Organizația Internațională a Muncii - OIM

Convenția nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială*)

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15 mai 2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii și reunită la 4 iunie 1952 în a treizeci și cincea sesiune,

după ce a hotărât adoptarea anumitor propuneri privind normele minime de securitate socială, chestiune inclusă la pct. 5 al ordinii de zi a sesiunii,

după ce a hotărât ca aceste propuneri să ia forma unei convenții internaționale,

a adoptat astăzi, 28 iunie 1952, prezenta convenție, denumită Convenția privind securitatea socială (normele minime), 1952 (Convenția).

PARTEA I Dispoziții generale

ARTICOLUL 1

1. În cadrul prezentei convenții:

a) termenul "prevăzut" semnifică determinat de sau în baza legislației sau reglementărilor naționale;

b) termenul "reședință" semnifică reședința obișnuită pe teritoriul statului membru, iar termenul "rezident" semnifică o persoană care își are reședința obișnuită pe teritoriul statului membru;

c) termenul "soție" semnifică o soție care este întreținută de soț;

d) termenul "văduvă" semnifică o femeie care în momentul decesului soțului era întreținută de către acesta;

e) termenul "copil" semnifică un copil sub vârsta de absolvire a învățământului obligatoriu sau un copil sub 15 ani, după cum poate fi prevăzut;

f) termenul "stagiu" semnifică o perioadă de cotizare sau o perioadă de angajare ori o perioadă de rezidență sau orice combinație între aceste perioade, după cum poate fi prevăzut.

2. În sensul art. 10, 34 și 49, termenul "prestații" semnifică fie ajutoare directe sub forma îngrijirii, fie ajutoare indirecte, constând într-o rambursare a cheltuielilor suportate de persoana interesată.

ARTICOLUL 2

Fiecare stat membru pentru care prezenta convenție este în vigoare va trebui:

a) să aplice:

(i) partea I;

(ii) cel puțin 3 dintre părțile II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X, cuprinzând cel puțin una dintre părțile IV, V, VI, IX și X;

(iii) dispozițiile corespunzătoare din părțile XI, XII și XIII;

(iv) partea XIV;

b) să specifice în actul de ratificare pentru care dintre părțile de la II la X acceptă obligațiile care decurg din prezenta convenție.

ARTICOLUL 3

1. Un stat membru a cărui economie și ale cărui facilități medicale nu sunt suficient dezvoltate poate, dacă și pentru ce perioadă autoritatea competentă consideră necesar, să se prevaleze printr-o declarație anexată la actul său de ratificare de derogările temporare prevăzute la următoarele articole: 9 lit. d), 12 paragraful 2, 15 lit. d), 18 paragraful 2, 21 lit. c), 27 lit. d), 33 lit. b), 34 paragraful 3, 41 lit. d), 48 lit. c), 55 lit. d), 61 lit. d).

2. Fiecare stat membru care a făcut o declarație în baza paragrafului 1 al prezentului articol trebuie să includă în raportul său anual cu privire la aplicarea prezentei convenții, transmis în baza art. 22 al Constituției OIM, o declarație cu privire la fiecare excepție de care se prevalează:

a) dacă motivele de derogare mai există; sau

b) dacă renunță la dreptul de a se mai prevala de derogarea respectivă, începând cu o anumită dată.

ARTICOLUL 4

1. Fiecare stat membru care a ratificat Convenția poate ulterior să notifice directorului general al Biroului Internațional al Muncii că acceptă obligațiile ce decurg din Convenție în ce privește una sau mai multe dintre părțile de la II la X, care nu au fost specificate în actul de ratificare.

2. Angajamentele prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol vor fi considerate parte integrantă a ratificării și vor produce efecte începând cu data notificării.

ARTICOLUL 5

Dacă în vederea aplicării oricăreia dintre părțile de la II la X ale prezentei convenții, care vor fi acoperite prin ratificare, un stat membru este obligat să protejeze anumite diviziuni prevăzute de persoane care formează cel puțin un procent determinat de salariați sau rezidenți, statul membru, înainte de a se angaja în aplicarea respectivei părți, trebuie să se asigure că respectivul procent este atins.

ARTICOLUL 6

În vederea aplicării părților II, III, IV, V, VIII (referitoare la îngrijirile medicale), IX sau X ale prezentei convenții, un stat membru poate lua în considerare protecția realizată prin asigurări care nu sunt obligatorii în baza legislației sau reglementărilor naționale pentru persoanele protejate, când:

a) sunt controlate de autoritățile publice sau administrate în comun, conform unor standarde prescrise, de angajați și angajatori;

b) acoperă o parte substanțială a persoanelor ale căror câștiguri nu depășesc veniturile unui muncitor calificat de sex masculin;

c) sunt conforme, împreună cu alte forme de protecție, acolo unde este cazul, cu prevederile relevante ale prezentei convenții.

PARTEA a II-a Îngrijiri medicale

ARTICOLUL 7

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea de prestații când acestea necesită îngrijiri medicale cu caracter preventiv sau curativ, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 8

Riscul social acoperit include orice stare morbidă, oricare ar fi cauza, sarcina, nașterea și consecințele acestora.

ARTICOLUL 9

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților, precum și soțiile și copiii acestora;

b) diviziuni prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din ansamblul rezidenților, precum și soțiile și copiii acestora;

c) diviziuni prevăzute de rezidenți reprezentând cel puțin 50% din ansamblul rezidenților;

d) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puțin 20 de persoane, precum și soțiile și copiii acestora.

ARTICOLUL 10

1. Prestațiile trebuie să includă cel puțin:

a) în cazul stărilor morbide:

(i) îngrijirile acordate de medici generaliști, inclusiv vizite la domiciliu;

(ii) îngrijirile acordate de specialiști în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum și în afara spitalelor;

(iii) furnizarea de produse farmaceutice esențiale pe baza rețetelor prescrise de medici sau alți practicieni calificați;

(iv) spitalizarea, dacă este necesară; și

b) în cazul sarcinii, nașterii și consecințelor acestora:

(i) îngrijirile prenatale, în timpul nașterii și după naștere, acordate fie de un medic, fie de o moașă calificată;

(ii) spitalizarea, dacă este necesară.

2. Beneficiarul sau susținătorul familiei poate fi obligat să participe la cheltuielile privind îngrijirile medicale pe care le primește în caz de starea morbidă; regulile privind suportarea cheltuielilor vor fi stabilite astfel încât acestea să nu producă o îndatorare prea mare.

3. Prestația acordată în conformitate cu acest articol va fi furnizată pentru a păstra, restabili sau îmbunătăți sănătatea persoanei protejate, precum și capacitatea sa de a munci și de a face față nevoilor personale.

4. Departamentele guvernamentale sau instituțiile care administrează prestațiile trebuie să încurajeze persoanele protejate, prin toate mijloacele pe care le consideră necesare, pentru a recurge la serviciile generale de sănătate puse la dispoziția lor de autoritățile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritățile publice.

ARTICOLUL 11

Prestațiile menționate la art. 10 trebuie garantate, în cadrul unui risc social acoperit, cel puțin persoanelor protejate care au îndeplinit (personal sau prin susținătorul familiei) stagiul necesar care poate fi considerat pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 12

1. Prestațiile menționate la art. 10 trebuie acordate pe toată perioada riscului acoperit, cu excepția faptului că, în cazul unei stări morbide, durata de acordare a prestațiilor se poate limita la 26 de săptămâni pentru fiecare caz; cu toate acestea, prestațiile medicale nu pot fi suspendate pe durata plății unei indemnizații de boală, iar acordarea se va face în așa fel încât să permită ca limita să fie extinsă pentru bolile prevăzute de legislația națională recunoscute ca necesitând îngrijiri medicale prelungite.

