Parlamentul României

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României*)

Modificări (5), Puneri în aplicare (19), Referințe (14), Cărți (1), Reviste (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 02 octombrie 2004
Formă aplicabilă de la 12 septembrie 2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

___________

*) Republicată în temeiul dispozițiilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004 și a mai fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 9 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 592/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.232 din 21 decembrie 2004.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României.

(2) Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (3), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

(5) Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată.

Art. 2. -

(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și cifra 2, la care se adaugă o unitate, și reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obțină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Președinte al României;

c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

d) act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. Modificări (1)

(2) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România. Puneri în aplicare (1)

Art. 3. -

Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului.

Art. 4. -

(1) La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat.

(2) Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține un singur candidat. Reviste (1)

Art. 5. - Puneri în aplicare (1)

(1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre. Modificări (1)

(2) În situațiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituția României, republicată, data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre și adusă la cunoștința publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanța funcției.

(3) Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente.

Art. 6. -

(1) În situația în care mai multe partide politice, alianțe politice și organizații legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale doresc să propună același candidat la funcția de Președinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație legal constituită a cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță. Jurisprudență (1)

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanții Autorității Electorale Permanente și ai partidelor politice parlamentare.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia. Jurisprudență (1)

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâri definitive și irevocabile, care se comunică Biroului Electoral Central. Modificări (1)

(7) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.

(8) Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

CAPITOLUL II Organizarea și desfășurarea alegerilor

SECȚIUNEA 1 Listele electorale permanente și tabelele electorale

Art. 7. - Modificări (1)

(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, orașe și municipii, după caz, și cuprind toți alegătorii care domiciliază în comuna, orașul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate și, după caz, străzi, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe străzi și, după caz, blocuri.

(3) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate.

(4) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1)-(3), alegătorii pot fi înscriși în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București, care se comunică Autorității Electorale Permanente.

(5) În cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date selectează și prelucrează datele privind alegătorii cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(6) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(7) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(8) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligați să pună la dispoziția acestora, spre consultare, listele electorale permanente și să organizeze acțiuni de informare și de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(9) Plângerile privind omisiunile, înscrierile greșite, oricare alte erori din liste, precum și refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localității, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Contestațiile cu privire la soluționarea plângerilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziției primarului, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(11) În termen de 48 de ore de la soluționarea plângerilor și operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligația de a le transmite judecătoriilor și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Art. 8. - Modificări (1)

(1) Cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(2) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu două zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(4) Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copie se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(5) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică în scris, de îndată, acestuia de către primar.

Art. 9. -

(1) Alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secției de votare, precum și membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraș sau municipiu decât cel de domiciliu, precum și alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate sunt înscriși într-un tabel cuprinzând numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, precum și alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 45 alin. (1), sunt înscriși într-un alt tabel.

SECȚIUNEA a 2-a Secțiile de votare

Art. 10. - Modificări (1)

Secțiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localitățile cu o populație de peste 1.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de alegători;

b) în localitățile cu o populație sub 1.000 de locuitori, o singură secție de votare;

c) se pot organiza secții de votare și în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populație de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul celei mai apropiate secții de votare din reședința comunei, orașului sau municipiului;

d) în orașe, municipii și comune se vor organiza secții de votare speciale, de regulă în gări, autogări și aerogări; se vor organiza secții de votare speciale și în campusurile universitare; în aceste secții își exercită dreptul de vot alegătorii prevăzuți la art. 44 alin. (4).

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date asigură datele, informațiile și sprijinul necesare pentru îndeplinirea de către primari a acestei obligații.

(2) Stabilirea secțiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituțiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor și informațiilor necesare.

(3) Numerotarea secțiilor de votare de pe raza teritorială a unui județ, respectiv a municipiului București se stabilește de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secțiilor de votare, respectiv stabilirea secțiilor de votare speciale, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecții comunică Autorității Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și alte date relevante privind imobilul în care se va desfășura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării se comunică Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora.

(5) Cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor, prefecții aduc la cunoștința publică delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, prin publicații în care se indică și locul de desfășurare a votării.

(6) Primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (2)-(5).

Art. 12. - Puneri în aplicare (1)

(1) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoștința publică numerotarea fiecărei secții de votare din străinătate, precum și locurile de desfășurare a votării. Modificări (1)

SECȚIUNEA a 3-a Birourile electorale

Art. 13. -

(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și reprezentanții Autorității Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenență politică. Candidații în alegeri, soțul, soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. Puneri în aplicare (1)

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz. Puneri în aplicare (1)

(4) Nimeni nu poate fi în același timp membru a două sau mai multe birouri electorale. Puneri în aplicare (1)

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii și completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral. Puneri în aplicare (1)

Art. 14. - Puneri în aplicare (1)

(1) Birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun. Puneri în aplicare (1)

(2) Ședințele birourilor electorale sunt conduse de președinți. Puneri în aplicare (1)

(3) În lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitorul său. Puneri în aplicare (1)

(4) Prezența la ședințe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la ședință. Puneri în aplicare (1)

(5) Birourile electorale adoptă acte și iau măsuri, potrivit competenței lor, numai cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

Art. 15. -

(1) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege. Puneri în aplicare (1)

(2) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua votării, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 16-23. Puneri în aplicare (1)

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege sau în condițiile prevăzute de art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calității de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 16. -

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în ședință publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin mass-media de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două zile înainte de desfășurarea acesteia.

