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va elabora reglementări generale și specifice în scopul protecției și utilizării durabile a zonei costiere proprietate publică. Aceste reglementări vor viza în principal următoarele aspecte:

a) încadrarea părții de uscat în diferite tipuri de utilizare;

b) executarea proiectelor privind protecția, utilizarea, îmbunătățirea facilităților și conservarea zonei costiere;

c) stabilirea priorităților pentru a îndeplini cerințele de utilizare, existente și viitoare, în special privind serviciile de plajă și depozitarea deșeurilor solide;

d) localizarea pe proprietatea publică a infrastructurii și instalațiilor, inclusiv a celor referitoare la eliminarea deșeurilor solide și a deversărilor de ape uzate;

e) acordul pentru concesiuni.

Art. 43. -

(1) În scopul menținerii integrității zonei costiere și protecției calității apei mării, se interzic:

a) autorizarea executării oricăror lucrări pe zona costieră, care afectează sau duc la modificarea ecosistemului acesteia;

b) extragerea de nisip, pietriș și roci din zona costieră sau zona-tampon;

c) evacuările în mare, din surse situate pe uscat, la bordul navelor, aeronavelor, platformelor și instalațiilor marine, a substanțelor și materialelor prevăzute în anexa nr. 2, care duc la depășirea indicatorilor prevăzuți în standardele pentru apa de mare, precum și a deșeurilor, în mod special a celor petroliere.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. c) evacuarea în mare a pământurilor dragate, dacă acestea conțin urme ale substanțelor prevăzute în anexa nr. 2 sub limitele de concentrație maximă admisă.

(3) Prevederile alin. (1) lit. c) nu se aplică în cazul descărcărilor de la bordul navelor, aeronavelor sau al platformei maritime, dacă acestea sunt amenințate de distrugere completă ori pierdere totală sau în orice altă situație când există pericol pentru viața umană.

(4) Lucrările de redistribuire a nisipului acumulat în unele porțiuni, indiferent de cauze, se vor aproba pe baza unor studii de specialitate, elaborate de instituții abilitate.

(5) Fac excepție lucrările de dragaj pentru asigurarea și menținerea adâncimilor de navigație și de operare în porturi, căi și canale navigabile.

Art. 44. -

(1) În scopul prevenirii, reducerii și controlului poluării mediului marin al Mării Negre din surse de pe uscat, evacuările în mediul marin ale compușilor organohalogenați sunt interzise.

(2) Evacuarea în mare a substanțelor și materialelor prevăzute în anexa nr. 2 se va face în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform prevederilor legale și având în vedere factorii prevăzuți în anexa nr. 3.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va elabora normative privind obiectivele de referință în efluenți ale substanțelor și materialelor prevăzute în anexa nr. 2, care se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.

Art. 45. -

(1) Evacuarea în mediul marin a apei uzate epurate se va putea face numai în baza actelor tehnico-juridice emise pentru protecția calității apei de mare și în condițiile stabilite prin studii de specialitate.

(2) Autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu direcțiile de sănătate publică județene și cele de gospodărire a apelor, vor lua măsuri pentru reamplasarea punctelor existente de evacuare a apelor uzate la distanțe suficient de mari față de zonele de îmbăiere și la izobate corespunzătoare, astfel încât prin procesele de diluție, dispersie-difuzie și degradare să se asigure respectarea normelor de calitate impuse pentru apa de mare.

(3) Pentru evitarea poluării apelor subterane, realizarea caselor de vacanță în zona costieră este permisă numai dacă acestea sunt prevăzute cu fose septice sau cu instalații individuale de epurare ori sunt conectate la un sistem de canalizare.

Art. 46. -

(1) Guvernul, prin autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, se va preocupa de refacerea zonelor afectate de eroziune sau inundații și de amenajarea plajelor în locuri în care acestea nu au existat anterior.

(2) Proprietarii cu orice titlu ai terenurilor amenințate de invazia mării ca urmare a unor cauze naturale/artificiale pot să construiască lucrări de apărare, după obținerea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, în condițiile în care aceste lucrări nu produc efecte negative asupra zonelor limitrofe.

Art. 47. -

(1) Exploatarea apelor subterane se va realiza în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform legislației în vigoare.

(2) Pentru prevenirea intruziunii apei mării, supraexploatarea apelor subterane este interzisă.

Art. 48. -

(1) În vederea menținerii stării naturale a țărmului mării, îndiguirile, excavările sau desecările sunt permise numai în situațiile reclamate de apărarea militară, protecția împotriva valurilor sau de realizarea de lucrări de importanță deosebită, pentru interesul general.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, împreună cu administrația publică locală, va lua măsuri pentru încadrarea în zone vulnerabile a părților din zona costieră supuse eroziunii. În aceste zone critice este permisă numai construcția de lucrări de apărare.

(3) Executarea de construcții de orice alt tip, amenajări de recreere, drumuri, precum și parcarea autovehiculelor sunt interzise.

Art. 49. - Jurisprudență (1)

Desfășurarea de activități sau servicii publice care sunt dependente de mare ori necesită o apropiere imediată de mare poate avea prioritate față de alte activități. Aceste activități sau servicii publice pot beneficia de derogări individuale, prin ordin al ministrului apelor și protecției mediului, și de la măsurile de interdicție, dacă sunt justificate printr-un important interes public și pe baza studiului de impact asupra mediului.

Art. 50. -

Transportul pe mare al deșeurilor radioactive și al combustibilului nuclear uzat este permis numai cu respectarea prevederilor conținute în acorduri și convenții internaționale la care România este parte.

