Curtea Europeană a Drepturilor Omului - CEDO

Hotărârea privind cauza Naidin împotriva României

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

(Cererea nr. 38162/07)

Hotărârea devine definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În cauza Naidin împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Dragoljub Popoviæ, Luis López Guerra, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, și Marialena Tsirli, grefier adjunct de secție,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 30 septembrie 2014,

pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află cererea nr. 38162/07 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Petre Naidin ("reclamantul"), a sesizat Curtea la 24 august 2007, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ("Convenția").

2. Guvernul român ("Guvernul") a fost reprezentat de agenții guvernamentali, domnul R.-H. Radu și doamna I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul a susținut, în special, că au fost încălcate art. 8 și art. 14 din Convenție în ceea ce privește dreptul acestuia la respectarea vieții sale private, din cauza interdicției care i s-a impus de a ocupa o funcție publică.

4. La 31 august 2010, capătul de cerere întemeiat pe art. 8 și art. 14 din Convenție a fost comunicat Guvernului și cererea a fost declarată inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere.

ÎN FAPT

I. Circumstanțele cauzei

5. Reclamantul s-a născut în anul 1954 și locuiește în Călărași.

6. În perioada 1990-1991, reclamantul a ocupat funcția de subprefect al județului Călărași. Ulterior, acesta a fost ales și reales deputat în Parlament, unde și–a desfășurat activitatea pe parcursul a trei mandate, până în 2004.

7. În anul 2000, atunci când a candidat pentru a treia oară la Camera Deputaților, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ("CNSAS") a procedat din oficiu la verificarea trecutului reclamantului, în temeiul Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.

8. În urma cercetărilor și după două audieri ale reclamantului, CNSAS a concluzionat că acesta din urmă colaborase cu poliția politică (Securitatea) în perioada 1971-1974. Decizia CNSAS se baza pe o declarație din 1971, semnată de reclamant, în vârstă de 17 ani la acea vreme, prin care se angaja să colaboreze cu Securitatea. În timpul liceului și al serviciului militar, acesta a furnizat informații privind unii colegi considerați suspecți deoarece ascultau posturi de radio străine, aveau rude în străinătate sau nu mâncau carne. Decizia CNSAS a fost publicată în Monitorul Oficial.

9. Reclamantul a contestat în fața Curții de Apel București interpretarea de către CNSAS a actelor din trecutul acestuia, susținând că acestea au fost nevinovate și nu au avut consecințe și că nu puteau fi înțelese decât în contextul istoric al epocii. CNSAS a răspuns că informațiile furnizate erau, la acea vreme, de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate și că legea nu făcea distincție între diverse grade de colaborare.

10. Prin hotărârea definitivă din 20 august 2001, curtea de apel a respins contestația. Aceasta a hotărât că, în sensul Legii nr. 187/1999, reclamantul colaborase într-adevăr cu poliția politică, având în vedere că furnizase informații care puteau aduce atingere unor drepturi și libertăți fundamentale, fără să fie necesar să se țină seama de repercusiunile reale pe care le-ar fi putut avea aceste informații asupra persoanelor în cauză.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...