(3) Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.

(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care nu este reprezentată în Parlament și a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1).

(7) Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, al Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistică.

(8) Biroul Electoral Central, în componența prevăzută la alin. (4), adoptă prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare a birourilor electorale și a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale și aparatul tehnic al acestora. Puneri în aplicare (1)

Art. 17. -

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) asigură aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor prezentei legi; Jurisprudență (2)

b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet;

c) în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabilește ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorți, în prima etapă din rândul candidaților propuși de formațiunile politice reprezentate în Parlament, iar în a doua etapă din rândul celorlalți candidați; comunică ordinea înscrierii candidaților și a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curții Constituționale și Regiei Autonome "Monitorul Oficial" și o aduce la cunoștința publică prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet; Modificări (1)

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale județene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate; în cazul în care pentru soluționarea unei întâmpinări sau contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în data alegerilor; Jurisprudență (3)

e) centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales și prezintă Curții Constituționale documentația necesară validării mandatului de Președinte al României;

f) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot, în baza unui eșantion reprezentativ la nivel județean și național; Modificări (1)

g) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele și documentele deținute;

h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale; Jurisprudență (1)

i) îndeplinește orice alte obligații ce îi revin potrivit prezentei legi.

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri.

(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(4) Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Puneri în aplicare (1)

Art. 18. -

(1) Biroul electoral județean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului București este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați. Puneri în aplicare (1)

(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea acesteia. Tragerea la sorți se face pe funcții, președinte și locțiitor, și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente.

(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral județean sau biroul electoral al sectorului municipiului București se completează cu reprezentanții propuși de formațiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale județene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București cu reprezentanții propuși de formațiunile politice reprezentate în Parlament care au propus candidați, acestea se completează de către președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorți, dacă este cazul, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 19. -

(1) Birourile electorale județene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului București au următoarele atribuții:

a) urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor prezentei legi, precum și a hotărârilor și deciziilor Biroului Electoral Central de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul județului sau al sectorului municipiului București;

b) asigură, împreună cu prefecții și Autoritatea Electorală Permanentă, instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare și la procesul de votare; deciziile date sunt definitive;

d) distribuie, pe bază de proces-verbal, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT" și celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secțiilor de votare;

e) centralizează rezultatele numărării voturilor pentru județul sau sectorul municipiului București în care funcționează și înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor votării la nivelul unităților administrativteritoriale la care funcționează, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare, după caz, precum și toate contestațiile și întâmpinările primite;

f) predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor județene, respectiv Tribunalului București buletinele de vot nule și cele contestate, precum și celelalte documente și materiale deținute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(2) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi.

(3) În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate. Puneri în aplicare (1)

Art. 20. -

(1) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exercițiu ai Tribunalului București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați. Puneri în aplicare (1)

(2) Dispozițiile art. 18 alin. (2) - (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate are următoarele atribuții:

a) urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate;

b) asigură instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;

d) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT", precum și celelalte materiale necesare procesului electoral;

e) centralizează rezultatele numărării voturilor din secțiile de votare din străinătate și înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la secțiile de votare din străinătate, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, precum și toate contestațiile și întâmpinările primite;

f) predă, pe bază de proces-verbal, Tribunalului București toate documentele și materialele deținute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.

(4) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.

(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate adoptă decizii. Deciziile biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate. Puneri în aplicare (1)

Art. 21. -

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, juriști, precum și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(2) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor de către președintele tribunalului, în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre juriștii existenți în județ sau în municipiul București.

(3) Listele cuprinzând juriștii care vor fi trași la sorți se întocmesc de către președintele tribunalului împreună cu prefectul, până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor. Listele vor cuprinde un număr de persoane cu cel puțin 10% mai mare decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor sau pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare care nu au numărul minim de membri prevăzut de prezenta lege. Modificări (1)

(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuți numai juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 13 alin. (2).

(5) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, listele vor fi completate, la propunerea prefectului, cu persoane cu o reputație bună în localitate, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2).

(6) Listele cuprinzând propunerile de persoane pentru funcțiile de președinte al biroului electoral al secției de votare și locțiitor al acestuia vor conține: numele, prenumele, codurile numerice personale, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Listele vor fi însoțite de declarațiile pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 13 alin. (2). Semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse constituie acceptul de prelucrare a datelor personale de către instituțiile prefectului și Autoritatea Electorală Permanentă.

(7) Propunerile de persoane pentru funcțiile de președinte al biroului electoral al secției de votare și locțiitor al acestuia trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă din punctul de vedere al activității anterioare ca membri ai birourilor electorale, dacă este cazul. În termen de cel mult două zile de la întocmirea lor, listele cuprinzând propunerile de persoane prevăzute la alin. (4) și (5) sunt transmise spre avizare Autorității Electorale Permanente de către prefecți, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică prefecților și președinților tribunalelor, până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora.

(8) Gruparea în liste a persoanelor în vederea tragerii la sorți se face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secției de votare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului județean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorți, președintele tribunalului transmite biroului electoral județean sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, lista persoanelor desemnate ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora, precum și listele de rezervă prevăzute la alin. (3).

Art. 22. -

(1) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (9), formațiunile politice care au propus candidați sunt obligate să comunice biroului electoral județean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formațiune politică poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare cel mult 2 reprezentanți.