CAPITOLUL IV Gospodărirea integrată a zonei costiere

Art. 51. -

În zona costieră autoritățile administrației publice locale și concesionarul falezei și plajei mării sunt obligați să ia măsurile ce se impun pentru conservarea:

a) vieții sălbatice;

b) structurilor geologice și geomorfologice de interes special;

c) construcțiilor, siturilor și obiectivelor de interes arheologic, arhitectural și istoric;

d) zonelor umede.

SECȚIUNEA 1 Parcuri și rezervații din zona costieră

Art. 52. -

(1) În scopul asigurării protecției durabile a zonei costiere, a diversității biologice și peisagistice, a productivității speciilor și a habitatului marin și terestru se instituie rezervații sau parcuri costiere ori marine, în condițiile legii.

(2) Studiile de impact al lucrărilor prevăzute în interiorul perimetrului parcului sau rezervației ori la exteriorul acestora, care sunt susceptibile de a afecta direct sau indirect obiectivele protejate prin actele care au instituit parcul sau rezervația, vor fi elaborate cu consultarea obligatorie a administrației parcului sau rezervației.

SECȚIUNEA a 2-a Protecția zonelor umede

Art. 53. -

(1) Zonele umede, declarate arii protejate, nu pot face obiectul vreunei schimbări de destinație care se întreprinde pentru îmbunătățirea calității mediului.

(2) Zonele umede care prezintă interes deosebit din punct de vedere al mediului vor face obiectul încadrării în rezervații naturale, pe baza unui studiu de specialitate, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, cu avizul Academiei Române.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va lua măsuri pentru încadrarea dunelor în zone vulnerabile sau rezervații naturale, după caz.

(4) În funcție de situația locală, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor împreună cu administrația locală vor lua măsuri de interzicere a accesului în anumite zone și vor întreprinde acțiuni specifice de stabilizare a solului prin metode biologice și de menținere a vegetației forestiere și erbacee.

SECȚIUNEA a 3-a Supraveghere și control

Art. 54. -

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va organiza sistemul de control integrat și supraveghere a mediului zonei costiere.

(2) Datele și informațiile obținute se constituie în Fondul național de date privind mediul zonei costiere, gestionat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

(3) Modul de organizare și ținere la zi a fondului de date prevăzut la alin. (2) se realizează în baza unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Art. 55. -

Concesionarul plajei va organiza și va asigura serviciul de salubrizare a plajei și a celorlalte instalații corespunzătoare.

SECȚIUNEA a 4-a Planul de gospodărire integrată a zonei costiere

Art. 56. -

(1) În baza principiilor enunțate la art. 5, pentru protecția zonei costiere și aplicarea strategiei de dezvoltare a acesteia, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, în colaborare cu administrația publică locală, autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință, autoritatea publică centrală pentru turism, autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri și cu Statul Major al Forțelor Navale, vor elabora planul de gospodărire integrată a zonei costiere, care va stabili:

a) orientările de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a diverselor activități economice și a infrastructurii, astfel cum sunt prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism;

b) prioritățile și obiectivele în acord cu potențialul de suportabilitate a mediului din zona costieră;

c) strategia de protecție împotriva degradării prin eroziune marină și de reabilitare ambientală a zonei de coastă;

d) zonele protejate din punct de vedere al protecției mediului;

e) zonele necesare pentru securitatea zonei costiere.

(2) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere, prevăzut la alin. (1), se va detalia prin planuri locale, elaborate de autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, în colaborare cu administrația publică locală. Planurile locale de gospodărire integrată a zonelor costiere pun în aplicare și precizează orientările planificării integrate, determină destinația diverselor zone omogene de utilizare și gestiune a spațiului, conform principiilor prevăzute la art. 5, delimitează aceste zone și reglează modul de utilizare a zonelor naturale.

(3) Pe baza planului de gospodărire integrată a zonei costiere vor fi reactualizate planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism. Programele și deciziile administrative pentru zona costieră trebuie să fie în concordanță cu prevederile planurilor aprobate.

(4) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru investițiile ce urmează a fi promovate în zona costieră se va ține seama de prevederile planului de gospodărire integrată a zonei costiere.

(5) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, iar planurile locale, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, la propunerea autorităților locale pentru protecția mediului.

(6) Activitățile social-economice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se vor realiza în strictă corelare cu prevederile planurilor menționate la alin. (1) și (2).

Art. 57. -

Planul de gospodărire integrată a zonei costiere va cuprinde un capitol special referitor la tratamentul deșeurilor solide, cu menționarea măsurilor necesare gestionării deșeurilor abandonate, în special a celor din plastic.

Art. 58. -

(1) Pentru situații de urgență, în vederea combaterii poluării mediului marin cu petrol și alte substanțe nocive, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință, va elabora Planul național de intervenție în caz de poluare marină cu hidrocarburi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Planul menționat la alin. (1) va prevedea:

a) înființarea unui centru de transmitere și primire a rapoartelor privind incidentele ce au avut sau ar putea avea ca rezultat o deversare de petrol sau alte substanțe nocive;

b) modalitățile de coordonare a acțiunilor de intervenție;

c) locurile de depozitare a produselor retur pentru a nu perturba mediul.

(3) Cheltuielile de finanțare a centrului prevăzut la alin. (2) lit. a) vor fi suportate de la bugetul de stat, având în vedere caracterul de serviciu public al intervenției în caz de poluare marină cu hidrocarburi.