2. În cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, durata prestației poate fi limitată la 13 săptămâni pentru fiecare caz.

PARTEA a III-a Indemnizații de boală

ARTICOLUL 13

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să asigure persoanelor protejate acordarea indemnizațiilor de boală, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 14

Riscul social acoperit include incapacitatea de muncă, rezultând în urma unei stări morbide și antrenând suspendarea veniturilor, așa cum este definit în legislația sau reglementările naționale.

ARTICOLUL 15

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților; sau

b) diviziunile prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; sau

c) toți rezidenții ale căror resurse în timpul riscului social nu depășesc limitele prevăzute astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puțin 20 de salariați.

ARTICOLUL 16

1. În cazul diviziunilor de salariați sau al diviziunilor de populație activă, prestația va consta într-o plată periodică calculată astfel încât să respecte prevederile art. 65 sau 66.

2. În cazul în care sunt protejați toți rezidenții ale căror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depășesc limitele prevăzute, prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate astfel încât să fie în conformitate cu prevederile art. 67.

ARTICOLUL 17

Prestația menționată la art. 16 trebuie asigurată, pentru riscul social acoperit, cel puțin persoanelor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 18

1. Prestația menționată la art. 16 trebuie acordată pe toată durata riscului social produs, cu rezerva că se poate limita la 26 de săptămâni în cazul fiecărei boli, situație în care există posibilitatea de a nu se acorda prestația pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.

2. În cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, durata de acordare se poate limita:

a) la o perioadă calculată astfel încât numărul total al zilelor pentru care se acordă indemnizație de boală în decursul unui an să nu fie mai mic de 10 ori numărul mediu al persoanelor protejate în acel an; sau

b) la 13 săptămâni pentru fiecare caz de boală, situație în care există posibilitatea de a nu se acorda prestația pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.

PARTEA a IV-a Prestații de șomaj

ARTICOLUL 19

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea prestațiilor de șomaj, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 20

Riscul social acoperit trebuie să includă suspendarea veniturilor, așa cum sunt definite în legislația și reglementările naționale, datorită imposibilității de a obține un loc de muncă convenabil de către o persoană protejată care este disponibilă și aptă de muncă.

ARTICOLUL 21

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; sau

b) toți rezidenții ale căror resurse în timpul producerii riscului social nu depășesc limitele prescrise pentru a se conforma cerințelor prevăzute la art. 67; sau

c) în cazul unei declarații făcute în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puțin 20 de persoane.

ARTICOLUL 22

1. În cazul protejării unor anumite diviziuni de salariați, prestația se va face sub forma unei plăți periodice, calculată conform prevederilor art. 65 sau 66.

2. În cazul protejării tuturor rezidenților ale căror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depășesc limitele prevăzute, prestația se va face sub forma unei plăți periodice, calculată astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 23

Prestația menționată la art. 22 se asigură în cazul acoperirii riscului cel puțin persoanelor protejate care au îndeplinit stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.

ARTICOLUL 24

1. Prestația menționată la art. 22 trebuie acordată pe toată durata riscului social, exceptând cazurile în care durata prestației poate fi limitată:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariați, la 13 săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni;

b) în cazul protejării tuturor rezidenților ale căror resurse nu depășesc în timpul riscului social limitele prevăzute, la 26 de săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni.

2. În cazul în care legislația și reglementările naționale prevăd că durata prestației va varia, în funcție de durata cotizării și/sau prestațiile primite anterior în cursul unei perioade prevăzute, dispozițiile paragrafului 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite dacă durata medie a prestației este de cel puțin 13 săptămâni în decursul unei perioade de 12 luni.

3. Este posibil să nu se atribuie prestația în timpul unui interval de așteptare de 7 zile pentru fiecare caz de suspendare a veniturilor, socotind zilele de șomaj dinainte și după angajarea temporară care nu depășește o durată prevăzută ca parte din același caz de suspendare a veniturilor.

4. În cazul lucrătorilor sezonieri, durata acordării prestației și perioada de așteptare pot fi adaptate în funcție de condițiile de angajare.

PARTEA a V-a Prestații de bătrânețe

ARTICOLUL 25

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea prestațiilor de bătrânețe, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 26

1. Riscul social acoperit este supraviețuirea peste o vârstă prevăzută.

2. Vârsta prevăzută nu trebuie să depășească 65 de ani sau o vârstă mai avansată pe care o pot stabili autoritățile competente, în funcție de capacitatea de muncă a persoanelor vârstnice din țara respectivă.

3. Legislația și reglementările naționale pot prevedea că prestația unei persoane care are dreptul la aceasta poate fi suspendată dacă persoana este angajată într-o activitate lucrativă prevăzută sau că prestația, dacă este contributivă, poate fi redusă dacă veniturile beneficiarului depășesc o sumă prevăzută, iar dacă este necontributivă, poate fi redusă dacă veniturile beneficiarului sau alte resurse ori ambele reunite depășesc o sumă prevăzută.

ARTICOLUL 27

Persoanele protejate sunt:

a) diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților; sau

b) diviziunile prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; sau

c) toți rezidenții ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane.

ARTICOLUL 28

Prestația va fi acordată sub forma unei plăți periodice, calculată după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariați sau a unor diviziuni de populație activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenților ale căror resurse nu depășesc o anumită limită prevăzută, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 29

1. În caz de risc social acoperit, prestația menționată la art. 28 trebuie să fie asigurată cel puțin:

a) unei persoane protejate care a efectuat anterior producerii riscului social, conform unor reguli prevăzute, un stagiu constând fie în 30 de ani de cotizare sau muncă, fie în 20 de ani de rezidență; sau

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, acelei persoane protejate care a efectuat un stagiu prevăzut de cotizare și în numele căreia, în cursul vieții sale active, a fost plătit numărul mediu anual de cotizații.

2. În cazul în care acordarea prestației menționate în paragraful 1 este condiționată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau muncă, o prestație diminuată se asigură cel puțin:

a) persoanei protejate care a îndeplinit anterior acordării prestației, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 15 ani de cotizare sau de muncă; sau

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu prevăzut de cotizare și în numele căreia a fost vărsat în cursul vieții sale active jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzut conform paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol.

3. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol sunt considerate îndeplinite atunci când prestația calculată conform cerințelor părții XI, dar cu 10% mai mică decât procentul indicat în tabelul anexat la partea XI pentru beneficiarul tip, este asigurată cel puțin unei persoane protejate care a efectuat, în conformitate cu regulile prevăzute, fie 10 ani de cotizare sau muncă, fie 5 ani de rezidență.

4. Se poate opera o reducere proporțională a procentajului indicat în tabelul anexat la partea XI, atunci când stagiul pentru prestația corespunzătoare procentajului redus este mai mare de 10 ani de cotizare sau muncă, dar mai mic de 30 ani de cotizare sau muncă. Dacă stagiul respectiv depășește 15 ani, se va acorda o prestație redusă conform paragrafului 2 din prezentul articol.

5. În cazul în care acordarea prestației conform paragrafelor 1, 3 sau 4 ale prezentului articol este condiționată de o perioadă minimă de cotizare sau muncă, se va plăti o prestație diminuată, în condițiile prevăzute, persoanei protejate care datorită vârstei avansate avute la data intrării în vigoare a acestei părți a Convenției nu a îndeplinit condițiile prevăzute la paragraful 2 din prezentul articol, cu condiția ca o prestație în conformitate cu prevederile paragrafelor 1, 3 sau 4 din prezentul articol să nu se acorde unei persoane aflate la o vârstă mai înaintată decât cea normală.

