Parlamentul României

Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Acțiuni respinse (1), Referințe (2), Reviste (3), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24 iulie 2004
Formă aplicabilă de la 24 martie 2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Jurisprudență (4)

(2) Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la propunerea ministrului internelor și reformei administrative. Jurisprudență (2)

(3) Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local. Jurisprudență (8)

(4) Miniștrii și conducătorii celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuțiile lor de conducere și control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

(5) Atribuțiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 2. -

(1) Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului. Jurisprudență (3)

(2) Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu. Jurisprudență (5)

(3) Prefectul este ordonator terțiar de credite. Jurisprudență (2)

(4) Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*). Jurisprudență (2)

Art. 3. - Jurisprudență (1)

(1) Sediul instituției prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reședință de județ, într-un imobil proprietate publică a statului, a județului sau a municipiului, după caz. Jurisprudență (2)

(2) Pentru municipiul București, respectiv județul Ilfov, sediul instituției prefectului este în municipiul București.

Art. 4. -

(1) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

(2) Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă și se actualizează la propunerea ministrului internelor și reformei administrative, prin decizie a primuluiministru. Jurisprudență (2)

Art. 5. -

Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:

a) legalității, imparțialității și obiectivității;

b) transparenței și liberului acces la informațiile de interes public;

c) eficienței;

d) responsabilității;

e) profesionalizării;

f) orientării către cetățean.

Art. 6. - Jurisprudență (3)

(1) Capacitatea juridică de drept public a instituției prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect. Jurisprudență (3)

(2) Exercitarea drepturilor și asumarea obligațiilor civile ale instituției prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia. Jurisprudență (1)

Art. 7. - Jurisprudență (1)

(1) Activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și din alte surse legal constituite. Jurisprudență (3)

(2) Instituția prefectului poate beneficia de programe cu finanțare internațională. Jurisprudență (1)

Art. 8. -

(1) Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului au obligația să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(2) Situațiile financiare privind execuția bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situațiile financiare se înaintează conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(3) Avizele prefectului prevăzute la alin. (1) și (2) sunt consultative.

Art. 9. -

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecți. Prefectul municipiului București este ajutat de 3 subprefecți.

(2) Atribuțiile subprefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Prefectul și subprefectul fac parte din categoria înalților funcționari publici.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

CAPITOLUL II Drepturile și îndatoririle prefecților și subprefecților

Art. 12. -

(1) Prefecții și subprefecții care nu dețin o locuință proprietate personală în municipiul reședință de județ în care au fost numiți beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum și de locuință de serviciu corespunzătoare, în condițiile legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcției.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuinței de serviciu, cele pentru transportul prefecților și subprefecților și al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care își are sediul instituția prefectului, și cele de instalare sunt suportate din bugetul instituției prefectului.

(3) Contractul de închiriere a locuinței de serviciu se încheie pe perioada exercitării funcției de prefect, respectiv de subprefect. La data încetării exercitării funcției de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere încetează de drept.

Art. 13. -

Prefecții și subprefecții nu au dreptul la grevă.

Art. 14. -

Prefecții și subprefecții nu pot să înființeze organizații sindicale proprii.

Art. 15. -

Prefecții și subprefecții au obligația să informeze conducerea Ministerului Internelor și Reformei Administrative ori de câte ori călătoresc în afara județului.

Art. 16. -

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în funcție i se acordă onoruri militare, în condițiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul județului.

Art. 17. -

Prefectul și subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizații căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, potrivit legii, sub sancțiunea destituirii lor din funcția publică.

Art. 18. -

Prefectul și subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

CAPITOLUL III Atribuțiile prefectului

Art. 19. - Jurisprudență (15)

(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale: Jurisprudență (4)

a) asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice; Jurisprudență (6), Reviste (2)

b) acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; Jurisprudență (1)

c) acționează pentru menținerea climatului de pace socială și a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale; Jurisprudență (1)

d) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru determinarea priorităților de dezvoltare teritorială;

e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (34), Reviste (2)

f) asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire și intervenție pentru situații de urgență; Jurisprudență (1)

g) dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinație; Jurisprudență (1)

h) utilizează, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza logistică de intervenție în situații de criză, în scopul desfășurării în bune condiții a acestei activități; Jurisprudență (1)

i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și a siguranței cetățenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană;

l) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

m) asigură folosirea, în condițiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativteritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%. Jurisprudență (2)

(2) Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și de celelalte acte normative, precum și însărcinările stabilite de Guvern. Jurisprudență (1)

Art. 20. - Jurisprudență (2)

Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială și poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii.

Art. 21. -

(1) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu și un reprezentant al instituției prefectului din județul în care își are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condițiile legii.

(2) Prefectul poate propune miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sancționarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

Art. 22. - Jurisprudență (1)

(1) În fiecare județ funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecți și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, care își au sediul în județul respectiv.

(2) La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate și alte persoane a căror prezență este considerată necesară.

(3) Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puțin o dată pe lună și oricând se consideră că este necesar.

(4) Atribuțiile colegiului prefectural privesc armonizarea activității serviciilor publice deconcentrate care au sediul în județul respectiv, precum și implementarea programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune ale Guvernului la nivelul județului sau al localităților acestuia și vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 23. -

(1) Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.