Art. 59. -

(1) Evaluarea impactului este obligatorie pentru orice lucrare nou-propusă în zona costieră, precum și pentru cele existente, în vederea determinării tuturor efectelor posibile asupra mediului și stabilirii măsurilor ce se impun.

(2) Bilanțurile de mediu pentru lucrările existente se vor efectua cu ocazia reînnoirii autorizațiilor de mediu, în condițiile legii.

(3) Planul de gospodărire integrată a zonei costiere va avea la bază analize privind efectul cumulativ asupra mediului al amenajărilor din zona costieră.

SECȚIUNEA a 5-a Planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism

Art. 60. -

(1) La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se va ține seama de resursele de apă, de habitatul costier și marin, de posibilitățile reale de reciclare și depozitare a deșeurilor, de protecția zonelor vulnerabile și de protecția falezelor împotriva eroziunii. În planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism se prevăd căile de acces în zona costieră, de preferință pietonale sau pentru biciclete.

(2) Autorizațiile de construcție se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 100-300 m), care va fi stabilită în funcție de geomorfologia terenului. Modificări (1)

(3) Amplasarea oricăror construcții pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăștinoase, grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcții speciale de protecție, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează securitatea mediului este interzisă.

CAPITOLUL V Mecanisme financiare și economice pentru gestiunea zonelor costiere

Art. 61. -

(1) Finanțarea investițiilor privind lucrările declarate de utilitate publică, necesare pentru protecția zonei costiere împotriva eroziunii datorate valurilor și pentru refacerea/protecția zonelor umede, se asigură astfel:

a) din bugetul de stat;

b) din credite interne și/sau externe sau prin lansarea de obligațiuni garantate de Guvern;

c) din Fondul pentru mediu constituit potrivit legii;

d) din alte surse: fonduri nerambursabile, donații, sponsorizări și altele asemenea.

(2) Finanțarea sistemului de control integrat și de supraveghere a mediului zonei costiere, prevăzut la art. 54 alin. (1), se va realiza din Fondul pentru mediu, constituit conform legii.

(3) În scopul urmăririi evoluției în timp a modului de dezvoltare a zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, prin institutele specializate aflate în coordonarea sa, va efectua cercetări și studii ce vor fi finanțate de la bugetul de stat. Pe baza acestora, anual, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va prezenta un raport asupra stării zonelor costiere și asupra măsurilor ce se impun.

CAPITOLUL VI Atribuții și răspunderi

SECȚIUNEA 1 Atribuții și răspunderi ale autorităților pentru protecția mediului

Art. 62. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor are următoarele atribuții și răspunderi:

a) elaborează, împreună cu instituțiile prevăzute la art. 56, și promovează strategia națională pentru gospodărirea integrată a zonei costiere și planurile de acțiune pentru aplicarea acesteia;

b) inițiază crearea cadrului instituțional-administrativ pentru parcurile și rezervațiile din zona costieră;

c) aprobă planuri de acțiune în scopul limitării emisiilor poluante emanate de surse difuze;

d) coordonează și controlează activitatea de gospodărire integrată a zonei costiere.

Art. 63. -

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului și autoritățile locale pentru gospodărirea apelor au următoarele atribuții:

a) organizează sistemul de supraveghere integrată a mediului zonei costiere;

b) elaborează planuri locale de acțiune pentru gospodărirea integrată a zonei costiere și urmărește aplicarea acestora.

Art. 64. -

Prin grija autorității centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor se va elabora un inventar la nivel național cuprinzând informații privind elementele din patrimoniul natural al ecosistemelor de coastă, din patrimoniul cultural și arhelologic, precum și lista centrelor naționale și locale de informații asupra zonei costiere și a mediului.

Art. 65. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va organiza, prin autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, acțiuni de informare și educație asupra gospodăririi integrate a zonelor costiere. Fondurile necesare pentru aceste acțiuni vor fi asigurate anual prin bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, precum și din sponsorizări.

SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile și răspunderile organelor administrației publice locale

Art. 66. -

În domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență administrația publică locală are următoarele atribuții și răspunderi:

a) asigură înscrierea în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului a zonelor vulnerabile și a celorlalte zone menționate în prezenta ordonanță de urgență;

b) asigură întreținerea falezei pe sectorul amenajat.

SECȚIUNEA a 3-a Atribuțiile altor autorități ale administrației publice centrale

Art. 67. -

(1) Ministerul Apărării Naționale va elabora normele de protecție a mediului pentru activitățile militare desfășurate în zonele costiere, avizate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru sănătate, va elabora normele și regulile de igienă și sănătate privind gestiunea deșeurilor provenite ca urmare a navigației de agrement. Autoritatea publică centrală pentru sănătate va elabora normele de calitate a apelor din zonele amenajate pentru îmbăiere și normele de igienă pentru încadrarea plajelor, în scopul protecției sănătății publicului. Aceste norme vor fi avizate de autoritatea publică centrală pentru turism.

(3) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință va asigura elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu includerea prescripțiilor de gestiune a zonei costiere în regulamentele aferente.

(4) Autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință va stabili nominal și pe porțiuni apele navigabile și traseele vapoarelor, astfel încât să se evite orice risc inutil și să se protejeze ecosistemul zonei costiere.

(5) Autoritatea publică centrală pentru turism va elabora sisteme de norme privind autorizarea, clasificarea, avizarea și controlul activităților de turism în zona costieră.

(6) Autoritatea publică centrală pentru turism împreună cu autoritatea publică centrală pentru sănătate vor stabili coduri pentru notarea zonelor de îmbăiere, în scopul informării consumatorilor de servicii turistice asupra calității acestora.