(2) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu reprezentanții formațiunilor politice se face de președintele biroului electoral județean, respectiv de președintele biroului electoral al sectorului municipiului București, în prezența reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral județean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore și se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții formațiunilor politice.

(3) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanții formațiunilor politice reprezentate în Parlament care au propus candidați, iar în a doua etapă, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, de către președintele biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz. Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(4) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2) și (3), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea urmează a fi completate, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, dintre toate formațiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secția de votare respectivă.

(5) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au cel puțin 5 membri, respectiv președinte, locțiitor și 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziția președintelui biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz, prin tragere la sorți, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (8).

(6) La solicitarea scrisă a reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral, președintele biroului electoral județean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului București pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(7) Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Art. 23. -

(1) Fiecare birou electoral al secției de votare din străinătate este constituit dintr-un președinte, desemnat de șeful reprezentanței diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, și din 2 până la 6 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați. Birourile electorale pentru secțiile de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de 3 membri, președinte și 2 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați.

(2) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate cu reprezentanții formațiunilor politice care au propus candidați se face de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această componență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile art. 22 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) În cazul în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputație, fără apartenență politică și care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2), dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe. Lista este transmisă spre avizare Autorității Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta, în termen de două zile de la întocmire. Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(4) Termenele pentru desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, respectiv pentru comunicarea reprezentanților formațiunilor politice în birouri, precum și pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt cele prevăzute de prezenta lege pentru birourile electorale ale secțiilor de votare din țară.

(5) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.

(6) La solicitarea scrisă a reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, președintele pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.

Art. 24. -

(1) Cu două zile înainte de data alegerilor, birourile electorale ale secțiilor de votare primesc, pe bază de proces-verbal, de la birourile electorale județene sau de la birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, prin intermediul primarilor, următoarele: Puneri în aplicare (1)

a) două copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din secția de votare; un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în data alegerilor;

b) buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT";

c) formularele tabelelor prevăzute la art. 9, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate și materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și un buletin de vot anulat, după caz, de către președintele biroului electoral județean, respectiv al biroului electoral al sectorului municipiului București, pe care îl vor afișa la sediul secției de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor.

(2) După primire, materialele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor la localurile secțiilor de votare, sub pază, într-un singur spațiu pus la dispoziție de primarul unității administrativ-teritoriale în care acestea își desfășoară activitatea.

(3) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc, pe bază de proces-verbal, de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, buletinele de vot, ștampila de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele tabelelor prevăzute la art. 9 alin. (1), formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate și materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și un buletin de vot anulat de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pe care îl vor afișa la sediul secției de votare într-un loc vizibil, în ziua premergătoare. După primire, acestea se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor la localurile secțiilor de votare, într-un singur spațiu pus la dispoziție de șeful reprezentanței diplomatice din statul respectiv.

(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) asigură buna organizare și desfășurare a operațiunilor electorale în raza lor teritorială de competență;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate, precum și contestațiile cu privire la procesul de votare;

c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); poate decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);

d) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin prezenta lege sau prin hotărâri și decizii ale birourilor electorale ierarhic superioare.

(5) După încheierea votării și consemnarea rezultatelor votării, birourile electorale ale secțiilor de votare efectuează următoarele activități:

a) predau birourilor electorale județene sau, după caz, biroului electoral al sectorului următoarele: procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, de competența acestora, dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secției de votare, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate sau, în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului București procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă și predau Autorității Electorale Permanente, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dosarele cuprinzând tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare din străinătate, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (5);

b) predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul și care se află la sediul biroului electoral județean sau, după caz, la sediul biroului electoral al sectorului municipiului București, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate înaintează aceste materiale reprezentanțelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializați.

(6) În exercitarea atribuțiilor care îi revin, biroul electoral al secției de votare adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate părțile la care se referă și se aduc la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral al secției de votare.

Art. 25. -

(1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia sau, după caz, hotărârea pronunțată este definitivă. Modificări (1)

Art. 26. - Puneri în aplicare (1)

Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare își încetează activitatea la data validării rezultatului alegerilor pentru președintele ales.

SECȚIUNEA a 4-a Candidaturile

Art. 27. -

(1) Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;

c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. Puneri în aplicare (1)

(3) Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnătura alegătorilor care susțin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor. Modelul listei susținătorilor și al declarației pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(4) Propunerea de candidatură se depune și se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii. Exemplarul original și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului.

(5) Declarațiile pe propria răspundere ale candidaților în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia sunt înaintate, în termen de 24 de ore de la depunere, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(6) Declarațiile de avere și declarațiile de interese ale candidaților se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

(7) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru candidații propuși de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru candidații propuși de către alianțele electorale.

(8) Apartenența politică a candidatului la partidul politic, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale sau la unul dintre membrii alianței politice sau alianței electorale care îl propune nu constituie o condiție pentru a candida.

Art. 28. -

Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României.

Art. 29. -

(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.

(3) Biroul Electoral Central întocmește procese-verbale din care rezultă data și ora afișării deciziilor de înregistrare sau, după caz, de respingere a înregistrării candidaturilor.