ARTICOLUL 30

Prestațiile prevăzute la art. 28 și 29 trebuie acordate pe toată perioada producerii riscului social.

PARTEA a VI-a Prestații în caz de accidente de muncă și boli profesionale

ARTICOLUL 31

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze persoanelor protejate acordarea de prestații în caz de accidente de muncă sau boli profesionale, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 32

Riscurile sociale acoperite includ următoarele, cu condiția ca ele să se datoreze unor accidente de muncă sau unor boli profesionale prevăzute, rezultate din muncă:

a) o stare morbidă;

b) incapacitate de muncă rezultând dintr-o asemenea stare și antrenând suspendarea veniturilor, după cum sunt definite prin legislația și reglementările naționale;

c) pierderea totală a capacității de câștig sau pierderea parțială a acesteia, peste un anumit grad prevăzut, cu probabilitatea permanentizării acestei pierderi, sau pierderea corespunzătoare a facultăților; și

d) pierderea sprijinului suferită de către o văduvă sau copii în urma decesului susținătorului familiei; în cazul văduvei, dreptul la prestație poate fi condiționat prezumției de incapacitate de a face față propriilor nevoi, în conformitate cu legislația și reglementările naționale.

ARTICOLUL 33

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților, inclusiv soțiile și copiii acestora, în cazul decesului susținătorului familiei, care le conferă dreptul la prestații; sau

b) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților din întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane, inclusiv soțiile și copiii acestor salariați, în cazul decesului susținătorului familiei, care le conferă dreptul la prestații.

ARTICOLUL 34

1. În cazul stării morbide, prestațiile includ îngrijirile medicale prevăzute în paragrafele 2 și 3 din prezentul articol.

2. Îngrijirile medicale ar trebui să includă:

a) îngrijirile acordate de medicii generaliști și specialiști unor persoane spitalizate sau nu, inclusiv vizite la domiciliu;

b) îngrijiri dentare;

c) îngrijirile acordate de infirmiere la domiciliu, în spitale sau în alte instituții medicale;

d) întreținerea în spitale, case de convalescență, sanatorii sau alte instituții medicale;

e) furnituri dentare, farmaceutice, alte furnituri medicale sau chirurgicale, inclusiv proteze și întreținerea lor și ochelari; și

f) îngrijiri acordate de un membru al unei profesiuni conexe celei medicale, care poate fi oricând recunoscută ca fiind asociată profesiunii medicale, sub supravegherea unui medic sau a unui dentist.

3. În cazul în care există o declarație în aplicarea art. 3, îngrijirile medicale trebuie să includă cel puțin:

a) îngrijiri acordate de medici generaliști, inclusiv vizite la domiciliu;

b) îngrijiri acordate de specialiști în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum și cele acordate în afara spitalelor;

c) furnizarea de produse farmaceutice esențiale în baza unor rețete eliberate de un medic sau alt practician calificat; și

d) spitalizarea, când este necesară.

4. Îngrijirile medicale acordate conform paragrafelor precedente vor fi acordate în vederea menținerii, refacerii sau ameliorării stării de sănătate a persoanei protejate, precum și a capacității sale de a munci și de a face față nevoilor personale.

ARTICOLUL 35

1. Instituțiile sau departamentele guvernamentale care administrează îngrijiri medicale trebuie să coopereze, atunci când este oportun, cu serviciile generale de reeducare profesională, în vederea readaptării persoanelor cu capacități diminuate la o activitate corespunzătoare.

2. Legislația și reglementările naționale pot autoriza departamentele sau instituțiile sus-menționate să ia măsuri de reeducare profesională a persoanelor cu capacități diminuate.

ARTICOLUL 36

1. În ceea ce privește incapacitatea de muncă, pierderea totală a capacității de câștig, cu posibilitatea permanentizării ei, sau pierderea corespunzătoare a integrității fizice ori decesul susținătorului familiei, prestația va fi o plată periodică calculată astfel încât să se conformeze fie prevederilor art. 65, fie prevederilor art. 66.

2. În cazul pierderii parțiale a capacității de câștig, cu posibilitatea permanentizării ei, sau a pierderii corespunzătoare a integrității fizice, prestația, când este cuvenită, va consta într-o plată periodică reprezentând o proporție convenabilă din cea prevăzută pentru pierderea totală a capacității de câștig sau pierderea corespunzătoare a integrității fizice.

3. Plățile periodice vor putea fi convertite într-o sumă plătită o singură dată:

a) când gradul de incapacitate este mic; sau

b) când autoritatea competentă va primi garanția unui loc de muncă potrivit.

ARTICOLUL 37

Prestațiile menționate la art. 34 și 36 trebuie garantate pentru riscul social acoperit cel puțin persoanelor protejate care au fost angajate pe teritoriul statului membru în momentul producerii accidentului sau în momentul în care a fost contractată boala și, dacă este vorba de plăți periodice în legătură cu decesul susținătorului familiei, către văduvă și copiii acestuia din urmă.

ARTICOLUL 38

Prestațiile menționate la art. 34 și 36 trebuie să fie acordate pe toată durata riscului social acoperit; cu toate acestea, în cazul incapacității de muncă, este posibilă neacordarea prestației pentru primele 3 zile, în fiecare caz de suspendare a veniturilor.

PARTEA a VII-a Prestații familiale

ARTICOLUL 39

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să asigure persoanelor protejate acordarea prestațiilor familiale, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 40

Riscul social acoperit reprezintă responsabilitatea pentru întreținerea copiilor, după cum este prevăzut.

ARTICOLUL 41

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; sau

b) diviziunile prevăzute ale populației active, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; sau

c) toți rezidenții ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute; sau

d) în cazul unei declarații făcute în baza art. 3, categoriile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților din întreprinderile industriale cu cel puțin 20 de salariați.

ARTICOLUL 42

Prestațiile trebuie să includă:

a) o plată periodică acordată oricărei persoane protejate care a efectuat stagiul prevăzut; sau

b) furnizarea către copii sau pentru copii de hrană, îmbrăcăminte, locuință, sejur de vacanță și asistență menajeră; sau

c) o combinație a prestațiilor menționate la lit. a) și b).

ARTICOLUL 43

Prestațiile menționate la art. 42 trebuie să fie asigurate cel puțin unei persoane protejate care a efectuat, în cadrul unei perioade prevăzute, un stagiu care poate consta fie în 3 luni de cotizare sau de muncă, fie într-un an de rezidență, după cum este prevăzut.

ARTICOLUL 44

Valoarea totală a prestațiilor acordate conform art. 42 persoanelor protejate va reprezenta:

a) fie 3% din salariul unui muncitor bărbat necalificat obișnuit, stabilit conform regulilor prevăzute la art. 66, înmulțit cu numărul total de copii al tuturor persoanelor protejate; sau

b) fie 1,5% din salariul muncitorului menționat mai sus înmulțit cu numărului total al copiilor tuturor rezidenților.

ARTICOLUL 45

În cazul în care prestațiile constau într-o plată periodică, ele trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social.

PARTEA a VIII-a Prestații de maternitate

ARTICOLUL 46

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să asigure acordarea prestațiilor de maternitate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 47

Riscul social acoperit include sarcina, nașterea și consecințele lor, precum și suspendarea veniturilor rezultând din acestea, așa cum sunt definite în legislația și reglementările naționale.