(2) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităților administrativteritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

Art. 24. - Jurisprudență (1)

În situații de urgență sau de criză autoritățile militare și organele locale ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative au obligația să informeze și să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranța populației, a bunurilor, a valorilor și a mediului înconjurător.

Art. 25. -

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul solicită instituțiilor publice și autorităților administrației publice locale documentații, date și informații, iar acestea sunt obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod gratuit.

CAPITOLUL IV Actele prefectului

Art. 26. - Jurisprudență (8)

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condițiile legii. Jurisprudență (6), Reviste (1)

(2) Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativteritoriale.

(3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică, potrivit legii. Jurisprudență (1)

Art. 27. -

(1) Ordinul prefectului, care conține dispoziții normative, devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștință publică. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicării către persoanele interesate.

(2) Ordinele emise de prefect în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoștință și sunt executorii. Jurisprudență (1)

(3) Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

(4) Ministerul Internelor și Reformei Administrative poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.

Art. 28. -

(1) Prefecții sunt obligați să comunice ordinele emise potrivit art. 26 alin. (2) conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.

(2) Prefectul poate propune ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale măsuri pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Art. 29. -

Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să comunice de îndată prefecților actele cu caracter normativ emise în domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.

CAPITOLUL V Cancelaria prefectului și oficiile prefecturale

Art. 30. - Jurisprudență (3)

(1) În cadrul instituției prefectului se organizează și funcționează cancelaria prefectului.

(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție de specialitate specifice: directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant și secretarul cancelariei. Modificări (1)

(3) Funcția de secretar al cancelariei se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcția de șef de cabinet. Pot fi numite în funcția de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare sau medii, în condițiile legii.

(4) Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcție de către prefect.

(5) Personalul din cadrul cancelariei prefectului își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condițiile legii, pe durata exercitării funcției publice de către înaltul funcționar public.

(6) Activitatea cancelariei prefectului este coordonată de director, care răspunde în fața prefectului în acest sens.

(7) Salarizarea personalului din cadrul cancelariei prefectului se face potrivit anexei nr. I - cap. II lit. B - la Ordonanța Guvernului nr. 9/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 112/2005, cu modificările ulterioare.

Art. 31. -

(1) Prefectul poate organiza, prin ordin, în cadrul numărului de posturi și al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. În municipiul București se pot organiza oficii prefecturale în fiecare sector.

(2) Ordinul prefectului de înființare și organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

(3) Oficiile prefecturale fac parte integrantă din instituția prefectului.

(4) Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de către un șef al oficiului prefectural.

(5) Funcția de șef al oficiului prefectural este echivalentă cu funcția de director executiv.

(6) Numirea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al șefului oficiului prefectural se fac de către prefect, în condițiile legii.

CAPITOLUL VI Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 32. - Jurisprudență (1)

Prevederile art. 7, 8 și 17 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Art. 33. -

Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999*) privind Statutul funcționarilor publici, republicată, și ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001**), republicată.

*) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.

**) Legea administrației publice locale nr. 215/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 și a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, și prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

Art. 34. - Jurisprudență (2)

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile art. 26 și 27, cele ale secțiunii 1 "Prefectul județului și al municipiului București" a cap. VIII "Prefectul" și ale art. 154 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare***), precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

***) Prevederile art. 26 și 27, cele ale secțiunii 1 "Prefectul județului și al municipiului București" din cap. VIII "Prefectul" și ale art. 154 alin. (2) au fost abrogate la data intrării în vigoare a prezentei legi și anterior republicării Legii administrației publice locale nr. 215/2001 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2005 care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 340/2004 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2005:

"

Art. II. -

Funcțiilor publice de prefect și de subprefect nu le sunt aplicabile prevederile art. XVI alin. (4)****) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

****) Alin. (4) al art. XVI din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogat prin Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006.

Art. III. -

(1) Prefecții în funcție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cei care vor ocupa posturile rămase vacante după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2005 pot fi numiți în funcții publice de prefect în urma promovării unui examen de atestare pe post.

(2) Subprefecții în funcție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cei care vor ocupa posturile rămase vacante după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2005 pot fi numiți în funcții publice de subprefect în urma promovării unui examen de atestare pe post.

(3) Pot participa la examenul de atestare pe post și pot ocupa funcțiile publice în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15*) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția celor prevăzute la lit. c)-e).

(4) Persoanele care nu promovează examenul de atestare pe post, în condițiile legii, vor fi eliberate din funcțiile deținute.

(5) Numirea în funcții publice a persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2) se face începând cu data de 1 ianuarie 2006.

(6) Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de atestare pe post se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

(7) Examenul de atestare pe post este gestionat de comisia pentru recrutarea înalților funcționari publici numită prin decizie a primului-ministru.

*) Legea nr. 188/1999 a fost ulterior republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, iar vechiul art. 15 a devenit art. 16.

Art. IV. -

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, funcția publică de secretar general al prefecturii se transformă în funcția publică de subprefect.

(2) Secretarii generali ai prefecturii în funcție la data de 31 decembrie 2005 ca urmare a promovării concursului organizat pentru ocuparea funcției publice respective sunt numiți în funcția publică de subprefect începând cu data de 1 ianuarie 2006.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, atribuțiile stabilite prin actele normative în vigoare în competența secretarului general al prefecturii se exercită de către unul dintre subprefecți, desemnat prin ordin al prefectului."

;
se încarcă...