(4) Candidații pot renunța la candidaturi până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, aceștia declară în scris pe propria răspundere că renunță la candidatură. Declarația se depune la Biroul Electoral Central. Puneri în aplicare (1)

Art. 30. -

(1) Semnele electorale se depun la Biroul Electoral Central în scris și în format electronic odată cu depunerea candidaturii.

(2) Semnele electorale ale candidaților la funcția de Președinte al României trebuie să se deosebească clar între ele, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Candidații propuși de partide politice și alianțe politice pot întrebuința ca semn electoral semnul permanent cu care aceste formațiuni politice s-au înscris la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale Uniunii Europene, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase.

(4) În cazul în care un candidat optează pentru semnul electoral al partidului politic, al organizației cetățenilor aparținând unei minorități naționale, alianței politice sau electorale care îl propune, după caz, acesta îl poate folosi dacă formațiunea politică respectivă, înregistrată legal începând din anul 1990, l-a folosit prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior sau de un candidat independent decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială.

(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai mulți candidați, atribuirea se face candidatului care a depus primul semnul respectiv.

(6) Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie, odată cu înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.

Art. 31. -

(1) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională.

(2) Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor prevăzut la alin. (2), Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică, prin afișare pe pagina proprie de internet și prin intermediul mass-mediei, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În același termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligația de a le afișa de îndată la sediul lor.

SECȚIUNEA a 5-a Buletinele de vot și ștampilele electorale

Art. 32. -

(1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor. Puneri în aplicare (1)

(2) Buletinele de vot se vor imprima de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală, în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate, precum și numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secțiile de votare speciale. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Ministerul Afacerilor Externe și instituțiile prefectului vor comunica Biroului Electoral Central: numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare din străinătate, precum și numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secțiile de votare speciale. Modificări (2)

(3) Cu cel puțin 15 zile înaintea datei alegerilor, macheta buletinului de vot se prezintă de Regia Autonomă "Monitorul Oficial" membrilor Biroului Electoral Central. Operațiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecții se formulează pe loc, obiecțiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central trebuie să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" modificarea machetei și tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele și prenumele candidaților, ordinea de înscriere a acestora, precum și semnele electorale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile.

(4) Un exemplar al buletinului de vot, vizat și anulat de președintele Biroului Electoral Central, va fi afișat pe site-ul acestei instituții.

Art. 33. -

(1) Confecționarea ștampilelor birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, a ștampilelor de control ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, a ștampilei biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate și a ștampilelor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecților, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(2) Ștampila Biroului Electoral Central se confecționează de Ministerul Administrației și Internelor, iar ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de Regia Autonomă "Monetăria Statului". Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot, respectiv decât distanța dintre acestea.

(3) În cazul pierderii sau furtului unor ștampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparțineau ștampilele electorale respective iau măsuri în vederea înlocuirii acestora, cu sprijinul Regiei Autonome "Monetăria Statului", prefectului sau Ministerului Afacerilor Externe, după caz.

Art. 34. -

(1) Buletinele de vot, ștampilele de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 și celelalte materiale necesare desfășurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secțiile de votare din străinătate, preluarea și predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Predarea și distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți sau multiplu de 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.

(3) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secții de votare se afișează un buletin de vot, vizat și anulat, după caz, de președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

SECȚIUNEA a 6-a Campania electorală

Art. 35. -

(1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.

(2) Președintele în funcție poate participa la campania prezidențială a partidului politic sau a alianței politice care l-a propus sau îi susține candidatura, potrivit art. 27.

Art. 36. -

(1) Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit.

(2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților. Jurisprudență (1)

(3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și orarul și repartizarea timpilor de antenă pentru campania electorală privind alegerea celor două Camere.

Art. 37. -

(1) În campania electorală candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) În unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

(4) În timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaților și formațiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Art. 38. -

(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului - de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză;

b) ale candidaților și partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin - de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor - de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toți candidații și toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îi susțin. Jurisprudență (1)

Art. 39. -

(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

a) denumirea instituției care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;

c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă. Jurisprudență (1)

(4) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 43 alin. (6), fără a avea acces în interiorul localului secției de votare. Modificări (1)

(5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Art. 40. -

(1) Candidații sunt obligați să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare. Jurisprudență (2)

(2) Accesul candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune este gratuit. Posturile private de radio și televiziune vor oferi candidaților timpi de antenă proporționali cu cei practicați de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio și televiziune atrage sancționarea acestora. Sancțiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Național al Audiovizualului.

(3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(4) În termen de 10 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Consiliul Național al Audiovizualului stabilește, prin decizie, regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru președinte.

(5) Candidații își pot desemna coordonatori de campanie la nivelul județelor, sectoarelor municipiului București și pentru străinătate, pe care îi notifică Biroului Electoral Central și Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.

(6) Coordonatorii de campanie ai candidaților au rolul de a reprezenta candidații și de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnați.

Art. 41. -

(1) Primarii sunt obligați ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziție care se aduce la cunoștința publică prin afișare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afișajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ținând seama de numărul candidaților.

(2) Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Locurile speciale pentru afișaj electoral pot fi folosite numai de candidații la funcția de președinte și de partidele care i-au propus.

(4) Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

(5) Afișajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor și numai cu luarea măsurilor impuse de legislația în vigoare pentru asigurarea siguranței cetățenilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8) Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației.

(9) Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic.

(10) Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

(11) După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum și prin intermediul unor vehicule special amenajate.