ARTICOLUL 48

Persoanele protejate sunt:

a) toate femeile aparținând unor diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților, iar pentru prestațiile medicale în caz de maternitate și soțiile salariaților incluși în această categorie; sau

b) toate femeile aparținând unor diviziuni prevăzute de populație activă, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților, iar în ceea ce privește prestațiile medicale în caz de maternitate și soțiile rezidenților incluși în această categorie; sau

c) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, toate femeile aparținând unor diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților din întreprinderile industriale cu minimum 20 de salariați, iar în ceea ce privește prestațiile medicale în caz de maternitate și soțiile salariaților incluși în această categorie.

ARTICOLUL 49

1. În ceea ce privește sarcina, nașterea și consecințele acestora, prestațiile medicale de maternitate vor include îngrijirile medicale menționate la paragrafele 2 și 3 din prezentul articol.

2. Îngrijirile medicale vor include cel puțin:

a) îngrijiri prenatale, îngrijiri în timpul nașterii și îngrijiri postnatale, acordate fie de un medic, fie de o moașă calificată; și

b) spitalizare, când este necesar.

3. Îngrijirile medicale menționate în paragraful 2 din prezentul articol vizează menținerea, refacerea sau ameliorarea sănătății femeii protejate, precum și a capacității sale de muncă și de a face față nevoilor personale.

4. Departamentele sau instituțiile guvernamentale care acordă prestațiile medicale în caz de maternitate trebuie să încurajeze femeile protejate, prin toate mijloacele adecvate, pentru a recurge la serviciile generale de sănătate puse la dispoziția lor de autoritățile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritățile publice.

ARTICOLUL 50

În ceea ce privește suspendarea veniturilor ca urmare a sarcinii, nașterii și consecințelor acestora, prestația va fi acordată sub forma unei plăți periodice, calculată astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66. Valoarea plății periodice poate varia pe durata producerii riscului social, cu condiția ca suma medie să fie conformă prevederilor mai sus menționate.

ARTICOLUL 51

Prestațiile menționate la art. 49 și 50 trebuie, în cazul riscului social acoperit, să fie garantate cel puțin femeilor aparținând diviziunilor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile; prestațiile menționate la art. 49 trebuie, de asemenea, să fie asigurate soțiilor salariaților aparținând diviziunilor protejate, în cazul în care aceștia au efectuat stagiul prevăzut.

ARTICOLUL 52

Prestațiile menționate la art. 49 și 50 trebuie să fie acordate pe toată perioada producerii riscului social, cu excepția cazului în care plata periodică poate fi limitată la o perioadă de 12 săptămâni, dacă legislația și reglementările naționale nu impun sau nu autorizează o perioadă mai îndelungată de absență de la locul de muncă, situație în care plățile nu pot fi limitate la o perioadă mai scurtă de timp.

PARTEA a IX-a Prestații de invaliditate

ARTICOLUL 53

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze atribuirea prestațiilor de invaliditate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 54

Riscul social acoperit va fi incapacitatea de a desfășura o anumită activitate profesională, incapacitate care este posibil să se permanentizeze sau să se mențină și după încetarea indemnizației de boală.

ARTICOLUL 55

Persoanele protejate sunt:

a) diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; sau

b) diviziunile prevăzute de populație activă, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; sau

c) toți rezidenții ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declarație în baza art. 3, diviziunile prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din ansamblul salariaților lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrători.

ARTICOLUL 56

Prestația se va face sub forma unei plăți periodice calculate după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariați sau a unor diviziuni de populație activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenților ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc anumite limite prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 57

1. Prestația menționată la art. 56 trebuie, în cazul riscului social acoperit, să fie asigurată cel puțin:

a) persoanei protejate care a efectuat, înainte de producerea riscului social, potrivit unor reguli prevăzute, un stagiu fie de 15 ani de cotizare sau de muncă, fie de 10 ani de rezidență;

b) în cazul în care în principiu toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani și în numele căreia s-a plătit, în cursul perioadei sale active, numărul mediu anual de cotizații prevăzut.

2. În cazul în care atribuirea prestației menționate la paragraful 1 este condiționată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie garantată cel puțin o prestație redusă:

a) persoanei protejate care a efectuat înainte de producerea riscului social, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă;

b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare și în numele căreia s-au depus, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzute, în conformitate cu lit. b) a paragrafului 1 din prezentul articol.

3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite atunci când prestația calculată conform prevederilor părții XI, dar cu un procent cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la această parte pentru beneficiarul tip, este garantată cel puțin persoanei protejate care a îndeplinit, în conformitate cu regulile prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidență.

4. O reducere proporțională a procentului indicat în tabelul anexat părții XI poate fi realizată atunci când stagiul pentru pensie corespunzător procentului redus depășește 5 ani de cotizare sau de muncă, dar nu este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O pensie redusă va fi plătită conform paragrafului 2 din prezentul articol.

ARTICOLUL 58

Prestațiile menționate la art. 56 și 57 trebuie să fie acordate pe toată durata producerii riscului social sau până la înlocuirea lor cu prestația de bătrânețe.

PARTEA a X-a Prestații pentru urmași

ARTICOLUL 59

Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenției este în vigoare trebuie să garanteze acordarea de prestații pentru urmașii persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmează.

ARTICOLUL 60

1. Riscul social acoperit trebuie să includă pierderea mijloacelor de subzistență de către văduvă sau copii în urma decesului susținătorului familiei; în cazul văduvei, dreptul la prestație poate fi subordonat prezumției, în conformitate cu legislația sau reglementările naționale, potrivit căreia ea este incapabilă să facă față nevoilor proprii.

2. Legislația sau reglementările naționale pot prevedea că prestația unei persoane îndreptățite la aceasta poate fi suspendată dacă beneficiarul desfășoară anumite activități remunerate prevăzute sau că prestația, dacă este contributivă, să fie redusă atunci când câștigul beneficiarului depășește o sumă prevăzută sau, dacă este necontributivă, să fie redusă atunci când câștigul beneficiarului sau celelalte resurse ale sale ori ambele depășesc o sumă prevăzută.

ARTICOLUL 61

Persoanele protejate sunt:

a) soțiile și copiii susținătorilor de familie aparținând unor diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților; sau

b) soțiile și copiii susținătorilor de familie aparținând unor diviziuni prevăzute de populație activă, reprezentând cel puțin 20% din totalul rezidenților; sau

c) în cazul rezidenților, toate văduvele și toți copiii acestora, care și-au pierdut susținătorii de familie și ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc limitele prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67; sau

d) în cazul în care este în vigoare o declarație făcută în baza art. 3, soțiile și copiii susținătorilor de familie aparținând unor diviziuni prevăzute de salariați, reprezentând cel puțin 50% din totalul salariaților ce lucrează în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrători.

ARTICOLUL 62

Prestația se va acorda sub forma unei plăți periodice, calculată după cum urmează:

a) în cazul protejării unor diviziuni de salariați sau a unor diviziuni de populație activă, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;

b) în cazul protejării tuturor rezidenților ale căror resurse pe durata producerii riscului social nu depășesc anumite limite prevăzute, astfel încât să se conformeze prevederilor art. 67.

ARTICOLUL 63

1. Prestația menționată la art. 62, în cazul riscului social acoperit, trebuie asigurată cel puțin:

a) persoanei protejate al cărei susținător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, un stagiu constând fie în 15 ani de cotizare sau de muncă, fie în 10 ani de rezidență; sau

b) în cazul protejării, în principiu, a soțiilor și copiilor tuturor persoanelor active din punct de vedere economic, persoanei protejate al cărei susținător de familie a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani și în numele căruia a fost plătit, în cursul perioadei sale active, un număr mediu anual prevăzut de cotizații.

