Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 24/2017 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Brașov, Secția penală, în Dosarul nr. 14.607/197/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal și art. 88 alin. (3) din Codul penal, respectiv: dacă "în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse este obligatorie dispunerea condamnării pentru noua infracțiune ori se poate dispune din nou amânarea aplicării pedepsei pentru aceasta, fără revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare"

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov, Secția penală, în Dosarul nr. 14.607/197/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal și art. 88 alin. (3) din Codul penal, respectiv: dacă "în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse este obligatorie dispunerea condamnării pentru noua infracțiune ori se poate dispune din nou amânarea aplicării pedepsei pentru aceasta, fără revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare".

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și art. 274 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

aedin?a a fost prezidata de catre preoedintele Sec?iei penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, doamna judecator M S P.

La oedin?a de judecata a participat doamna R Florentina Nemeou, magistrat-asistent în cadrul Sec?iei penale, desemnat în conformitate cu dispozi?iile art. 276 din Regulamentul privind organizarea oi func?ionarea administrativa a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, republicat, cu modificarile oi completarile ulterioare.

Judecator-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator R A P, judecator în cadrul Sec?iei penale a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie.

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casa?ie oi Justi?ie a fost reprezentat de doamna procuror M M.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 1.785/1/2017 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala, precum oi faptul ca au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discu?ie Curtea de Apel Ploieoti, Curtea de Apel Timiooara, Curtea de Apel Alba I, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Braoov, Curtea de Apel Bucureoti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constan?a, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Gala?i, Curtea de Apel Iaoi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteoti, Curtea de Apel Suceava oi Curtea de Apel Târgu Mureo.

De asemenea a precizat ca, în conformitate cu dispozi?iile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala, raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a specialiotilor din cadrul universita?ilor din Bucureoti, Cluj-N, Craiova, Iaoi, Sibiu oi Timiooara, Universita?ii "Nicolae T" din Bucureoti, precum oi din cadrul Institutului de Cercetari Juridice "Acad. A R" al Academiei Române, cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii, la dosar fiind transmise puncte de vedere de catre domnul profesor universitar dr. Viorel Paoca oi domnul lector universitar dr. F C din cadrul Universita?ii de Vest din Timiooara oi domnul lector universitar dr. D Ni?u din cadrul Universita?ii Babeo-Bolyai din Cluj-N.

Totodată, au fost depuse puncte de vedere de către Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară, acesta din urmă, prin Adresa nr. 1.620/C/1.774/III-5/2017 din 18 iulie 2017, aducând la cunoștință că în cadrul Ministerului Public nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept cu care a fost sesizată instanța.

În continuare a arătat că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost înaintat, la data de 28 august 2017, parchetului și inculpatului D.D., potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, iar inculpatul nu a depus un punct de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării.

Preoedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala, doamna judecator M S P, constatând ca nu sunt alte cereri sau excep?ii de formulat, a solicitat reprezentantului parchetului sa sus?ina punctul de vedere al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casa?ie oi Justi?ie cu privire la problema de drept supusa dezbaterii în Dosarul nr. 1.785/1/2017.

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute cumulativ de art. 475 din Codul de procedură penală, arătând că problema de drept supusă dezlegării urmează să aibă înrâurire concretă asupra soluției ce va fi dată în cauză.

Pe fondul sesizării, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, raportat la condițiile prevăzute de art. 88 alin. (3) din Codul penal, din conținutul textului rezultă că este vorba de o soluție de condamnare, ceea ce ar însemna că, în măsura în care pentru noua infracțiune săvârșită în termenul de supraveghere al unei amânări a aplicării pedepsei anterioare nu se dispune condamnarea [ci oricare altă soluție procesuală dintre cele prevăzute de art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, inclusiv amânarea aplicării pedepsei], revocarea amânării aplicării pedepsei dispusă pentru prima infracțiune nu ar fi operabilă.

Pe de altă parte, potrivit art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal, amânarea aplicării pedepsei pentru noua infracțiune, deși comisă după o altă amânare a aplicării pedepsei dispusă pentru o infracțiune anterioară, este posibilă. Aceasta, întrucât art. 83 alin. (1) lit. b) din Codul penal exclude numai soluțiile de condamnare, or amânarea aplicării pedepsei nu este o asemenea soluție.

Așadar, din cele ce precedă ar rezulta că textele menționate permit amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune săvârșită în cursul termenului de supraveghere al unei amânări a aplicării pedepsei anterioare, situație în care revocarea amânării aplicării pedepsei dispuse pentru prima infracțiune nu ar opera.

Totodată, în opinia reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acceptarea unei asemenea concluzii contrazice rațiunea instituției revocării, natura sa juridică de sancțiune aplicabilă persoanei care nu s-a conformat cerințelor legale și judiciare pe perioada termenului de suspendare/supraveghere, respectiv caracterul obligatoriu al revocării în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni intenționate/praeterintenționate în cursul termenului de încercare, menționând că o asemenea natură juridică este consacrată unanim, atât de doctrină, cât și de jurisprudența obligatorie a instanței supreme.

De asemenea, a arătat că și doctrina recentă confirmă caracterul de sancțiune al revocării, respectiv caracterul obligatoriu al acesteia în ipoteza în discuție. Astfel, analizând dispozițiile art. 88 din Codul penal, în cadrul cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei reglementate de textul de lege menționat, sunt două categorii, respectiv cazuri de revocare obligatorie a amânării aplicării pedepsei și un caz de revocare facultativă. În cadrul primei categorii este inclusă și ipoteza prevăzută de art. 88 alin. (3) din Codul penal.

În acest context, concluzia anterioară, dedusă din interpretarea exclusivă a dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) și art. 88 alin. (3) din Codul penal, se impune a fi reconsiderată, iar interpretarea acestor dispoziții trebuie plasată în contextul ansamblului reglementării instituției amânării aplicării pedepsei și, în special, în contextul art. 88 din Codul penal.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...