Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 25/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel București - Secția I penală, în Dosarul nr. 27.155/3/2013* (3.289/2014), prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept "dacă acțiunile enumerate în art. 9 lit. b și c din Legea nr. 241/2005 reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală sau variante alternative ale elementului material al infracțiunii unice de evaziune fiscală"

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția I penală, în Dosarul nr. 27.155/3/2013* (3.289/2014), prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept "dacă acțiunile enumerate în art. 9 lit. b și c din Legea nr. 241/2005 reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală sau variante alternative ale elementului material al infracțiunii unice de evaziune fiscală".

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

aedin?a a fost prezidata de preoedintele Sec?iei penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, doamna judecator M S P.

La oedin?a de judecata a participat doamna M Musta?a, magistrat-asistent-oef în cadrul Sec?iei penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, desemnata în conformitate cu dispozi?iile art. 276 din Regulamentul privind organizarea oi func?ionarea administrativa a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, republicat, cu modificarile oi completarile ulterioare.

Judecator-raportor a fost desemnat, conform art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator R C, judecator în cadrul Sec?iei penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie.

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casa?ie oi Justi?ie a fost reprezentat de doamna procuror I Kuglay.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, aratând ca au fost transmise hotarâri relevante pronun?ate în materie oi opiniile magistra?ilor din cadrul urmatoarelor instan?e: Tribunalul Bucureoti, Tribunalul G, Curtea de Apel Bucureoti, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Gala?i, Tribunalul Carao-S, Tribunalul Constan?a, Curtea de Apel Constan?a, Tribunalul Dâmbovi?a, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Calaraoi, Tribunalul Ialomi?a, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Gorj, Tribunalul Olt, Tribunalul M?i, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Neam?, Tribunalul B, Tribunalul V, Curtea de Apel Timiooara, Tribunalul Timio, Tribunalul A, Tribunalul Buzau, Tribunalul P, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botooani, Curtea de Apel Braoov, Tribunalul Braoov, Tribunalul Covasna, Tribunalul Alba oi Curtea de Apel Alba I, punctul de vedere al specialiotilor Faculta?ii de Drept din cadrul Universita?ii de Vest Timiooara, raportul din data de 12 septembrie 2017, întocmit de judecatorul-raportor, care, la aceeaoi data, a fost comunicat par?ilor, potrivit dispozi?iilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala, punctul de vedere întocmit de Ministerul Finan?elor Publice - Agen?ia Na?ionala de Administrare Fiscala, precum oi concluzii scrise din partea Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casa?ie oi Justi?ie privind rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse dezlegarii.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că, din punctul de vedere al examenului de admisibilitate, sesizarea ce face obiectul dosarului de față îndeplinește condițiile cerute de lege, apreciind că Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite - în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 22 decembrie 2008, la care s-a făcut referire în cuprinsul raportului întocmit de judecătorul-raportor, nu constituie un impediment în sensul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală întrucât, în esență, obiectul acelui recurs în interesul legii nu l-a constituit concursul sau unitatea dintre variantele alternative ale elementului material al infracțiunii de evaziune fiscală, ci raportul dintre infracțiunea de evaziune fiscală și o infracțiune de fals, constatându-se prin decizia anterior menționată că infracțiunea de evaziune fiscală, în variantele alternative prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, este o infracțiune complexă, care absoarbe infracțiunea de fals. A subliniat că împrejurarea potrivit căreia, în recursul în interesul legii, se folosește singularul pentru evaziunea fiscală, atunci când se face referire la ambele texte, atât la cel de laart. 9 alin. (1) lit. b), cât și la cel de la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, nu este de natură a determina rezolvarea pe fond a problemei de drept care face obiectul prezentei sesizări întrucât, prin recursul în interesul legii, se tratează în mod generic și egal cele două texte de lege anterior menționate, tocmai pentru că problema nu este raportul dintre acestea, ci textele sunt privite împreună, ca unic termen al comparației între evaziunea fiscală, pe de o parte, și infracțiunea de fals, despre care se constată că este absorbită, pe de altă parte.

A susținut, așadar, că nici dezlegarea propriu-zisă din recursul în interesul legii și nici considerentele deciziei pronunțate cu acel prilej nu constituie o dezlegare expressis verbis a problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

În ceea ce privește fondul problemei de drept care se solicită a fi dezlegată în prezenta cauză, după expunerea argumentelor juridice, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că se poate stabili, cu caracter de principiu, că acțiunile enumerate în art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală, ce se incriminează ca infracțiuni distincte, iar nu variante alternative ale unei unice infracțiuni.

Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, reținându-se dosarul în pronunțare privind sesizarea formulată.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea din 25 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală în Dosarul nr. 27.155/3/2013* (3.289/2014), în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă acțiunile enumerate în art. 9 lit. b și c din Legea nr. 241/2005 reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de evaziune fiscală sau variante alternative ale elementului material al infracțiunii unice de evaziune fiscală".

II. Expunerea succintă a cauzei

Prin sentința penală din data de 24 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 27.155/3/2013*, s-au dispus următoarele:

În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal anterior și art. 5 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul I.D.S. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...