2. În cazul în care acordarea prestației menționate la paragraful 1 este condiționată de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncă, trebuie garantată o prestație redusă cel puțin:

a) persoanei protejate al cărei susținător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncă; sau

b) în cazul protejării, în principiu, a soțiilor și copiilor tuturor persoanelor active, persoanei protejate al cărei susținător a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare și în numele căreia a fost plătită, în cursul perioadei sale active, jumătate din numărul mediu anual de cotizații prevăzute, în conformitate cu prevederile lit. b) paragraful 1 din prezentul articol.

3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol sunt considerate a fi îndeplinite atunci când prestația calculată conform prevederilor părții XI, dar cu un procentaj cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la această parte pentru beneficiarul tip, este asigurată cel puțin persoanei protejate al cărei susținător de familie a efectuat, conform regulilor prevăzute, 5 ani de cotizare, de muncă sau de rezidență.

4. O reducere proporțională a procentului indicat în tabelul anexat părții XI poate fi realizată atunci când stagiul pentru prestația care corespunde procentajului redus depășește 5 ani de cotizare sau de muncă, dar este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncă. O prestație redusă va fi acordată conform prevederilor paragrafului 2 din prezentul articol.

5. Pentru ca o văduvă fără copii, căreia i se aplică prezumția de incapacitate de a face față propriilor necesități, să poată beneficia de dreptul la prestație de urmaș, se poate prevedea o durată minimă a căsătoriei.

ARTICOLUL 64

Prestațiile menționate la art. 62 și 63 trebuie acordate pe toată durata producerii riscului social.

PARTEA a XI-a Calculul plăților periodice

ARTICOLUL 65

1. În cazul unei plăți periodice la care se aplică prezentul articol, suma prestației majorată cu suma alocațiilor familiale vărsate pe durata producerii riscului social va fi astfel calculată încât să atingă, în raport cu riscul social în cauză, pentru beneficiarul tip indicat în tabelul anexă la această parte, cel puțin procentul indicat în acest tabel din totalul veniturilor anterioare ale beneficiarului sau susținătorului de familie și al valorii alocațiilor familiale acordate unei persoane protejate având aceleași obligații familiale ca și beneficiarul tip.

2. Câștigul anterior al beneficiarului sau susținătorului de familie va fi calculat conform unor reguli prevăzute, iar în cazul persoanelor protejate sau susținătorilor de familie clasificați pe diviziuni de venituri, venitul anterior poate fi calculat după câștigul de bază al categoriei căreia i-au aparținut.

3. Se poate prevedea o limită maximă a prestației sau a veniturilor luate în considerare la calculul prestației, cu condiția ca limita maximă să fie fixată astfel încât să fie îndeplinite prevederile paragrafului 1 din prezentul articol, atunci când veniturile anterioare ale beneficiarului sau ale susținătorului de familie sunt mai mici sau egale cu salariul unui muncitor bărbat calificat.

4. Veniturile anterioare ale beneficiarului sau susținătorului de familie, salariul unui muncitor bărbat calificat, prestația și alocațiile familiale vor fi calculate pe aceeași bază de timp.

5. Pentru ceilalți beneficiari, prestația va fi corelată într-o manieră rezonabilă cu prestația pentru beneficiarul tip.

6. În vederea aplicării prezentului articol, un muncitor bărbat calificat va fi:

a) un instalator sau un strungar în industria mecanică, alta decât industria mașinilor electrice; sau

b) un muncitor considerat tipic pentru munca calificată, în conformitate cu prevederile paragrafului 7; sau

c) o persoană ale cărei venituri sunt mai mari sau egale cu câștigurile a 75% din numărul total al persoanelor protejate, aceste venituri fiind determinate pe o bază anuală sau pe baza unei perioade mai scurte, după cum este prevăzut; sau

d) o persoană ale cărei venituri reprezintă 125% din câștigul mediu al tuturor persoanelor protejate.

Clasificarea Industrială Internațională Standard a Națiunilor Unite, pentru toate activitățile economice

7. Muncitorul considerat tipic pentru munca calificată în scopul lit. b) a paragrafului precedent este o persoană angajată în grupul major de activități economice, cu cel mai mare număr de persoane de sex masculin protejate, pentru cazurile de risc social avute în vedere, sau de susținători de familie ai persoanelor protejate, după caz, în diviziune majoră care cuprinde ea însăși cel mai mare număr de persoane protejate sau de susținători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea industrială internațională standard, pentru toate activitățile economice, adoptată de Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite la cea de a șaptea sesiune a sa din 27 august 1948, reprodusă în anexă la prezenta convenție, sau orice clasificare ținând seama de orice modificări care ar putea fi aduse.

8. Atunci când nivelul prestațiilor diferă de la o regiune la alta, muncitorul bărbat calificat va putea fi determinat în fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 6 și 7 din prezentul articol.

9. Salariul muncitorului bărbat calificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore de muncă fixat fie prin convenții colective, fie, dacă este cazul, prin legislația sau reglementările naționale, fie prin cutumă, inclusiv alocațiile pentru costul vieții, dacă este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferă de la o regiune la alta și când paragraful 8 al acestui articol nu se aplică, va fi luat în considerare nivelul mediu.

10. Cuantumul plăților periodice în curs, acordate pentru bătrânețe, pentru accidente de muncă și boli profesionale (cu excepția cazurilor de incapacitate de muncă), pentru invaliditate și decesul susținătorului de familie vor fi revizuite în urma variațiilor substanțiale în nivelului general al veniturilor când acestea, la rândul lor, au ca rezultat variații considerabile ale costului vieții.

ARTICOLUL 66

1. În cazul unei plăți periodice la care se aplică prezentul articol, cuantumul prestației, majorat cu suma alocațiilor familiale acordate pe perioada producerii riscului social, trebuie calculat astfel încât să atingă pentru riscul social în cauză, pentru beneficiarul tip vizat în tabelul anexat la această parte, cel puțin procentajul indicat în acest tabel din totalul salariului bărbatului muncitor necalificat și din valoarea oricărei alocații familiale acordate unei persoane protejate, având aceleași îndatoriri familiale ca și beneficiarul tip.

2. Salariul bărbatului muncitor necalificat, prestația și alocațiile familiale vor fi calculate pe aceeași bază de timp.

3. Pentru ceilalți beneficiari, prestația va fi corelată într-un mod rezonabil cu prestația beneficiarului tip.

4. În vederea aplicării acestui articol, un bărbat muncitor calificat necalificat va fi:

a) un muncitor considerat tipic pentru o muncă necalificată în industria mecanică, alta decât industria electrotehnică; sau

b) un muncitor considerat tipic pentru munca necalificată, selectat în conformitate cu prevederile paragrafului următor.

5. Muncitorul necalificat tip menționat la lit. b) a paragrafului precedent va fi o persoană angajată în grupul major de activități economice, cu cel mai mare număr de bărbați activi din punct de vedere economic, protejați față de riscul social în cauză, sau de susținători de familie ai persoanelor protejate din diviziunea majoră care cuprinde ea însăși cel mai mare număr de persoane protejate sau de susținători de familie; în acest scop va fi folosită clasificarea industrială internațională standard, pentru toate activitățile economice, adoptată de Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite la cea de a șaptea sesiune a sa din 27 august 1948, și care este reprodusă în anexa la prezenta convenție, ținând seama de orice modificări care i-ar putea fi aduse.

6. Atunci când nivelul prestațiilor diferă de la o regiune la alta, un bărbat adult muncitor necalificat poate fi determinat pentru fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 4 și 5 din prezentul articol.

7. Salariul bărbatului muncitor necalificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un număr normal de ore, fixat fie prin convenții colective, fie, dacă este cazul, prin legislația și reglementările naționale, fie prin cutumă, inclusiv prestațiile pentru costul vieții, dacă este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferă de la o regiune la alta și când paragraful 6 al acestui articol nu se aplică, va fi luat în considerare salariul mediu.