(12) Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

(13) Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidați și, după caz, de către partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care îi susțin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricții de circulație rutieră sau pietonală.

(14) Campania electorală se poate desfășura în alt stat decât România numai cu respectarea legislației în vigoare a statului respectiv.

Art. 42. - Referințe în cărți (1)

(1) Birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale, soluționând, prin decizii, plângerile cu privire la campania electorală. Decizia se aduce la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent.

(2) Dacă birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva deciziilor birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se pot face contestații la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acestora.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor.

(5) Contestațiile formulate în termenul legal împotriva deciziilor adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate suspendă executarea acestora.

(6) Deciziile adoptate de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate devin executorii de la datele la care expiră termenele de contestare a acestora.

(7) Contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.

SECȚIUNEA a 7-a Votarea

Art. 43. -

(1) Fiecare local al secțiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", proporțional cu numărul alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente și cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscriși în tabelele prevăzute la art. 9, precum și o urnă de vot specială. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(2) Cabinele și urnele de vot trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul electoral al secției de votare. Cabinele și urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei votării, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. În intervalul orar 18,00-20,00 președintele biroului electoral al secției de votare primește, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Președintele biroului electoral al secției de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe sediul secției de votare și dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(4) La plecare, președintele biroului electoral al secției de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ștampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ștampila de control sau cu ștampile cu mențiunea "VOTAT". Modificări (1)

(5) În ziua votării activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri și, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, copiile listelor electorale permanente, buletinele de vot și ștampilele, consemnând la pct. e) și i) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele asigură aplicarea ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operațiuni, președintele închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepția fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.

(7) Măsurile dispuse de președintele biroului electoral al secției de votare se aduc la cunoștința publică prin afișare la loc vizibil.

(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afișajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unității administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

(9) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.

(10) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de persoanele acreditate, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori organizațiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. Modificări (1)

(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare prevăzut la alin. (6).

(13) Pentru secțiile de votare din străinătate, dispozițiile prezentului articol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condițiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 44. -

(1) Votarea începe la ora 7,00 și se încheie la ora 21,00. La sediile secțiilor de votare se afișează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.

(2) Alegătorii votează la secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliului, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea.

(4) Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu votează numai la secțiile de votare speciale constituite potrivit art. 10 lit. d), după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declarației pe propria răspundere se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1). Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(5) Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secțiile de votare constituite în condițiile art. 12, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declarației pe propria răspundere se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1). Puneri în aplicare (1)

(6) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. Alegătorul care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (3)-(5) este înscris de președintele biroului electoral al secției de votare sau de către membrul desemnat de acesta în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1), după care semnează în dreptul datelor sale personale la poziția dedicată semnăturii din tabel. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT", pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în listă, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

(7) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.

(8) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților. Puneri în aplicare (1)

(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare la pct. f) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

(11) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, care aplică pe actul de identitate a alegătorului ștampila cu mențiunea "VOTAT" sau un timbru autocolant, după caz, și înscriu data scrutinului.

(12) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(13) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale.

(14) În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.

(15) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțată prin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea.

(16) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare, în același timp. Candidații și persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

Art. 45. -

(1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării ștampilă cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare. Puneri în aplicare (1), Derogări (1)

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza tabelului prevăzut la art. 9 alin. (2).

(3) Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător. Puneri în aplicare (2)

Art. 46. -

(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot.

Art. 47. - Puneri în aplicare (1)

(1) La toate operațiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate în condițiile prezentei legi.

(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înțelege următoarele:

a) observatorii interni și externi;

b) reprezentanții interni și externi ai mass-mediei.

(3) Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori interni nu pot avea apartenență politică. Puneri în aplicare (1)

(4) Pot fi acreditate ca reprezentanți interni ai mass-mediei persoanele desemnate în scris în acest sens de către conducerea instituțiilor mass-media. Persoanele desemnate de aceste instituții ca reprezentanți interni nu pot avea apartenență politică.

(5) Acreditarea observatorilor interni și a reprezentanților interni ai mass-mediei se face de către birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru toate secțiile de votare din raza de competență a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizațiilor neguvernamentale sau a instituțiilor mass-media din România, făcută cu cel puțin 5 zile înaintea datei alegerilor.

(6) Acreditarea observatorilor externi și a reprezentanților externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

(7) Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizații neguvernamentale care prezintă o adeverință privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3), eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverința poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(8) Pot fi acreditate ca reprezentanți interni ai mass-mediei din România persoanele propuse de acele instituții mass-media care prezintă o adeverință eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă privind faptul că desfășoară activități în domeniul mass-media. Adeverința poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor în baza unor documente din care rezultă obiectul de activitate al instituției respective.

