Guvernul României

Ordonanța nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24 noiembrie 1998

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, precum și al art. 1 pct. 14 lit. b) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Turismul reprezintă un domeniu prioritar al economiei naționale.

(2) Organizarea, coordonarea și dezvoltarea turismului se realizează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) turismul - ramură a economiei naționale, cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat;

b) resurse turistice - componente ale mediului natural și antropic, care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală.
Modificări (1)

Resursele turistice pot fi:

- naturale: elemente geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori;

- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri și rezervații de arhitectură, monumente și ansambluri memoriale, monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară etc.;

c) patrimoniu turistic - resursele turistice și structurile realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism;

d) structură de primire turistică - orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear pentru turiști, împreună cu serviciile aferente.
Modificări (1)

Structurile de primire turistică includ:

- structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, camere de închiriat în locuințe familiale, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică;

- structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică: unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice, precum și cele administrate de societăți comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unități tip fast-food, cofetării, patiserii etc.);

- structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic;

- structuri de primire turistică cu funcțiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;

2. transport feroviar: trenulețe, trenuri cu cremalieră etc.;

3. transport fluvial și maritim: vapoare etc.;

4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

- structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear: unități de prestări de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear.

Complexuri de turism balnear: clădiri care includ în același edificiu sau în edificii legate fizic sau funcțional structuri turistice de primire turistică (de cazare, de alimentație și de tratament balnear, eventual de agrement);

e) zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică;

f) zonă de recreere periurbană - areal situat în teritoriul preorășenesc, care beneficiază de un cadru atractiv și dispune de dotări corespunzătoare pentru petrecerea timpului liber (în special la sfârșit de săptămână);

g) obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat și introdus în circuitul turistic;

h) punct turistic - obiectiv turistic și amenajările aferente necesare activității de primire turistică;

i) localitate turistică - așezare urbană sau rurală cu funcții turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune;

j) stațiune turistică - localitate sau parte a unei localități cu funcții turistice specifice, în care activitățile economice susțin exclusiv realizarea produsului turistic;

k) funcția turistică - expresia calitativă și cantitativă a resurselor turistice și este determinată de structura, volumul și calitățile resurselor;

l) ofertă turistică - totalitatea serviciilor prin care este pus în valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat;

m) produs turistic - complex de bunuri materiale și de servicii, concentrate într-o activitate specifică și oferite pachet consumului turistic;

n) pachet de servicii - combinație prestabilită a cel puțin două din elementele următoare: cazare, alimentație, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o parte semnificativă din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preț global și atunci când aceste prestații depășesc 24 de ore.

CAPITOLUL II Patrimoniul turistic

Art. 3. -

Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publică și bunuri proprietate privată și este valorificat și protejat în condițiile legii.

Art. 4. -

Atestarea, evidențierea și monitorizarea valorificării și protejării patrimoniului turistic se realizează de către Ministerul Turismului.

Art. 5. -

(1) Evidențierea elementelor de patrimoniu se realizează prin înscrierea în Registrul general al patrimoniului turistic, care se înființează în cadrul Ministerului Turismului.

(2) Deținătorii de patrimoniu turistic au obligația de a solicita înscrierea acestuia, prezentând în acest scop documentele necesare.

Art. 6. -

Atestarea se realizează prin certificatul de patrimoniu turistic, care dă dreptul proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatării turistice și îl obligă la protejarea patrimoniului înscris.

Art. 7. -

Metodologia de înscriere, atestare și criteriile de evidențiere a patrimoniului turistic se elaborează de către Ministerul Turismului.

Art. 8. -

Patrimoniul turistic se valorifică și se dezvoltă numai pe baza și în cadrul Programului anual de dezvoltare a turismului.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

În scopul stabilirii calității de stațiune turistică, Ministerul Turismului elaborează norme și criterii specifice de atestare.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Atestarea stațiunilor turistice se face de către Ministerul Turismului, împreună cu autoritățile administrației publice locale, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. -

În scopul protejării și valorificării resurselor turistice cuprinse în unele zone și stațiuni turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii.

