Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 41/1998 privind înregistrarea persoanelor care călătoresc la bordul navelor de pasageri care operează în porturile de destinație sau de plecare din statele membre ale Comunității
Număr celex: 31998L0041

În vigoare de la 02 iulie 1998

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

DIRECTIVA 98/41/CE A CONSILIULUI
din 18 iunie 1998
privind înregistrarea persoanelor care călătoresc la bordul navelor de
pasageri care operează în porturile de destinație sau de plecare din
statele membre ale Comunității

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 84 alineatul(2),

având în vedere propunerea Comisiei1,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social2,

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189c din Tratat3,

(1) întrucât, în cadrul politicii comune în domeniul transporturilor, trebuie adoptate măsuri suplimentare de natură să sporească siguranța transportului maritim;

(2) întrucât Comunitatea este serios preocupată de accidentele navale, soldate cu mari pierderi de vieți omenești, în care au fost implicate nave de pasageri, în special accidentele navelor "Herald of Free Entreprise" și "Estonia"; întrucât persoanele care călătoresc pe nave de pasageri și ambarcațiuni de mare viteză la nivel comunitar sunt îndreptățite să pretindă și să poată conta pe un nivel corespunzător de siguranță, precum și pe un sistem corespunzător de informare care să faciliteze operațiunile de căutare și salvare și gestionarea eficientă a consecințelor oricărui tip de accident;

(3) întrucât este necesar să se asigure că numărul de pasageri de la bordul unei nave de pasageri nu depășește numărul pentru care au fost autorizate nava și echipamentele de siguranță ale acesteia; întrucât companiile ar trebui să aibă posibilitatea de a informa serviciile de căutare și de salvare cu privire la numărul de persoane implicate într-un accident;

(4) întrucât este necesar să se adune informații cu privire la pasageri și la echipaj pentru a se facilita operațiunile de căutare și salvare, precum și gestionarea eficientă a consecințelor unui accident, și anume identificarea persoanelor implicate, furnizarea unor informații precise în legătură cu probleme juridice aferente și contribuția la o asistență medicală mai bună acordată persoanelor salvate; întrucât astfel de informații sunt de natură să înlăture preocupările inutile ale rudelor sau ale altor persoane interesate în legătură cu persoanele aflate la bordul navelor de pasageri implicate în accidente maritime care se produc în apele care, în conformitate cu Convenția internațională din 1979 privind acțiunile de căutare și salvare pe mare (SAR), se află sub jurisdicția statelor membre;

(5) întrucât, prin urmare, pasagerii trebuie să fie numărați și înregistrați înainte de plecarea navei;

(6) întrucât capitolul III din Convenția internațională din 1974 privind siguranța vieții pe mare (Convenția SOLAS) prevede numărarea și înregistrarea tuturor persoanelor care călătoresc la bordul navelor de pasageri care efectuează călătorii internaționale între 1 iulie 1997 și 1 ianuarie 1999, autorizând în același timp administrațiile să scutească de aceste obligații și de cerințele de înregistrare navele de pasageri care navighează în apele adăpostite, în cazul în care călătoriile planificate ale navelor fac imposibilă întocmirea de către nave a documentelor respective; întrucât acest capitol din Convenția SOLAS nu se aplică și călătoriilor naționale, lăsând zone importante de interpretare la discreția diferitelor state membre;

(7) întrucât prezenta directivă este conformă cu dreptul statelor membre de a impune navelor de pasageri care călătoresc cu destinația sau cu plecarea din porturile lor anumite exigențe mai stricte decât cele stabilite prin Convenția SOLAS;

(8) întrucât, ținând cont mai ales de dimensiunea pieței interne a transportului maritim de pasageri, acțiunea la nivel comunitar este calea cea mai eficientă de a stabili un nivel comun minim de siguranță a navelor în cadrul Comunității;

(9) întrucât, având în vedere principiul proporționalității, o directivă a Consiliului este instrumentul juridic optim, deoarece oferă cadrul pentru aplicarea unitară și obligatorie a normelor de siguranță, lăsând în același timp fiecărui stat membru dreptul de a decide care sunt instrumentele de aplicare cele mai potrivite pentru sistemul său intern;

(10) întrucât un stat membru poate asigura respectarea normelor de siguranță de către navele de pasageri care navighează sub pavilionul său și de către companiile armatoare; întrucât aceste reguli nu trebuie să fie impuse navelor care operează între porturile din țări terțe; întrucât dispozițiile Convenției SOLAS se aplică acestor călătorii;

(11) întrucât singurul mijloc de a asigura gestionarea în condiții de siguranță și eficiență a consecințelor accidentelor în cazul tuturor navelor de pasageri, indiferent de pavilionul sub care acestea navighează și care operează sau doresc să opereze în porturile statelor membre, este ca statele membre să impună respectarea regulilor în materie, drept condiție de operare în porturile Comunității; întrucât acordarea de derogări de la aceste reguli nu poate fi lăsată exclusiv în seama statului sub pavilionul căruia se navighează, deoarece numai statul de care aparține portul este în măsură să stabilească cerințele optime de căutare și salvare în cazul navelor de pasageri care navighează spre un astfel de port sau pleacă din acest port;

(12) întrucât, în vederea armonizării măsurilor de siguranță și pentru a se evita denaturarea concurenței, statele membre nu ar trebui să acorde, pentru alte motive decât cele menționate în prezenta directivă, scutiri sau derogări de la dispozițiile Convenției SOLAS privind "informațiile referitoare la pasageri" în cazul călătoriilor având porturile Comunității drept punct de destinație sau de plecare;

(13) întrucât, din motive practice și pentru a se evita denaturarea concurenței, trebuie adoptată o abordare unitară în ceea ce privește stabilirea călătoriilor pentru care înregistrarea persoanelor de la bord trebuie să fie obligatorie; întrucât limita de 20 de mile rezultă din luarea în considerare a principiilor generale și a preocupărilor specifice susținute de toate statele membre;

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...