(9) Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării de către membrii biroului electoral al secției de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil și în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă electorală, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

(10) La biroul electoral al secției de votare, persoanele acreditate pot staționa numai în spațiul stabilit în acest sens în sala de votare de către președintele biroului electoral al secției de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia și în spațiul special amenajat în acest sens la biroul electoral județean, al sectorului municipiului București sau la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

(11) Contestațiile privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare de către biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau de către biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate se depun, în cel mult două zile de la afișarea deciziei, la tribunalul în a cărui rază teritorială funcționează biroul electoral și se soluționează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. Modificări (1), Jurisprudență (3)

(12) Contestațiile privind respingerea de către Autoritatea Electorală Permanentă a solicitării de eliberare a adeverințelor prevăzute la alin. (7) și (8) se depun în cel mult două zile de la comunicarea răspunsului la Curtea de Apel București și se soluționează de aceasta în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. Modificări (1)

CAPITOLUL III Stabilirea rezultatului alegerilor

Art. 48. -

(1) După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce ștampilele cu mențiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispariția uneia sau a mai multor ștampile se consemnează la pct. i) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);

b) anulează buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii "ANULAT" și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, mențiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv și se aplică o singură dată ștampila de control;

c) stabilește numărul alegătorilor înscriși în copia listei electorale permanente; este interzis, cu excepția prevăzută la art. 44 alin. (6), sub sancțiunea legii, ca pe aceste documente să existe ștersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);

d) stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe copiile listelor electorale permanente existente în secția de votare, respectiv pe tabelele întocmite conform art. 9. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b), respectiv pct. b1, b2 și b3 din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);

e) desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot și deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, președintele citește cu voce tare numele și prenumele candidatului votat și arată buletinul de vot celor prezenți; buletinele de vot deschise se grupează pe candidați, se numără și se leagă separat; voturile nule și voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte.

(2) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea "VOTAT" aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT", precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Art. 49. -

(1) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare întocmește un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: Jurisprudență (1)

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secția de votare [pct. a) >/= pct. b1];

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copia de pe lista electorală permanentă;

b2 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne și nu sunt cuprinși în copia de pe lista electorală permanentă, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (2);

c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) pct. b) - pct. d) ], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. g) ];

d) numărul voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f) ];

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

g) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a acestora, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz;

i) numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" la începerea votării; se menționează dispariția uneia sau mai multor ștampile, dacă este cazul, precum și starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j) alte situații; se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente și tabelele prevăzute la art. 9; se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum și orice alte incidente.

(2) Președintele biroului electoral al secției de votare și ceilalți membri semnează procesul-verbal pe care se aplică ștampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secției de votare nu influențează valabilitatea procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

(3) Un exemplar al procesului-verbal se afișează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secției de votare.

(4) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toți cei care au semnat originalul.

(5) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (1), toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate alcătuiesc un dosar sigilat și ștampilat care trebuie însoțit de ștampila de control. Copia de pe lista electorală permanentă împreună cu tabelele utilizate în cadrul secției de votare, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz, alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază înarmată, însoțit, la cerere, de alți membri ai biroului electoral respectiv.

(6) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanțelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care contrasemnează și ștampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.

(7) În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral al unei secții de votare, biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.

(8) În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de procesele-verbale primite de la secțiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate trebuie să solicite președintelui biroului electoral al secției de votare să facă corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă sunt atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dispozițiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(9) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral județean sau, după caz, al sectorului municipiului București trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea; biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată și ștampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate Tribunalului București. Jurisprudență (1)

(10) Candidații pot obține copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9). Jurisprudență (1)

Art. 50. -

(1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuți în copiile de pe listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;

b2 - numărul total al alegătorilor care au votat în altă secție de votare decât cea în care au fost arondați conform domiciliului, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (2);

c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) pct. b) - pct. d) ], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. g)];

d) numărul total al voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f) ];

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

g) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor și contestațiilor formulate și a deciziilor pronunțate.

(2) Prevederile art. 49 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1), împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate contestațiile și întâmpinările primite de competența Biroului Electoral Central, formând un dosar sigilat, ștampilat și semnat de membrii biroului electoral județean, ai biroului electoral al sectorului municipiului București sau ai biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum și dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4), după caz, însoțite de ștampila biroului electoral respectiv se înaintează cu pază înarmată la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare. Puneri în aplicare (1)

(4) În cazul în care constată neconcordanțe între datele conținute de un proces-verbal primit de la un birou electoral județean, un birou electoral al sectorului municipiului București sau de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, Biroul Electoral Central trebuie să solicite președintelui biroului electoral respectiv să efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură și prin aplicarea ștampilei biroului electoral.

Art. 51. -

(1) Biroul Electoral Central rezolvă contestațiile primite de la birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după care încheie un proces-verbal care cuprinde: Jurisprudență (2)

a) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente [pct. a) >/= pct. b1];

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din care:

b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;

b2 - numărul total al alegătorilor care au votat în altă secție de votare decât cea în care au fost arondați conform domiciliului, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (1);

b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscriși în tabelul prevăzut la art. 9 alin. (2);

c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) pct. d) ], [pct. c) = suma voturilor valabil exprimate la pct. h)];

d) numărul total al voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) pct. d) + pct. f)];

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

g) numărul de voturi necesare pentru a fi ales Președinte al României, conform art. 2 alin. (1) lit. b) [pct. a)/2 + 1];

h) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat;

i) prenumele și numele candidatului care a îndeplinit condițiile art. 81 din Constituția României, republicată;

j) prenumele și numele candidaților care vor participa la al doilea tur de scrutin, dacă este cazul.

(2) Prevederile art. 49 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare, primite potrivit art. 50 alin. (3), se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar. Jurisprudență (1)

(4) La al doilea tur de scrutin, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător, urmând ca în procesul-verbal să fie trecute prenumele și numele candidatului a cărui alegere a fost constatată, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Constituția României, republicată.