8. Cuantumurile plăților periodice în curs, acordate pentru bătrânețe, pentru accidente de muncă și boli profesionale (cu excepția cazurilor de incapacitate de muncă), pentru invaliditate și de deces a susținătorului de familie, vor fi revizuite ca urmare a variațiilor substanțiale ale nivelului general al veniturilor care, la rândul lor, au ca rezultat variații considerabile ale costului vieții.

ARTICOLUL 67

În cazul unei plăți periodice la care se aplică prezentul articol:

a) cuantumul prestației trebuie fixat conform unui barem prevăzut sau conform unui barem stabilit de autoritățile publice competente, conform regulilor prevăzute;

b) cuantumul prestației poate fi redus doar în măsura în care celelalte resurse ale familiei beneficiarului depășesc sumele substanțiale prevăzute sau stabilite de autoritățile publice competente, conform regulilor prevăzute;

c) totalul prestației și al celorlalte resurse, după deducerea sumelor substanțiale vizate la lit. b), trebuie să fie suficient pentru a asigura familiei beneficiarului o stare de sănătate și condiții de viață decente și nu trebuie să fie inferior cuantumului prestației calculat conform prevederilor art. 66;

d) prevederile lit. c) se consideră a fi îndeplinite dacă suma totală a prestațiilor plătite în baza părții respective a prezentei convenții depășește cu cel puțin 30% cuantumul total al prestațiilor care ar fi obținute prin aplicarea prevederilor art. 66 și a dispozițiilor:

(i) art. 15 lit. b), pentru partea III;

(ii) art. 27 lit. b), pentru partea V;

(iii) art. 55 lit. b), pentru partea a IX-a;

(iv) art. 61 lit. b), pentru partea a X-a.

Tabel. Anexă la partea a XI-a

Plățile periodice către beneficiarul-tip

Partea Riscul social Beneficiarul-tip Procent
III Boală Bărbat cu soție și 2 copii 45
IV Șomaj Bărbat cu soție și 2 copii 45
V Bătrânețe Bărbat cu soție de vârsta pensionării 40
VI Accidente de muncă și boli profesionale:
- incapacitate de muncă Bărbat cu soție și 2 copii 50
- invaliditate Bărbat cu soție și 2 copii 50
- urmași Văduvă cu 2 copii 40
VIII Maternitate Femeie 45
IX Invaliditate Bărbat cu soție și 2 copii 40
X Urmași Văduvă cu 2 copii 40

PARTEA a XII-a Egalitatea de tratament a rezidenților de altă naționalitate

ARTICOLUL 68

1. Rezidenții de altă naționalitate trebuie să dispună de aceleași drepturi ca și cetățenii naționali; cu toate acestea, reglementări speciale privind cetățenii de altă naționalitate sau cetățenii naționali născuți în afara teritoriului statului pot fi stabilite cu privire la prestațiile ori părțile din prestații care se plătesc în totalitate sau preponderent din fondurile publice și în raport cu schemele tranzitorii.

2. În cadrul sistemelor de securitate socială contributivă care protejează salariații, persoanele protejate care sunt cetățeni ai unui stat membru care a acceptat obligațiile ce decurg din partea corespunzătoare a Convenției vor avea, în cadrul acelei părți, aceleași drepturi ca și cetățenii statului membru respectiv. Totuși, aplicarea prezentului paragraf poate fi condiționată de existența unui acord bilateral sau multilateral care să prevadă reciprocitatea.

PARTEA a XIII-a Dispoziții comune

ARTICOLUL 69

O prestație la care o persoană protejată ar avea dreptul prin aplicarea uneia dintre părțile de la II la X ale prezentei convenții poate fi suspendată, în măsura în care se prevede:

a) atât timp cât persoana interesată nu se află pe teritoriul statului membru;

b) atât timp cât persoana interesată este întreținută din fonduri publice ori pe cheltuiala unei instituții sau unui serviciu de securitate socială; cu toate acestea, dacă prestația depășește costul acestei întrețineri, diferența trebuie acordată persoanelor aflate în întreținerea beneficiarului;

c) atât timp cât persoana interesată primește în numerar o prestație de securitate socială, alta decât prestația familială, și pe orice perioadă pentru care primește indemnizație pentru riscul social, de la o terță sursă, cu condiția ca partea prestației care este suspendată să nu depășească cealaltă prestație sau indemnizația provenită de la terța sursă;

d) atunci când persoana interesată a încercat să obțină o prestație în mod fraudulos;

e) când riscul social a fost provocat în urma unei infracțiuni sau a unui delict comis de persoana interesată;

f) atunci când riscul social a fost provocat de comportamentul necinstit cu bună știință al persoanei interesate;

g) în cazul în care persoana interesată neglijează să facă uz de serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziție ori nu respectă regulile prevăzute privind verificarea existenței riscului social sau privind conduita beneficiarilor;

h) în cazul prestației de șomaj, atunci când persoana interesată nu a utilizat serviciile de ocupare aflate la dispoziția sa;

i) în cazul prestației de șomaj, atunci când persoana interesată și-a pierdut locul de muncă datorită încetării lucrului în urma unui conflict profesional sau când a părăsit voluntar locul de muncă fără a avea motive legitime;

j) în cazul prestației de urmaș, atât timp cât văduva trăiește în concubinaj.

ARTICOLUL 70

1. Orice solicitant trebuie să aibă dreptul de a face apel în caz de refuz al prestației sau de a contesta calitatea ori nivelul acesteia.

2. În cazul în care, în aplicarea prezentei convenții, administrarea îngrijirilor medicale este încredințată unui departament guvernamental care răspunde în fața Parlamentului, dreptul de apel prevăzut la paragraful 1 din prezentul articol poate fi înlocuit cu dreptul de a depune o reclamație cu privire la refuzarea îngrijirilor medicale sau la calitatea îngrijirilor medicale primite, examinată de către autoritatea competentă.

3. În cazul în care cererea este judecată de un tribunal creat în mod special pentru rezolvarea aspectelor de securitate socială și în cadrul cărora persoanele protejate sunt reprezentate, dreptul de apel poate să nu fie acordat.

ARTICOLUL 71

1. Costul prestațiilor atribuite în conformitate cu prezenta convenție și cheltuielile de administrare a acestor prestații trebuie să fie finanțate în mod colectiv, prin contribuții de asigurări și taxe sau ambele, într-un mod care evită eforturile financiare mari din partea persoanelor cu resurse limitate și care ține cont de situația economică a statului membru și a diviziunilor de persoane protejate.

2. Totalul cotizațiilor de asigurări suportate de salariații protejați nu trebuie să depășească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecția salariaților, a soțiilor și copiilor lor. Pentru a stabili dacă această condiție este îndeplinită, toate prestațiile acordate de statul membru care aplică prezenta convenție vor putea fi considerate în ansamblul lor, cu excepția prestațiilor familiale și a prestațiilor în caz de accidente de muncă și de boli profesionale, dacă acestea din urmă țin de o ramură specială.

3. Statul membru trebuie să își asume responsabilitatea generală pentru acordarea corespunzătoare a prestațiilor în conformitate cu prevederile prezentei convenții și trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea atingerii acestui scop; ea trebuie, dacă este cazul, să se asigure că studiile actuariale necesare și calculele cu privire la echilibrul financiar sunt stabilite periodic și, în orice caz, anterior modificării prestațiilor, a nivelului contribuțiilor de asigurări sau taxelor alocate acoperirii riscului social respectiv.

