Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 15/2017 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara referitor la modul de interpretare a sintagmei "stabilirea caracterului nelegal al arestării preventive" din cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

Dosar nr. 935/1/2017

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 935/1/2017 este constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 273 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara referitor la modul de interpretare a sintagmei "stabilirea caracterului nelegal al arestării preventive" din cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum și cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunțate de instanțele judecătorești, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere al procurorului general.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin asupra recursului în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara. Rezumând orientările jurisprudențiale diferite, învederează că procurorul general apreciază ca fiind în litera și spiritul legii opinia conform căreia instanța civilă învestită cu o cerere de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 539 alin. (1) din Codul de procedură penală, poate constata ea însăși caracterul nelegal al privării de libertate dispuse în procesul penal împotriva reclamantului, atunci când, prin actele procedurale enumerate în alin. (2) al acestui articol, nu s-a statuat asupra legalității măsurilor preventive privative de libertate dispuse față de reclamant în cursul procesului penal.

Prealabil analizei pe fond, arată că recursul în interesul legii este admisibil. Problema de drept nu rezultă dintr-o formulare echivocă, lacunară a textului de lege, ci din modul în care instanțele penale stabilesc caracterul nelegal al măsurii preventive. Admisibilitatea recursului în interesul legii este determinată atât de jurisprudența recentă a Curții Constituționale (deciziile nr. 48 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 5 mai 2016, și nr. 271 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2016), prin care s-a reținut că trebuie constatat caracterul nelegal al măsurii preventive prin actele de procedură indicate de alin. (2) al art. 539 din Codul de procedură penală, cât și de soluția adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017, prin care s-au reținut existența practicii neunitare în materie, precum și incidența mecanismului de unificare al recursului în interesul legii. Un alt argument de admisibilitate rezultă din exigențele jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului vizând art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).

Pe fondul problemei de drept, apreciază că orientarea jurisprudențială arătată ține seama atât de jurisprudența Curții Constituționale, cât și de cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, subliniind că, în această situație, rolul instanței civile este rezidual, subsidiar, justificat de art. 5 paragraful 5 din Convenție.

De asemenea, arată că procurorul general apreciază că hotărârea definitivă de achitare nu are semnificația unei constatări implicite a nelegalității măsurii preventive privative de libertate, astfel încât instanța civilă poate analiza legalitatea acestei măsuri nu doar din prisma soluției definitive din cauza penală, ci și din perspectiva condițiilor legale și a motivelor care au stat la baza luării/menținerii/revocării/înlocuirii acesteia și a celor care au justificat soluția definitivă din procesul penal. Însă, atunci când instanțele penale au statuat expres asupra legalității măsurilor preventive privative de libertate, soluțiile acestora se impun cu autoritate de lucru judecat instanțelor civile, astfel încât acestea din urmă nu pot stabili în sens contrar în cadrul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri de unificare a practicii, în sensul arătat.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

1. La data de 27 martie 2017, în temeiul Hotărârii nr. 3 din 24 februarie 2017, Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea recursului în interesul legii privind problema de drept menționată anterior.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...