Art. 12. -

Ministerul Turismului avizează documentațiile de urbanism privind zonele și stațiunile turistice, precum și documentațiile tehnice privind construcțiile din domeniul turismului.

Art. 13. - Modificări (3)

Omologarea pârtiilor de schi și a traseelor turistice se face de către Ministerul Turismului împreună cu consiliile județene sau, după caz, cu Consiliul General al Municipiului București pe raza cărora acestea se află, conform metodologiei elaborate de Ministerul Turismului.

Art. 14. - Modificări (2)

Utilizarea plajei litoralului Mării Negre în scop turistic se face pe baza normelor de specialitate, elaborate de către Ministerul Turismului și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III Cadrul instituțional

Art. 15. -

Coordonarea dezvoltării turismului și controlul activității de turism se realizează de către Ministerul Turismului, ca organ central de specialitate al administrației publice.

Art. 16. -

Organizarea și atribuțiile Ministerului Turismului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 17. -

În subordinea Ministerului Turismului funcționează instituții publice cu atribuții în domeniile: autorizare și control, promovare, formare și management, cercetare pentru turism, organizate prin hotărâri ale Guvernului.

Art. 18. -

Pe lângă ministrul turismului funcționează Consiliul Consultativ al Turismului, organism de consultanță care corelează la nivel național Programul anual de dezvoltare a turismului cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turistică.

Art. 19. -

Componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Consiliului Consultativ al Turismului sunt stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului.

Art. 20. - Modificări (1)

Consiliile județene și, respectiv, Consiliul General al Municipiului București au următoarele atribuții în domeniul turismului:

- inventarierea principalelor resurse turistice;

- administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;

- elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual de dezvoltare a turismului;

- participarea la omologarea traseelor turistice și a pârtiilor de schi;

- contribuirea la creșterea calității produselor turistice;

- urmărirea activității turistice, în așa fel încât agenții economici cu activitate în domeniul turismului să aibă acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare și protecție a acestora.

Art. 21. - Modificări (1)

Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 20 consiliile județene și, respectiv, Consiliul General al Municipiului București pot crea servicii de specialitate, potrivit legii.

CAPITOLUL IV Organizarea activității de turism

Art. 22. - Modificări (1)

Ministerul Turismului elaborează Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung, precum și Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de Guvern.

Art. 23. -

Acțiunile cu caracter turistic, inițiate la nivel teritorial de către autoritățile administrației publice locale, trebuie să se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung și să respecte reglementările specifice pentru toate formele de turism practicate în România.

Art. 24. -

Agenții economici din turism sunt obligați să folosească pentru servicii care presupun răspunderi privind protecția turistului numai personal specializat, potrivit normelor elaborate de Ministerului Turismului.

Art. 25. -

Profesiunile specifice activităților de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupațiilor din România și, respectiv, în nomenclatorul de calificare pentru meseriile și funcțiile din activitățile hoteliere și de turism din România.

Art. 26. - Modificări (1)

Pregătirea profesională din domeniul activităților de turism va fi făcută de unitățile de învățământ private sau de stat, autorizate de Ministerul Educației Naționale și de Ministerul Turismului.

Art. 27. - Jurisprudență (1)

(1) Persoana fizică care asigură conducerea operativă a unei agenții de turism sau a unei structuri de primire turistică trebuie să dețină brevet de turism, prin care i se atestă capacitatea profesională.
Modificări (2)

(2) Capacitatea unei agenții de turism de a efectua servicii de calitate și în condiții de siguranță pentru turiști se atestă prin licența de turism.

(3) Condițiile de acordare a licenței și brevetului de turism se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului.
Puneri în aplicare (1)

Art. 28. - Jurisprudență (1), Proceduri (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...