(5) Biroul Electoral Central predă Autorității Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum și declarațiile pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și a candidaților independenți care participă la alegeri, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului fiecărui tur de scrutin și însoțită de probele pe care se întemeiază, Autoritatea Electorală Permanentă verifică copiile de pe listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secțiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situația în care Autoritatea Electorală Permanentă descoperă indicii privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 59 alin. (1) lit. a) și b), sesizează organele de urmărire penală competente. Modificări (1), Referințe (1)

(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5) pentru verificarea copiilor de pe listele electorale permanente și a tabelelor utilizate în cadrul secțiilor de votare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea lor electronică, precum și a declarațiilor pe propria răspundere prevăzute de art. 44 alin. (4) și (5) de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Art. 52. - Referințe în cărți (1)

(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.

Art. 53. - Referințe în cărți (1)

(1) Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media și în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales. Jurisprudență (1)

(2) Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut la art. 82 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar al treilea se înmânează candidatului ales.

Art. 54. -

(1) Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituția României, republicată, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur. Puneri în aplicare (1)

(2) În al doilea tur de scrutin participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga țară la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 51 alin. (3), prin aducerea la cunoștința publică a prenumelui și numelui celor 2 candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).

(3) Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoștința publică ziua votării.

(4) În termen de două zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfășurarea acesteia la serviciile publice de radio și televiziune și repartizarea timpilor de antenă, potrivit art. 36 care se aplică în mod corespunzător.

(5) Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.

CAPITOLUL IV Contravenții și infracțiuni Modificări (1)

Art. 55. -

Constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) păstrarea listelor electorale permanente în condiții necorespunzătoare;

c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;

d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

e) necomunicarea către judecătorii și către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie; Modificări (1)

f) încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (3);

g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 alin. (3);

h) folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale;

k) nerespectarea dispozițiilor art. 37 alin. (1), (3), (4) și ale art. 39 alin. (4);

l) afișarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale;

n) refuzul de a permite alegătorului, care face dovada faptului că are dreptul, să voteze la secția de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot; Modificări (1)

o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

p) refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;

q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

r) refuzul de a înmâna buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" alegătorului care a semnat în copia de pe lista electorală permanentă sau, după caz, în tabelul electoral; înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabelul electoral în care este înscris; nerespectarea dispozițiilor art. 44 alin. (8) privind prezența altor persoane în cabina de vot; Modificări (1)

s) neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

ș) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

ț) purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală; Modificări (1)

u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie; Modificări (1)

x) nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;

y) nerespectarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) - (3) și (5);

z) nerespectarea dispozițiilor art. 41 privind afișajul electoral;

aa) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice;

ab) nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4);

ac) nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c).

Art. 56. -

(1) Contravențiile prevăzute la art. 55 lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v), z), ab) și ac) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și aa), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 55 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii comunitari*), pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. i), k), l), n), o), q), r), t), w), z) și aa);

___________

*) În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea poliției locale nr. 155/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 15 iulie 2010, la nivelul comunei, al orașului, al municipiului sau al sectorului municipiului București, după caz, unde este înființată poliția comunitară conform prevederilor Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, cu modificările și completările ulterioare, aceasta se reorganizează ca structură de poliție locală, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 155/2010.

b) președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. j), p), ș), ab) și ac);

c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. f), g) și h);

d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. n), s), ț), u) și v);

e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. a), b), c), d), e) și x);

f) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 55 lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la art. 55 lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;

g) Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la art. 55 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Contravențiilor prevăzute la art. 55 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Săvârșirea de către membrii birourilor electorale a contravențiilor prevăzute la art. 55 atrage înlocuirea cu alte persoane, la solicitarea președintelui biroului electoral ierarhic superior sau a președintelui Biroului Electoral Central, după caz.

Art. 57. -

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de vot sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 58. -

(1) Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Art. 59. -

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Art. 60. -

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 61. -

(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 62. -

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatului în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeași pedeapsă se sancționează introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Art. 63. -

Tentativa la infracțiunile prevăzute în art. 57 și art. 59-62 se pedepsește.

Art. 64. - Modificări (1)

Bunurile și banii destinați sau folosiți la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 55 sau a infracțiunilor prevăzute la art. 57-62 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

CAPITOLUL V Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 65. -

(1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României, bugetul și cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării și desfășurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ștampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral județean, a biroului electoral al sectorului municipiului București, a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, modelul ștampilei de control a secției de votare și modelul ștampilei cu mențiunea "VOTAT", modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condițiile de tipărire, gestionare și utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autoritățile publice centrale și locale pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor. Puneri în aplicare (4)

(2) În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă stabilește prin hotărâre, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, modelul cererii de înregistrare a candidaturii, modelul cererii de renunțare la candidatură și modelul declarației de acceptare a candidaturii.

(3) În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește prin hotărâre, la propunerea Institutului Național de Statistică și a Autorității Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării.

Art. 66. -

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale județene de prefecți și de președinții consiliilor județene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare de primari, împreună cu prefecții, iar sediile birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

(4) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

(5) Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziționarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. Modificări (1)

(6) Guvernul asigură Autorității Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziționarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente și a tabelelor utilizate la secțiile de votare, precum și de arhivarea electronică a acestora și a documentelor primite de la Biroul Electoral Central.

