Parlamentul României

Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24 iulie 2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Jurisprudență (4)

(2) Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la propunerea ministrului internelor și reformei administrative. Jurisprudență (3)

(3) Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local. Jurisprudență (7)

(4) Miniștrii și conducătorii celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuțiile lor de conducere și control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

(5) Atribuțiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

(1) Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului. Jurisprudență (3)

(2) Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu. Jurisprudență (5)

(3) Prefectul este ordonator terțiar de credite. Jurisprudență (2)

(4) Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*). Jurisprudență (2)

Art. 3. - Jurisprudență (2)

(1) Sediul instituției prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reședință de județ, într-un imobil proprietate publică a statului, a județului sau a municipiului, după caz. Jurisprudență (2)

(2) Pentru municipiul București, respectiv județul Ilfov, sediul instituției prefectului este în municipiul București.

Art. 4. -

(1) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Jurisprudență (1)

(2) Lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă și se actualizează la propunerea ministrului internelor și reformei administrative, prin decizie a primuluiministru. Jurisprudență (2)

Art. 5. -

Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:

a) legalității, imparțialității și obiectivității;

b) transparenței și liberului acces la informațiile de interes public;

c) eficienței;

d) responsabilității;

e) profesionalizării;

f) orientării către cetățean.

Art. 6. - Jurisprudență (3)

(1) Capacitatea juridică de drept public a instituției prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect. Jurisprudență (2)

(2) Exercitarea drepturilor și asumarea obligațiilor civile ale instituției prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia. Jurisprudență (1)

Art. 7. - Jurisprudență (1)

(1) Activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, și din alte surse legal constituite. Jurisprudență (4)

(2) Instituția prefectului poate beneficia de programe cu finanțare internațională. Jurisprudență (1)

Art. 8. -

(1) Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului au obligația să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(2) Situațiile financiare privind execuția bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situațiile financiare se înaintează conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(3) Avizele prefectului prevăzute la alin. (1) și (2) sunt consultative.

Art. 9. -

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecți. Prefectul municipiului București este ajutat de 3 subprefecți.

(2) Atribuțiile subprefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Prefectul și subprefectul fac parte din categoria înalților funcționari publici.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

CAPITOLUL II Drepturile și îndatoririle prefecților și subprefecților

Art. 12. -

(1) Prefecții și subprefecții care nu dețin o locuință proprietate personală în municipiul reședință de județ în care au fost numiți beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu 3 salarii de bază brute, precum și de locuință de serviciu corespunzătoare, în condițiile legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcției.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuinței de serviciu, cele pentru transportul prefecților și subprefecților și al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care își are sediul instituția prefectului, și cele de instalare sunt suportate din bugetul instituției prefectului.

(3) Contractul de închiriere a locuinței de serviciu se încheie pe perioada exercitării funcției de prefect, respectiv de subprefect. La data încetării exercitării funcției de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere încetează de drept.

Art. 13. -

Prefecții și subprefecții nu au dreptul la grevă.

Art. 14. -

Prefecții și subprefecții nu pot să înființeze organizații sindicale proprii.

Art. 15. -

Prefecții și subprefecții au obligația să informeze conducerea Ministerului Internelor și Reformei Administrative ori de câte ori călătoresc în afara județului.

Art. 16. -

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în funcție i se acordă onoruri militare, în condițiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul județului.

Art. 17. -

Prefectul și subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizații căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, potrivit legii, sub sancțiunea destituirii lor din funcția publică.

Art. 18. -

Prefectul și subprefectul răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

CAPITOLUL III Atribuțiile prefectului

Art. 19. - Jurisprudență (15)

(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale: Jurisprudență (4)

a) asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice; Jurisprudență (2), Reviste (1)

b) acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; Jurisprudență (1)

c) acționează pentru menținerea climatului de pace socială și a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale; Jurisprudență (1)

d) colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru determinarea priorităților de dezvoltare teritorială;

e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (33), Reviste (1)

f) asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire și intervenție pentru situații de urgență;

g) dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinație;

h) utilizează, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza logistică de intervenție în situații de criză, în scopul desfășurării în bune condiții a acestei activități;

i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și a siguranței cetățenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană;

l) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

m) asigură folosirea, în condițiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativteritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%. Jurisprudență (2)

(2) Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege și de celelalte acte normative, precum și însărcinările stabilite de Guvern. Jurisprudență (1)

Art. 20. - Jurisprudență (2)

Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială și poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii.

Art. 21. -

(1) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu și un reprezentant al instituției prefectului din județul în care își are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condițiile legii.

(2) Prefectul poate propune miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sancționarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

Art. 22. -

(1) În fiecare județ funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecți și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, care își au sediul în județul respectiv.

(2) La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate și alte persoane a căror prezență este considerată necesară.

(3) Colegiul prefectural se convoacă de către prefect cel puțin o dată pe lună și oricând se consideră că este necesar.

(4) Atribuțiile colegiului prefectural privesc armonizarea activității serviciilor publice deconcentrate care au sediul în județul respectiv, precum și implementarea programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune ale Guvernului la nivelul județului sau al localităților acestuia și vor fi reglementate prin hotărâre a Guvernului*).

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.

Art. 23. -

(1) Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.

(2) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităților administrativteritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

Art. 24. - Jurisprudență (1)

În situații de urgență sau de criză autoritățile militare și organele locale ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative au obligația să informeze și să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranța populației, a bunurilor, a valorilor și a mediului înconjurător.

Art. 25. -


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...