ARTICOLUL 72

1. În cazul în care administrarea nu este încredințată unei instituții reglementate de autoritățile publice sau de un departament guvernamental care răspunde în fața Parlamentului, reprezentanții persoanelor protejate vor participa la administrare sau vor fi asociați cu putere consultativă, în condiții prevăzute; de asemenea, legislația sau reglementările naționale pot prevedea participarea reprezentanților angajatorilor și ai autorităților publice.

2. Statul membru trebuie să își asume responsabilitatea generală pentru buna administrare a instituțiilor și serviciilor care concură la aplicarea prezentei convenții.

PARTEA a XIV-a Dispoziții diverse

ARTICOLUL 73

Prezenta convenție nu se va aplica pentru:

a) riscurile sociale survenite înainte de intrarea în vigoare a părții corespunzătoare din Convenție pentru statul membru respectiv;

b) prestațiile acordate pentru riscurile sociale survenite după intrarea în vigoare a părții din Convenție pentru statul membru interesat, în măsura în care drepturile la aceste prestații provin din perioade anterioare datei intrării în vigoare menționate anterior.

ARTICOLUL 74

Prezenta convenție nu reprezintă o revizuire a unei convenții deja existente.

ARTICOLUL 75

În cazul în care Conferința adoptă ulterior o nouă convenție privitoare la unul sau mai multe dintre subiectele prezentei convenții, prevederile prezentei convenții, după cum se va specifica în noua convenție, vor înceta să se aplice pentru orice stat membru care a ratificat noua convenție, începând cu data intrării sale în vigoare, pentru statul membru respectiv.

ARTICOLUL 76

1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenție se angajează să includă în raportul anual cu privire la aplicarea Convenției, transmis în baza art. 22 al Constituției OIM:

a) informații complete referitoare la legislația și reglementările prin care au efect prevederile Convenției; și

b) dovada că a îndeplinit exigențele statistice prevăzute la articolele de mai jos:

(i) art. 9 lit. a), b), c) sau d); art. 15 lit. a), b) sau d); art. 21 lit. a) sau c); art. 27 lit. a), b) sau d); art. 33 lit. a) sau b); art. 41 lit. a), b) sau d); art. 48 lit. a), b) sau c); art. 55 lit. a), b) sau d); art. 61 lit. a), b) sau d), privind numărul persoanelor protejate;

(ii) art. 44, 65, 66 sau 67 privind cuantumul prestațiilor;

(iii) art. 18 paragraful 2 lit. a) privind durata indemnizațiilor de boală;

(iv) art. 24 paragraful 2 privind durata prestațiilor de șomaj; și

(v) art. 71 paragraful 2 privind proporția resurselor care provin din cotizațiile de asigurări ale salariaților protejați, într-o formă de prezentare care să se conformeze cât mai mult posibil cu recomandările pentru o mai mare uniformitate, formulate de Consiliul de administrație al OIM.

2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenție va transmite directorului general al Biroului Internațional al Muncii, la intervale stabilite prin hotărârile Consiliului de administrație, rapoarte privind stadiul legislației sale și al aplicării acesteia în practică, cu privire la prevederile fiecăreia dintre părțile de la II până la X ale Convenției, care nu au fost deja specificate în actul de ratificare al statului membru respectiv sau într-o notificare ulterioară în baza art. 4.

ARTICOLUL 77

1. Prezenta convenție nu se aplică nici marinarilor, în general, nici marinarilor de pe vasele de pescuit; prevederi pentru protecția ambelor diviziuni de marinari au fost adoptate în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii prin Convenția din 1946 privind securitatea socială a marinarilor și Convenția din 1946 privind pensiile marinarilor.

2. Un stat membru poate exclude marinarii sau marinarii pescari, fie din numărul salariaților, fie din cel al populației active, fie din cel al rezidenților, atunci când se calculează procentul salariaților sau rezidenților care sunt protejați în urma aplicării uneia dintre părțile de la II până la X, acoperite prin ratificare.

PARTEA a XV-a Dispoziții finale

ARTICOLUL 78

Ratificările formale ale prezentei convenții vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii și înregistrate prin intermediul acestuia.

ARTICOLUL 79

1. Prezenta convenție va angaja doar statele membre ale OIM, pentru care ratificarea a fost înregistrată de directorul general.

2. Ea va intra în vigoare după 12 luni de la înregistrarea de către directorul general a ratificărilor a două state membre.

3. Ca urmare, această convenție va intra în vigoare pentru fiecare stat membru după 12 luni de la data înregistrării ratificării sale.

ARTICOLUL 80

1. Declarațiile care vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii, conform paragrafului 2 al art. 35 al Constituției OIM, vor face cunoscute:

a) teritoriile pentru care respectivul stat membru se angajează să aplice prevederile Convenției sau ale unora dintre părțile sale, fără modificări;

b) teritoriile pentru care se angajează să aplice prevederile Convenției sau anumite părți ale acesteia, cu modificări și privind respectivele modificări;

c) teritoriile pentru care Convenția este inaplicabilă și, în acest caz, motivele pentru care este inaplicabilă;

d) teritoriile pentru care respectivul stat membru se abține de la a lua o decizie, în așteptarea unei analize mai aprofundate a situației referitoare la respectivele teritorii.

2. Angajamentele menționate la lit. a) și b) ale primului paragraf din prezentul articol vor fi considerate părți integrante ale ratificării și vor produce aceleași efecte.

3. Fiecare stat membru va putea renunța, în totalitate sau parțial, printr-o nouă declarație, la rezervele enunțate în declarația sa anterioară, conform lit. b), c) sau d) ale primului paragraf din prezentul articol.

4. În orice moment în care Convenția este subiectul unei denunțări în conformitate cu prevederile art. 82, fiecare stat membru va putea comunica directorului general o nouă declarație prin care modifică sub o anumită formă termenii tuturor declarațiilor anterioare și prin care își afirmă noua poziție în raport cu respectivele teritorii, după cum va specifica.

ARTICOLUL 81

1. Declarațiile comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii, în conformitate cu paragrafele 4 și 5 ale art. 35 al Constituției OIM, trebuie să indice dacă prevederile Convenției sau ale părților la care se referă se vor aplica în teritoriile respective cu sau fără modificări; în cazul în care declarația indică faptul că prevederile Convenției sau ale anumitor părți ale sale se aplică cu modificări, ea trebuie să specifice și în ce constau aceste modificări.

2. Statul membru, statele membre sau autoritatea internațională interesată vor putea renunța, în totalitate ori parțial, printr-o declarație ulterioară, la dreptul de a recurge la vreo modificare indicată într-o declarație anterioară.

3. Statul membru, statele membre sau autoritatea internațională interesată pot, în orice moment în care Convenția poate fi denunțată în conformitate cu prevederile art. 82, să comunice directorului general o nouă declarație care modifică sub un anumit aspect termenii unei declarații anterioare și afirmă noua poziție în raport cu aplicarea Convenții.

ARTICOLUL 82

1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenție poate, la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare inițiale a Convenției, denunța Convenția sau una dintre părțile ei, de la II la X, sau mai multe dintre ele, printr-o notă comunicată directorului general al Biroului Internațional al Muncii, înregistrată de acesta. Denunțarea nu va produce efecte mai devreme de un an de la data înregistrării ei.

2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenție și care, în intervalul de un an de la data expirării perioadei de 10 ani menționate în paragraful precedent, nu va face uz de dreptul de denunțare prevăzut de prezentul articol va fi angajat pentru o nouă perioadă de 10 ani și, ca urmare, va putea denunța Convenția sau una dintre părțile de la II la X la expirarea fiecărei perioade de 10 ani prevăzute în prezentul articol.

