Parlamentul României

Legea nr. 312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor

Modificări (...), Puneri în aplicare (1), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23 octombrie 2003
Formă aplicabilă de la 10 august 2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta lege reglementează politica agricolă în domeniul legumiculturii, privind producerea și valorificarea legumelor.

Art. 2. -

Dezvoltarea durabilă a legumiculturii în România are în vedere funcțiile economice, ecologice și de sprijinire a activităților din zonele rurale.

Art. 3. -

Organul de specialitate al administrației publice centrale care asigură reglementarea și implementarea strategiilor și politicilor în domeniul legumiculturii este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Art. 4. -

Politica agricolă în domeniul producerii și valorificării legumelor, pepenilor și ciupercilor cultivate are în vedere următoarele obiective:

a) dezvoltarea durabilă a exploatațiilor agricole de profil, prin ameliorarea sistemelor de producere și profit ale producătorilor agricoli;

b) diversificarea producției din punct de vedere cantitativ și calitativ, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor;

c) întărirea organizatorică a pieței produselor, în sensul repartizării echitabile a veniturilor între producători, procesatori și comercianți;

d) elaborarea strategiilor consolidate și a politicilor structurale, în colaborare cu organizațiile profesionale și interprofesionale și cu autoritățile administrației publice locale și centrale;

e) construcții instituționale pentru aplicarea mecanismelor de reglementare a pieței;

f) antrenarea cercetării și a învățământului în sprijinirea fermierilor legumicultori.

Art. 5. - Puneri în aplicare (1)

(1) În sensul prezentei legi, producția de legume se realizează în următoarele sisteme de cultură:

a) legume de câmp;

b) legume în spații protejate: solarii, sere reci și sere încălzite;

c) cultura pepenilor;

d) cultura ciupercilor;

e) producerea răsadurilor;

f) producerea semințelor de legume.

(2) După direcțiile de valorificare, producția de legume are următoarele destinații:

a) consum în stare proaspătă;

b) prelucrare industrială.

(3) Clasificarea legumelor se face potrivit următoarelor criterii:

a) botanice:

b) durata vieții plantelor;

c) particularitățile părților comestibile;

d) cerințele față de factorii de mediu și tehnologiile aplicate;

e) capacitatea de menținere a calității legumelor proaspete.

CAPITOLUL II Producerea legumelor

Art. 6. - Puneri în aplicare (1)

(1) În România, cadrul ecologic oferă condiții climatice naturale favorabile pentru sistemele de cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1), pe baza cărora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operațiunea de zonare.

(2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici, economici, sociali și de protecție a mediului, care să orienteze delimitarea teritorială și amplasarea speciilor, soiurilor și hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile.

(3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 7. -

(1) Terenul cultivat cu legume se încadrează la categoria de folosință "teren arabil".

(2) Fac parte din categoria de folosință "teren arabil" și suprafețele ocupate cu solarii-tunel, solarii cu acoperiș în pantă, individuale sau bloc, acoperite cu materiale plastice.

Art. 8. -

(1) Producătorii agricoli pot înființa culturi legumicole cu soiurile și hibrizii prevăzuți în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură al României, aprobat anual de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și cu soiurile și hibrizii speciilor legumicole, înscriși în cataloagele țărilor membre ale Uniunii Europene.

(2) Categoriile biologice de semințe și material săditor folosite în cultura legumelor sunt următoarele:

a) sămânța de prebază;

b) sămânța de bază;

c) sămânța certificată;

d) sămânța hibridă;

e) răsaduri provenite din semințele prevăzute la lit. a)-d).

(3) Producerea, prelucrarea și/sau comercializarea semințelor și a materialului de plantare se realizează de operatori economici, persoane fizice sau juridice, autorizați în condițiile legii.

(4) Autorizarea producerii de răsaduri se va asigura, în principal, prin control la locul de cultivare, luându-se în considerare toate elementele tehnologice ale culturii.

CAPITOLUL III Siguranța alimentară și calitatea legumelor,
pepenilor și ciupercilor cultivate
Puneri în aplicare (1)

Art. 9. -

(1) Legumele, pepenii și ciupercile cultivate, destinate comercializării în vederea consumului uman în stare proaspătă, se clasifică în conformitate cu standardele de comercializare, care au caracter obligatoriu în toate etapele comercializării pe filiera de produs.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) produsele care:

a) sunt expediate de către producători la centrele de sortare, calibrare, ambalare din zona de producție;

b) sunt vândute de producători în zona de producție, în piețele tradiționale, în piețele organizate în anumite zile, în acest scop.

(3) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale notifică Comisia Europeană cu privire la exceptările prevăzute la alin. (2).

(4) Legumele, pepenii și ciupercile cultivate, comercializate în stare proaspătă, destinate consumului uman, se supun controlului de conformitate cu standardele de comercializare.

(5) Controlul de conformitate se efectuează de către Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor, potrivit atribuțiilor stabilite.

Art. 10. -

(1) Legumele proaspete, pepenii și ciupercile destinate consumului uman se comercializează în spații special amenajate, însoțite de facturi pe care se înscriu de către emitent calitatea și conformitatea cu standardele de comercializare.