(7) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, împreună cu autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință, autoritatea publică centrală pentru sănătate și cu autoritatea publică centrală pentru turism, va elabora coduri de bună conduită pentru activitățile de recreere în zonele costiere.

(8) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri va elabora un cod de conduită pentru un pescuit responsabil.

(9) Normele prevăzute la alin. (2) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

SECȚIUNEA a 4-a Comitetul național al zonei costiere

Art. 68. - Puneri în aplicare (1)

(1) În scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere, pe lângă autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor se organizează Comitetul național al zonei costiere, denumit în continuare Comitet.

(2) Comitetul prevăzut la alin. (1) este format din următorii membri:

a) doi reprezentanți ai autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor;

b) câte un reprezentant al autorităților publice teritoriale pentru protecția mediului din județele pe teritoriul cărora se află zona costieră;

c) un reprezentant al Direcției Apelor Dobrogea - Litoral;

d) un reprezentant al Academiei Române;

e) doi reprezentanți ai autorității publice centrale pentru transporturi, dintre care unul al Inspectoratului Navigației Civile;

f) un reprezentant al autorității publice centrale pentru lucrări publice;

g) un reprezentant al autorității publice centrale pentru industrie;

h) doi reprezentanți ai autorității publice centrale pentru sănătate;

i) câte un reprezentant al consiliilor județene Constanța și Tulcea;

j) un reprezentant al autorității publice centrale pentru cercetare;

k) un reprezentant al autorității publice centrale pentru turism;

l) un reprezentant al autorității publice centrale pentru cultură;

m) doi reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, dintre care un reprezentant al Statului Major al Forțelor Navale;

n) doi reprezentanți ai Ministerului de Interne, dintre care un reprezentant al Poliției de Frontieră Române;

o) doi reprezentați ai autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și păduri - din domeniul pescuitului și, respectiv, al silviculturii, precum și câte un reprezentant al autorității publice teritoriale pentru regim silvic și cinegetic din județele pe teritoriul cărora se află zona costieră;

p) prefecții județelor pe teritoriul cărora se află zona costieră;

r) primarii localităților amplasate de-a lungul țărmului Mării Negre;

s) doi reprezentanți desemnați de organizațiile neguvernamentale, cu sediul în județele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate protecția mediului;

t) un reprezentant al Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării";

u) trei reprezentanți desemnați de organizațiile neguvernamentale cu sediul în județele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate agricultura, pescuitul și acvacultura;

v) președintele Comitetului de bazin Dobrogea-Litoral, înființat conform legii;

x) un reprezentant al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța.

(3) Secretariatul tehnic permanent al Comitetului se asigură de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanța.

(4) Comitetul are ca responsabilități:

a) avizarea planurilor de gospodărire integrată a zonelor costiere și a planurilor de urbanism locale și zonale; Referințe (1)

b) avizarea studiilor de impact pentru activitățile cu impact semnificativ ce urmează a se desfășura în zona costieră, precum și a bilanțurilor de mediu ale lucrărilor existente;

c) avizarea proiectelor de creare de parcuri și rezervații naturale.

(5) Pentru îndeplinirea mandatului său Comitetul are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.

(6) Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

CAPITOLUL VII Participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la informație

Art. 69. -

(1) Pentru protecția zonei costiere, precum și pentru asigurarea liberului acces, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și autoritățile administrației publice locale pot lua măsuri care afectează interesele utilizatorilor, riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații de forță majoră, cum ar fi furtunile, inundațiile sau altele asemenea.

(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și, după caz, autoritățile administrației publice locale și autoritățile teritoriale pentru protecția mediului vor informa publicul cu privire la măsurile propuse, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea lor în aplicare.

(3) Măsurile propuse, precum și orice documentație de fundamentare a acestora vor fi puse la dispoziție publicului de către autoritățile prevăzute la alin. (2), la cererea acestuia.

(4) Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării acesteia.

(5) În cazul propunerii unei măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, în cel mult 45 de zile de la publicare.

Art. 70. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va elabora și va aproba, prin ordin al conducătorului acesteia, metodologia privind accesul publicului la Fondul național de date privind mediul zonei costiere.

Art. 71. -

(1) Deținătorii de informații referitoare la mediul zonei costiere pot refuza o solicitare de furnizare a unor informații dacă:

a) nu dețin informațiile solicitate;

b) cererea este vizibil nerezolvabilă sau formulată într-o manieră prea generală;

c) cererea se referă la informații cuprinse în rapoarte în curs de elaborare;

d) privește sistemul de comunicații intern al acestor informații, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvăluiri.

(2) Se poate refuza motivat și furnizarea de informații privind mediul zonei costiere, în cazul în care dezvăluirea acestora ar afecta în mod negativ:

a) confidențialitatea procedurii de elaborare a unui act tehnico-juridic ce ține de siguranța națională sau securitatea publică;

b) relațiile internaționale, siguranța națională sau securitatea publică;

c) desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;

d) confidențialitatea industrială și comercială. Prin aceasta se înțeleg situațiile în care se dezvăluie și se folosesc secrete de comerț, într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale.

Art. 72. -

După ce a fost luată o decizie referitoare la zona costieră, aceasta va fi adusă la cunoștință publicului prin intermediul mass-media. În termen de 30 de zile de la data publicării acesteia orice persoană fizică sau juridică interesată poate contesta decizia printr-o acțiune în contencios administrativ. În cazul contestării unui proiect referitor la zona costieră, procedurile speciale de mediere, arbitraj sau conciliere, elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, pot fi aplicate înainte de luarea deciziei finale.