(7) Guvernul asigură spațiul necesar depozitării de către Autoritatea Electorală Permanentă a copiilor de pe listele electorale permanente și a tabelelor utilizate la secțiile de votare, precum și a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se păstrează în arhiva acesteia.

Art. 67. - Puneri în aplicare (1)

(1) Pentru sprijinirea activității Biroului Electoral Central, a birourilor electorale județene și a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București, Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Național de Statistică și orice altă autoritate publică desemnată, asigură personalul tehnic auxiliar necesar. Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Institutului Național de Statistică și al oricărei alte autorități publice desemnate, asigură personalul tehnic auxiliar necesar biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

(2) Pe perioada cât funcționează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se consideră detașați și primesc o indemnizație pe zi de activitate, stabilită prin hotărâre a Guvernului.

(3) Pentru indemnizația prevăzută la alin. (2) se datorează, se reține și se virează numai impozitul pe venit, conform legii.

(4) Pe toată perioada exercitării atribuțiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României, instituțiile la care sunt angajați salariații prevăzuți la alin. (2) le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.

Art. 68. -

(1) Judecarea de către instanțe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. Jurisprudență (2)

(2) Împotriva hotărârilor definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi nu există cale de atac. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(3) Hotărârile definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești pronunțate ca urmare a cererilor prevăzute de prezenta lege se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente și birourilor electorale interesate. Modificări (1)

Art. 69. -

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. Jurisprudență (1)

(2) Pe întreaga perioadă electorală, birourile electorale funcționează conform programului stabilit de Biroul Electoral Central prin regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale și a aparatului de lucru al acestora. Instanțele judecătorești asigură permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale.

Art. 70. -

(1) Buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, cele nule, procesele-verbale și ștampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, primite de instanțele judecătorești de la birourile electorale județene, birourile sectoarelor municipiului București, de la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz, sau de la birourile electorale ale secțiilor de votare, documentele primite de Curtea Constituțională de la Biroul Electoral Central, precum și listele de susținători aflate la Curtea Constituțională și cele primite de Autoritatea Electorală Permanentă de la Biroul Electoral Central sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente, timp de 3 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), instanțele judecătorești, cu sprijinul instituțiilor prefectului, respectiv Curtea Constituțională și Autoritatea Electorală Permanentă vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, operatorilor economici specializați buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, cele nule, procesele-verbale și ștampilele necesare votării, celelalte materiale utilizate în procesul electoral, precum și listele de susținători.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă asigură arhivarea electronică a documentelor primite de la Biroul Electoral Central, de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007, apoi predă spre topire materialele și documentele primite de la Biroul Electoral Central operatorilor economici specializați.

(4) Listele de susținători de la alegerile anterioare pentru Președintele României se predau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, spre topire, operatorilor economici specializați.

(5) La primirea listelor electorale permanente de către primării și judecătorii, potrivit art. 7 alin. (5), orice alte exemplare ale listelor electorale permanente aflate la primării și judecătorii se predau spre topire operatorilor economici specializați. Modificări (1)

Art. 71. -

(1) Regia Autonomă "Monitorul Oficial" realizează imprimarea buletinelor de vot, modelele tabelelor prevăzute la art. 9 și celelalte imprimate și materiale necesare desfășurării procesului electoral, până cel mai târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor.

(2) Regia Autonomă "Monitorul Oficial" asigură editarea și tipărirea de broșuri cuprinzând variante actualizate ale reglementărilor legale privind alegerile prezidențiale, inclusiv în limbi de circulație internațională, precum și alte materiale de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 72. -

În cel mult 45 de zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritățile publice implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României au obligația de a informa Autoritatea Electorală Permanentă asupra modalității de realizare a atribuțiilor în domeniul electoral, precum și asupra abaterilor și neajunsurilor, inclusiv de ordin legislativ, constatate în organizarea și desfășurarea scrutinului.

Art. 73. -

La data intrării în vigoare a prezentei legi Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

ANEXĂ

Denumirea partidului politic sau alianței politice (ori mențiunea "Candidat independent", după caz)

Semnul electoral al partidului politic sau alianței politice

LISTA SUSȚINĂTORILOR
pentru alegerea Președintelui României

- ....................... -
(data alegerilor)

Candidatul ..................................................... (prenume și nume)

Nr. crt. Prenume Nume Data nașterii Adresa Act de identitate Semnătura*)
Denumire Seria Numărul
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

*) Lista este act public și se află sub incidența art. 292 din Codul penal. Este interzisă semnarea mai multor liste.

DECLARAȚIE

Subsemnatul ......................................., (prenume și nume) domiciliat în ..........................................................., născut la data de ................, în comuna/orașul/municipiul .........................., județul ........................, posesor al C.I. (B.I.) seria ...... nr. ......................., declar pe propria răspundere că toate datele și semnăturile cuprinse în prezenta listă, care are un număr de .............. poziții, corespund realității.

Data, Localitatea, Semnătura,

NOTĂ:

Reproducem mai jos art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2011, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 370/2004 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actului modificator:

"

Art. II. -

La data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, articolele nr. 263**)-269***) din Legea nr. 370/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, se abrogă."

___________

**) În forma republicată a Legii nr. 370/2004, art. 263 a devenit prin renumerotare art. 57.

***) În forma republicată a Legii nr. 370/2004, art. 269 a devenit prin renumerotare art. 63.

;
se încarcă...