(2) Facturile pot fi emise de către comerciant sau de producător, în cazul în care acesta face livrarea directă către beneficiar.

Art. 11. -

Micii producători, persoane fizice, care comercializează în condițiile legii legume în piețele stradale sau tradiționale se exceptează de la prevederile art. 10 alin. (2), având obligația dovedirii calității de producător și a prezentării produselor în condiții de calitate și igienă.

Art. 12. -

(1) Se interzice comercializarea legumelor, pepenilor și a ciupercilor cultivate în stare proaspătă sau procesată, destinate consumului uman, care conțin reziduuri de pesticide și metale grele, azotați, azotiți sau alte produse, care depășesc nivelurile maxime admise stabilite de legislația în vigoare.

(2) Legumele, pepenii și ciupercile cultivate, în stare proaspătă sau procesată, care au caracteristicile prevăzute la alin. (1), determinate de laboratoare acreditate, se retrag de pe piață, se confiscă și se distrug.

(3) Analizele privind conținutul de reziduuri de pesticide, metale grele, azotați, azotiți sau alte produse se fac de laboratoarele acreditate, în conformitate cu legislația în vigoare, la cererea producătorilor și/sau a comercianților.

(4) Comercianții pot solicita de la producător buletine de analiză eliberate de laboratoare acreditate, pentru produsele proaspete pe care le pun în vânzare pentru consumul uman.

Art. 13. -

(1) Producătorii agricoli care cultivă legume, pepeni și ciuperci au obligația de a practica metode de cultivare sănătoase, astfel încât să asigure siguranța alimentară a consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și solul și de a ține evidența tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în procesul de producție.

(2) Controlul privind respectarea tehnologiilor de producție pentru legume, pepeni și ciuperci de cultură se exercită de personalul de specialitate din cadrul Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor, ale cărei organizare și funcționare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Art. 14. -

(1) Prelucrarea industrială a legumelor și a ciupercilor cultivate în scop comercial se face în unități de producție, conform reglementărilor în vigoare.

(2) În sensul prezentei legi, unități de producție sunt unitățile care prelucrează, depozitează, condiționează și transportă legumele, ciupercile cultivate și produsele rezultate prin prelucrarea industrială a acestora, destinate consumului uman.

CAPITOLUL IV Sancțiuni

Art. 15. -

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea civilă sau contravențională, după caz.

Art. 16. -

Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1), art. 11 și art. 13, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

c) refuzul producătorilor agricoli, precum și al comercianților de a se supune controlului exercitat de organele abilitate ale statului, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

Art. 17. -

Sancțiunile prevăzute la art. 16 se aplică atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.

Art. 18. -

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit atribuțiilor ce le revin prin lege.

Art. 19. -

Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenții, se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 20. -

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ

I. Zonarea speciilor legumicole

Definirea zonării

Prin zonarea speciilor legumicole se înțelege repartizarea teritorială a culturilor de legume pe baza interdependenței unor factori care favorizează sau limitează posibilitățile de valorificare a potențialului biologic, imprimând legumiculturii un caracter zonal.

În România sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor:

1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafața totală ocupată cu legume - și asigură cele mai bune condiții privind cerințele speciilor, soiurilor și hibrizilor de legume față de factorii naturali și cuprinde două subzone:

a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400-500 mm precipitații anuale, temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom și soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a țării - Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnașului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea și cuprinde județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, județele Brăila, Galați, Tulcea, Constanța și partea de sud a județului Mehedinți. Subzona I asigură condiții climatice cu posibilități de irigare pentru toate speciile legumicole și îndeosebi pentru cele pretențioase la căldură: ardei, vinete, tomate, castraveți, pepeni, fasole de grădină, bame și altele;

b) subzona a II-a, caracterizată prin precipitații medii anuale cuprinse între 550 și 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% și soluri de tip cernoziom, brun de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În această subzonă se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole.

2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, Lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitații medii anuale de 450-550 mm, umiditate relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune.

Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafața totală cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele, mazărea de grădină și tomatele.

3. Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafața de legume a României și se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitații medii anuale de 600-650 mm și o umiditate relativă medie a aerului cuprinsă între 57% și 65%.

Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină, legume din grupa verzei.

II. Microzonarea este un subsistem al zonării care conturează arealul unor culturi legumicole la scară redusă. Microzonarea este impusă de amplitudinea variației factorilor pedoclimatici și social-economici specifici unei zone.

În cadrul oricărei zone există suprafețe de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumită categorie ca urmare a expoziției sau protejării naturale.

La stabilirea microzonelor se ține cont, pe lângă condițiile de mediu, și de elementele social-economice, deoarece acestea se manifestă pregnant atât prin gradul de specializare a forței de muncă, cât și prin puterea economică a fiecărei proprietăți agricole. Lucrările de zonare stau la baza concentrării, profilării și specializării producției de legume.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II și III din Legea nr. 112/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 312/2003 și care se aplică în continuare ca dispoziții proprii ale Legii nr. 112/2007:

"

Art. II. -

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. III. -

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 49/2003 privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 19 noiembrie 2003."

;
se încarcă...