CAPITOLUL VIII Controlul activității de gospodărire integrată a zonei costiere

Art. 73. -

(1) Activitatea de gospodărire integrată a zonei costiere și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt supuse controlului de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control personalul împuternicit cu drept de control potrivit prevederilor legale specifice, după declinarea identității și calității, are dreptul:

a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum și în orice alt loc, unitate sau instalație, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire integrată a zonelor costiere;

b) de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătură cu mediul zonelor costiere și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea actelor tehnico-juridice, după caz;

c) de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă, aer, sol, floră și faună și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului;

d) de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență și de a încheia documentele, potrivit legii.

(3) Împuterniciții autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor își vor exercita atribuțiile de control în incinta unităților militare, numai cu aprobarea ministerelor care coordonează unitățile respective și în prezența responsabilului militar cu activitatea de protecție a mediului. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va întocmi lista personalului împuternicit să efectueze activități de control în incinta unităților militare, care va fi transmisă spre avizare Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale.

(4) Pe căile navigabile, pe mare și în porturi atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul de aplicare al prezentei ordonanțe de urgență revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință, personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și personalului anume desemnat din Poliția de Frontieră Română.

(5) Controlul utilizării turistice a plajei litoralului Mării Negre revine împuterniciților autorității publice centrale pentru turism.

(6) În fondul forestier și în vegetația forestieră supusă regimului silvic din zona costieră, controlul, constatarea și sancționarea în domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvilcultură și personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor.

Art. 74. -

Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul împuterniciților cu efectuarea acțiunilor de control în domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență și să asigure în perioadele critice, cum ar fi ape mari, inundații sau fenomene meteorologice periculoase, sprijinul pentru efectuarea continuă a observațiilor, măsurătorilor și transmiterea informațiilor.

Art. 75. -

(1) Autoritățile teritoriale pentru protecția mediului din zona costieră vor prezenta autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, rapoarte periodice asupra stării mediului, cu evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor avizate.

(2) Pe baza rapoartelor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor poate decide revizuirea actului tehnico-juridic inițial, acordat unei lucrări sau activități, sau alte măsuri potrivit legii.

CAPITOLUL IX Contravenții și infracțiuni

Art. 76. -

Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 77. -

Următoarele fapte constituie contravenții în domeniul gospodăririi integrate a zonei costiere și se sancționează după cum urmează: Jurisprudență (1)

1. cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice și de la 8.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice: Modificări (1)

a) executarea de lucrări și activități fără respectarea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, precum și a clauzelor și resticțiilor din contractul de concesiune;

b) redistribuirea nisipului acumulat fără documentația de specialitate;

c) desfășurarea de activități sezoniere în zona plajelor și a zonelor de îmbăiere fără autorizație sau cu nerespectarea clauzelor acesteia;

d) neîntreținerea corespunzătoare a plajelor, malurilor, falezelor de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosință în zonă sau de către deținătorii de lucrări;

e) nerespectarea de către persoanele fizice/juridice a regimului impus în zonele de protecție;

f) nerespectarea de către concesionarii terenurilor și a activităților din zona costieră a obligațiilor legale ce le revin privind întreținerea și repararea instalațiilor proprii pentru a nu afecta ecosistemul din zonă;

g) folosirea, transportul, manipularea de reziduuri sau de substanțe chimice fără asigurarea condițiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a zonelor costiere sau a zonelor de protecție;

h) depozitarea pe faleze, plaje, maluri, diguri și în zonele de protecție a acestora a materialelor și deșeurilor de orice fel;

i) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a reglementărilor legale în vigoare în cazul poluării apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;

j) inexistența la utilizatorii proprietății publice în zona costieră, potențial poluatori, a planurilor proprii de prevenire a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;

k) neluarea de măsuri operative de către persoana fizică sau juridică care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia;

l) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene în zona costieră și zona-tampon fără actele tehnico-juridice necesare sau cu nerespectarea prevederilor acestora;

m) efectuarea de săpături pe maluri, faleze și plaje fără avizul de gospodărire a apelor;

n) refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta acordurile de concesiune, actele tehnico-juridice sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la controlul efectuat de reprezentanții organelor de specialitate;

o) refuzul de a permite personalului cu atribuții de serviciu și celui cu drept de control accesul în zonă, pe terenurile și incintele utilizatorilor spațiilor din zona costieră proprietate publică sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar, pentru a efectua constatări, a monta aparatura și a întreține aparatura de măsură și control, a preleva probe sau a interveni în aplicarea prevederilor legii;

p) realizarea de case de vacanță fără execuția de fose septice sau sisteme individuale de epurare ori fără conectarea la un sistem de canalizare;

r) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de noi structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, locuințe și altele asemenea, fără racordarea acestora la o rețea de canalizare existentă, dotată cu stație de epurare de capacitate corespunzătoare;

2. cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice și de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice: Modificări (1)

a) ocuparea proprietății publice din zona costieră fără contractul de concesiune;

b) executarea în zona costieră a lucrărilor care nu respectă prevederile din planurile de gospodărire a zonelor costiere și restricțiile prevăzute în acestea sau a unor lucrări care pot prezenta pericol pentru public;

c) deversarea de ape uzate și de reziduuri de orice fel, precum și depozitarea materialelor în zona costieră, fără respectarea prevederilor legale în domeniu;

d) neanunțarea unităților administrației publice locale, a autorităților teritoriale pentru protecția mediului și a celor pentru gospodărirea apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către cei care au produs-o;

e) proiectarea instalațiilor edilitare și a altor lucrări în zona costieră, a căror realizare conduce la afectarea deplasării sedimentelor, geomorfologiei liniei țărmului sau calității apelor;

f) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de protecție a malurilor, plajelor, falezelor și a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;

g) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de golf, cu afectarea vegetației naturale, a speciilor sălbatice și a reliefului;

3. cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice și de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane fizice: Modificări (1)

a) obturarea sau blocarea, sub orice formă, a accesului în zona costieră și în zonele protejate;

b) circulația sau staționarea vehiculelor pe plaje, diguri și faleze, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;

c) camparea în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare ce nu au fost clasificate;

d) autorizarea efectuării oricăror lucrări fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării plajelor, falezelor, apelor mării sau a zonei de protecție ori retragerea nejustificată a actului tehnico-juridic;

e) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, ale autorităților teritoriale pentru protecția mediului, ale autorităților publice locale și ale concesionarului domeniului public;

f) inexistența instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de evacuare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;

g) supraexploatarea apelor subterane și utilizarea apelor de mare adâncime pentru irigații;

h) aplicarea pesticidelor din avion;

i) aplicarea îngrășămintelor pe teren înghețat, sărăturat sau acoperit cu zăpadă;

j) utilizarea, pentru aplicarea dejecțiilor lichide culturilor în creștere, a altor metode decât injectarea directă;

k) neîncorporarea bălegarului în sol după aplicare;

l) amplasarea zonelor de navigație pentru bărci cu motor în zone în care perturbă activitatea turistică;

m) amplasarea zonelor de navigație pentru bărci cu sau fără motor, jet-skiuri și pentru hidrobiciclete în zone unde este afectat mediul marin.

Art. 78. -

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 77 se fac de către:

a) inspectorii din cadrul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, precum și de salariații împuterniciți ai acestora;

b) personalul administrației publice locale împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor;

c) inspectorii din cadrul autorităților teritoriale pentru protecția mediului;

d) alte persoane împuternicite de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor nominalizate de către concesionarul domeniului public al apelor și de către conducătorii unităților de gospodărire comunală;

e) inspectorii pe probleme de mediu din Inspectoratul Ministerului Apărării Naționale și Statul Major al Forțelor Navale;

f) inspectorii din cadrul autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și păduri, precum și inspectorii din cadrul structurilor de control al regimului silvic și cinegetic, centrale și locale;

g) inspectorii din cadrul instituțiilor teritoriale aflate în subordinea autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și păduri;

h) personalul anume desemnat din cadrul Poliției Române și al Poliției de Frontieră Române;

i) personalul de specialitate al autorității publice centrale pentru turism.

Art. 79. -

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 80. - Modificări (1)

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele fapte:

a) evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costieră și zona de protecție sau în apele mării teritoriale a apelor uzate, deșeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, care conțin substanțe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii ori microbi în cantități sau concentrații care pot schimba caracteristicile zonei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viața animalelor și mediul înconjurător ori pentru fondul piscicol;

b) poluarea în orice mod a zonei costiere proprietate publică, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizării publice a mării și țărmului.

Art. 81. - Modificări (1)

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei următoarele fapte: Modificări (1)

a) exploatarea de agregate minerale în zona costieră și în zonele de protecție;

b) tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor și a culturilor perene din zona costieră;

c) continuarea activităților după încetarea drepturilor obținute în baza prezentei ordonanțe de urgență;

d) utilizarea produselor chimice toxice în exploatările piscicole situate în zona costieră;

e) introducerea în unitățile de acvacultură de specii exotice, fără avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor;

f) utilizarea metodelor de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier și marin;

g) utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor pe bază de azotați pentru îngrijirea pădurilor din zona costieră;

h) desecarea zonelor umede din zona costieră pentru înființarea de plantații;

i) acordarea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea, evacuarea sau introducerea în mediul din zona costieră a substanțelor prevăzute în anexa nr. 2;

j) utilizarea în zona costieră a materialelor de construcții neecologice, precum și a adezivilor toxici;

k) accesul tuturor tipurilor de autovehicule, cu excepția celor pentru aprovizionare și întreținere, în zona dunelor, plajelor și a habitatelor vulnerabile;

l) construcția și ocuparea de terenuri în zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone cu risc natural de inundații și eroziuni;

m) transportul pe mare al materialelor și al deșeurilor radioactive, fără obținerea actelor de însoțire, conform legii.

Art. 82. -

Infracțiunile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 78, care înaintează actul de constatare la organul competent de cercetare penală.

CAPITOLUL X Dispoziții finale

Art. 83. -

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor, autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi și locuință, autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și păduri și autoritatea publică centrală pentru turism sunt în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 84. -

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență autoritățile publice centrale implicate vor elabora reglementările specifice prevăzute în aceasta, cu excepția celor pentru care au fost stabilite alte termene în cuprinsul ordonanței de urgență.

Art. 85. -

Zonele costiere care sunt calificate în mod expres ca fiind de interes pentru securitatea și apărarea națională, precum și zonele portuare se supun atât prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cât și legislației specifice.

Art. 86. -

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Art. 87. -

Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul apelor și protecției mediului,
Petru Lificiu
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

București, 18 decembrie 2002.

Nr. 202.