ARTICOLUL 83

1. Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale OIM înregistrarea tuturor ratificărilor, declarațiilor și denunțărilor care i-au fost comunicate de către statele membre.

2. Atunci când notifică statelor membre ale OIM înregistrarea celei de-a doua ratificări comunicate, directorul general va atrage atenția statelor membre ale Organizației asupra datei la care prezenta convenție va intra în vigoare.

ARTICOLUL 84

Directorul general al Biroului Internațional al Muncii va comunica secretarului general al Națiunilor Unite, pentru înregistrare, conform art. 102 al Cartei Națiunilor Unite, informații complete privitoare la toate ratificările, declarațiile și actele de denunțare înregistrate, în conformitate cu prevederile articolului precedent.

ARTICOLUL 85

De fiecare dată când va considera necesar, Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii va prezenta Conferinței generale un raport asupra aplicării prezentei convenții și va examina dacă există motive de a înscrie pe ordinea de zi a Conferinței tema revizuirii totale sau parțiale a Convenției.

ARTICOLUL 86

1. În cazul în care Conferința adoptă o nouă convenție care revizuiește total sau parțial prezenta convenție și dacă noua convenție nu dispune altfel:

a) ratificarea de către un stat membru a noii convenții va implica de drept, contrar dispozițiilor art. 82, o denunțare imediată a prezentei convenții, cu condiția ca noua convenție să fi intrat deja în vigoare;

b) începând cu data intrării în vigoare a noii convenții, prezenta convenție va înceta să mai fie deschisă ratificării statelor membre.

2. În orice caz, prezenta convenție va rămâne în vigoare în forma și conținutul său actual, pentru acele state membre care au ratificat-o, dar care nu au ratificat noua convenție de revizuire.

ARTICOLUL 87

Versiunile în limbile franceză și engleză ale textului prezentei convenții au aceeași valabilitate.

ANEXĂ

Clasificarea industrială internațională standard
pentru toate activitățile economice
(revizuită până în 1969)

Nomenclatorul diviziunilor majore, diviziunilor și grupelor majore

Diviziune majoră 1. Agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit

Diviziune Grupa majoră
11 Agricultură și vânătoare
111 Agricultură și creșterea animalelor
112 Activități anexe în agricultură
113 Vânătoare, vânătoare cu capcane și repopularea vânatului
12 Silvicultură și exploatări forestiere
121 Silvicultură
122 Exploatare forestieră
13 130 Pescuit

Diviziune majoră 2. Industria extractivă

Diviziune Grupa majoră
21 210 Extracția cărbunelui
22 220 Extracția țițeiului și gazelor naturale
23 230 Extracția minereurilor metalice
29 290 Extracția altor minereuri

Diviziune majoră 3. Industria prelucrătoare

Diviziune Grupa majoră
31 Producția de bunuri alimentare, băuturi și tutun
311-312 Industria alimentară
313 Producția de băuturi
314 Industria tutunului
32 Industria textilă, de îmbrăcăminte și pielărie
321 Industria textilă
322 Producția de articole de îmbrăcăminte, cu excepția încălțămintei
323 Industria pielăriei, articolelor din piele și înlocuitori de piele, a blănurilor, cu excepția încălțămintei și a articolelor de îmbrăcăminte
324 Producția de încălțăminte, cu excepția celei din cauciuc vulcanizat sau modelat și a celei din material plastic
33 Industria lemnului și fabricarea de obiecte din lemn, inclusiv mobilă
331 Industriile lemnului și fabricarea de obiecte din lemn și plută, cu excepția mobilei
332 Fabricarea de mobilă și accesorii, cu excepția accesoriilor din metal
34 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie; imprimerie și editare
341 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie
342 Imprimerie, editare și alte industrii anexe
35 Industria chimică și fabricarea de produse chimice, derivate din petrol și cărbune, produse din cauciuc și mase plastice
351 Fabricarea de produse chimice industriale
352 Fabricarea altor produse chimice
353 Rafinarea petrolului
354 Fabricarea diverselor derivate din petrol și cărbune
355 Industria cauciucului
356 Fabricarea unor produse din material plastic, neclasificate în alte diviziuni
36 Fabricarea de produse minerale nemetalice, cu excepția derivatelor din petrol și cărbune
361 Fabricarea gresiei, porțelanului și faianței
362 Industria sticlei și a produselor din sticlă
369 Fabricarea altor produse minerale nemetalice
37 Industria metalurgică de bază
371 Industria siderurgică și de primă transformare a fontei, fierului și oțelului
372 Producția și prima transformare a metalelor neferoase
38 Fabricarea de produse din metal, mașini și echipamente
381 Fabricarea de produse din metal, cu excepția mașinilor și echipamentelor
382 Construcția de mașini, cu excepția celor electrice
383 Fabricarea mașinilor, aparatelor și furniturilor electrice
384 Construcția de echipament de transport
385 Fabricarea de echipament profesional și științific, de măsură și control, neclasificat în altă parte, precum și fotografic și optic
39 390 Alte industrii prelucrătoare

Diviziune majoră 4. Electricitate, gaz și apă

Diviziune Grupa majoră
41 410 Electricitate, gaz și abur
42 420 Distribuția apei și lucrări la instalația de alimentare cu apă

Diviziune majoră 5. Construcții

Diviziune Grupa majoră
50 500 Construcții

Diviziune majoră 6. Comerț cu amănuntul și ridicata; restaurante și hoteluri

Diviziune Grupa majoră
61 610 Comerț cu ridicata
62 620 Comerț cu amănuntul
63 Restaurante și hoteluri
631 Restaurante, cafenele, precum și alte localuri de servire a produselor alimentare și a băuturilor
632 Hoteluri, pensiuni, terenuri de campare și alte locații similare

Diviziune majoră 7. Transport, depozitare și comunicații

Diviziune Grupa majoră
71 Transporturi și depozitare
711 Transporturi terestre
712 Transporturi pe apă
713 Transporturi aeriene
719 Servicii auxiliare de transport
72 720 Comunicații

Diviziune majoră 8. Bănci, asigurări, afaceri imobiliare și servicii furnizate întreprinderilor

Diviziune Grupa majoră
81 810 Instituții financiare
82 820 Asigurări
83 Afaceri imobiliare și servicii furnizate întreprinderilor
831 Afaceri imobiliare
832 Servicii furnizate întreprinderilor, cu excepția închirierii mașinilor și echipamentului
833 Închirierea mașinilor și echipamentului, inclusiv leasing

Diviziune majoră 9. Servicii comunitare, sociale și personale

Diviziune Grupa majoră
91 910 Administrație publică și apărare națională
92 920 Servicii sanitare și similare
93 Servicii sociale și conexe furnizate comunității
931 Servicii de educație
932 Instituții științifice și de cercetare
933 Servicii medicale, dentare, alte servicii sanitare și veterinare
934 Instituții de binefacere
935 Asociații comerciale, profesionale și sindicale
939 Alte servicii sociale și conexe oferite comunității
94 Servicii de recreere și culturale
941 Filme cinematografice și alte servicii de divertisment
942 Biblioteci, muzee, grădini botanice și zoologice, alte servicii culturale neclasificate în alte diviziuni
949 Servicii de distracție și recreere neclasificate în alte diviziuni
95 Servicii oferite particularilor și gospodăriilor
951 Servicii de reparații neclasificate în alte diviziuni
952 Spălătorii, servicii de spălătorie, curățătorie și vopsitorie
953 Servicii casnice
959 Diverse servicii pentru persoane particulare
96 960 Organizații internaționale și alte organisme extrateritoriale

Diviziune majoră 0. Activități definite neadecvat

Diviziune Grupa majoră
0 000 Activități definite neadecvat
;
se încarcă...