ANEXA Nr. 1

DEFINIȚIILE
termenilor folosiți în cuprinsul ordonanței de urgență

1. Ape interioare - ape situate între linia de bază a mării teritoriale și țărm.

2. Ape costiere - apele situate în partea dinspre uscat a unei linii al cărei fiecare punct este la o distanță de 1 milă marină, în partea dinspre mare, de la cel mai apropiat punct al liniei de bază de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extindere, unde este posibil, până la limita exterioară a apelor tranzitorii.

3. Ape tranzitorii - ape de suprafață situate în vecinătatea gurilor de vărsare ale râurilor, care sunt parțial saline, ca rezultat al apropierii de apele costiere, dar care sunt puternic influențate de cursurile de apă dulce.

4. Bioacumulare - procesul prin care un produs este preluat de către un organism viu, atât în apă, cât și prin hrană.

5. Cod de bună conduită - principii directoare sau norme pentru desfășurarea unor activități cu impact asupra mediului astfel încât să se reducă la minimum riscul de poluare.

6. Eroziuni ale zonei costiere - mutarea, în detrimentul uscatului, a liniei de coastă.

7. Gospodărirea integrată - amenajarea și utilizarea durabilă a zonei costiere luând în considerare dezvoltarea economică și socială în strânsă interdependență cu marea, în vederea menținerii, pentru generațiile prezente și viitoare, a echilibrului biologic și ecologic fragil al zonei de coastă și a peisajului.

8. Habitat - locul sau tipul de loc în care un organism sau o populație există în mod natural.

9. Scufundare:

a) orice deversare deliberată de deșeuri sau alte materiale de pe nave, aeronave sau alte lucrări plasate pe mare;

b) orice sabordare pe ape a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.

Termenul de scufundare nu vizează:

a) evacuarea de deșeuri sau alte materiale care rezultă în mod direct sau indirect din exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor și a altor lucrări plasate pe mare, precum și a echipamentului acestora, cu excepția deșeurilor sau altor materiale transportate de mare sau transbordate pe nave sau aeronave, platforme sau alte lucrări plasate pe mare care sunt folosite în scopul deversării unor asemenea materiale sau derivate din tratarea unor asemenea deșeuri sau altor materiale la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;

b) orice depozitare de materiale pentru un alt scop decât simpla lor eliminare, cu condiția ca această depozitare să nu fie contrară scopurilor acestei legi.

10. Incident - un eveniment care implică evacuarea efectivă sau probabilă în mare a unei substanțe nocive sau efluenți conținând o astfel de substanță.

11. Instalații plutitoare - construcțiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării lucrărilor speciale pe căile navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere, pontoane, hangare pentru nave și altele asemenea.

12. Nava - mijlocul de navigație utilizat pentru realizarea activității de transport și a altor servicii pe apă. Acest termen include navele maritime, fluviale și alte nave de navigație interioară, inclusiv ambarcațiunile mici, precum și echipamente plutitoare, cum ar fi drage, elevatoare, macarale plutitoare și altele asemenea, cu sau fără propulsie.

13. Mediu:

a) resursele naturale abiotice și biotice cum sunt aerul, apele subterane și de suprafață, solul, clima, fauna și flora și habitatul acestora;

b) bunurile care fac parte din mediul construit și din patrimoniul cultural;

c) aspectele caracteristice ale peisajului;

d) calitatea vieții și a mediului de viață, în măsura în care au sau pot avea influență asupra bunăstării și sănătății omului;

e) interacțiunea factorilor de la lit. a)-d).

14. Act tehnico-juridic - act prevăzut în legislația specifică domeniilor protecției mediului și gospodăririi apelor care reglementează amplasamentele provizorii pe plajă, emisiile/deversările.

15. Persistență - procesul care nu este supus descompunerii, degradării, transferării, volatilizării, hidrolizei sau fotolizei.

16. Poluarea apei - orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activități umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

17. Poluarea mediului marin - introducerea de către om, direct sau indirect, de substanțe sau energie în mediul marin, inclusiv în estuare, care are sau poate avea ca rezultate efecte dăunătoare cum sunt vătămarea resurselor vii și a ecosistemului acvatic, pericole pentru sănătatea omului, obstacole pentru activitățile pe mare, inclusiv pescuitul și alte folosințe legitime ale mării, degradarea calității de folosință a apei mării și deteriorarea condițiilor de agrement.

18. Public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice, sau asociațiile acestora, recunoscute legal.

19. Substanțe periculoase - substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și supuse bioacumulării sau alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes.

20. Substanțe prioritare - substanțe care prezintă un risc important direct asupra mediului acvatic sau indirect, prin acesta, pe baza riscului asupra mediului acvatic sau prin intermediul acestuia.

21. Zonă costieră - spațiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafață și subterane și terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafață și subterane aferente acestora, puternic intercondiționate și în imediata apropiere a liniei țărmului, insule și lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja și faleza.

22. Zone umede - întinderi de bălți, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată.

23. Zone degradate - terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate sau zone care și-au pierdut însușirile naturale.

24. Habitate sensibile - zone în care viața plantelor sau a animalelor sau a habitatelor lor sunt fie rare sau foarte valoroase.

25. Supraexploatarea apelor subterane - extragerea din subteran a unor cantități de apă care depășesc rata medie anuală, pe termen lung, de realimentare a acviferului respectiv.

26. Ape subterane de mare adâncime - ape subterane cantonate în acviferul Jurasic superior-Cretacic inferior al Dobrogei de Sus.

ANEXA Nr. 2

SUBSTANȚE ȘI MATERIALE
prioritare/periculoase pentru mediul marin

Următoarele substanțe sau grupuri de substanțe sau materiale nu sunt trecute în ordinea priorității, fiind selectate, în principal, pe baza toxicității lor și a caracteristicilor de persistență și bioacumulare:

1. alaclor

2. antracen

3. atrazin

4. benzen

5. difenileteri bromurați

6. cadmiu și compuși

7. cloralcani C10-C13

8. clorfenvinfos

9. clorpirifos

10. 1,2-dicloretan

11. diclormetan

12. 2-etilhexil-diftalat

13. diuron

14. endosulfan (alfa)

15. hexaclorbenzen

16. hexaclorbutadienă

17. hexaclorciclohexan (gama)

18. isoproturon

19. plumb și compuși

20. mercur și compuși

21. naftalină

22. nichel și compuși

23. nonil-fenoli

(4-para-nonil-fenol)

24. octil-fenoli

(para-terț-octilfenol)

25. pentaclorbenzen

26. pentaclorfenol

27. hidrocarburi poliaromatice:

- benz-a-piren

- benz-b-fluorantren

- benz-g,h,i-perilen

- benz-k-fluorantren

- fluorantren

- indeno-1,2,3-cd-piren

28. simazin

29. compuși tributilstanici:

- cation tributilstaniu

30. triclorbenzeni:

- 1,2 4-triclorbenzen

31. triclormetan (cloroform)

32. trifluralin

33. DDT(pp-DDT)

34. PCB-uri (28,52,101,118,138,153,180)

35. drinuri:

- aldrin

- dieldrin

- endrin

- isodrin

36. substanțe radioactive

37. cianuri

38. fluoruri

39. microorganisme și bacterii patogene

40. descărcări termice

41. metale și compuși ai acestora:

- zinc

- cupru

- nichel

- crom

- seleniu

- arseniu

- antimoniu

- molibden

- titan

- staniu

- bariu

- beriliu

- bor

- uraniu

- vanadiu

- cobalt

- taliu

- telur

42. țiței brut și hidrocarburi petroliere

43. nămoluri de la stații de epurare

44. materiale sintetice care pot flota, se pot scufunda sau pot rămâne în suspensie

45. substanțe active din detergenți (surfactanți)

46. substanțe de condiționare (aditivi)

ANEXA Nr. 3

FACTORI
de care se va ține seama la eliberarea actelor tehnico-juridice pentru
evacuarea din surse de pe uscat a deșeurilor/apelor uzate care conțin
substanțe și materiale aparținând categoriilor incluse în anexa nr. 2

1. Caracteristicile și compoziția deșeurilor:

a) tipul și mărimea sursei de deșeuri - de exemplu, proces industrial;

b) tipul deșeului - origine, compoziție medie;

c) starea deșeului - solidă, lichidă, nămol, noroi;

d) cantitatea totală - volum descărcat ex. pe an;

e) modul de evacuare - continuu, intermitent, sezonier, variabil;

f) concentrațiile, avându-se în vedere majoritatea constituenților, substanțelor prevăzute în anexa nr. 2 și ale altor substanțe periculoase;

g) proprietățile fizice, chimice și biochimice ale deșeurilor.

2. Caracteristicile constituenților deșeurilor referitoare la caracterul periculos al acestora:

a) persistența fizică, chimică, biochimică în mediul marin;

b) toxicitatea și alte efecte periculoase;

c) acumularea în materiale biologice și în sedimente;

d) transformări biochimice producătoare de compuși periculoși;

e) efecte negative asupra conținutului și bilanțului oxigenului;

f) susceptibilitatea la schimbări fizice, chimice și biochimice și interacțiunea în mediul marin cu alți constituenți ai apei de mare, care pot produce efecte biologice periculoase sau alte efecte asupra oricăror utilizări prezentate la pct. 5.

3. Caracteristicile locului de evacuare și ale mediului marin receptor:

a) caracteristicile hidrografice, meteorologice, geologice și topografice ale zonei costiere;

b) locul și tipul evacuării (gura de scurgere, canal, evacuare) și relația acestuia cu celelalte zone - zone de agrement, locuri de depunere a icrelor, pepiniere, zone de pescuit, crescătorii de scoici - și alte evacuări;

c) diluția inițială realizată la punctul de evacuare în mediul marin receptor;

d) caracteristicile dispersiei, cum sunt: efectul curenților, mareelor și vântului, transportul orizontal și amestecarea verticală;

e) caracteristicile apelor receptoare referitoare la condițiile fizice, chimice, biologice și ecologice în zona de evacuare;

f) capacitatea mediului marin receptor de a primi deșeurile evacuate fără efecte nedorite.

4. Posibilitățile tehnologiilor de reducere a deșeurilor

Metodele de reducere a deșeurilor și a evacuării atât a efluenților industriali, cât și a celor orășenești trebuie selectate avându-se în vedere posibilitatea de obținere și fezabilitatea unor:

a) procese de epurare alternative;

b) metode de reciclare, reutilizare sau eliminare;

c) metode alternative de dispunere pe câmp;

d) tehnologii curate - puțin poluante.

5. Potențialul de deteriorare a ecosistemului marin și a utilizărilor apei de mare:

a) efectele activității antropice prin impactul poluării asupra organismelor marine și a apelor pentru îmbăiere, precum și efectul estetic; evacuările de deșeuri conținând substanțele prevăzute în anexa nr. 2 vor fi urmărite prin sistemul de supraveghere și control al autorității publice centrale pentru protecția mediului și gospodărirea apelor;

b) efectele asupra ecosistemelor marine, în mod deosebit asupra resurselor vii, speciilor în primejdie și habitatelor vulnerabile;

c) efectele asupra altor utilizări legitime ale mării.

;
se încarcă...