Parlamentul României

Legea nr. 59/1934 asupra cecului

Modificări (4), Acțiuni admise (3), Acțiuni respinse (15), Referințe (5), Cărți (1), Reviste (5), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 iunie 1934

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

TITLUL I

CAPITOLUL I Despre emiterea și forma cecului Jurisprudență (1)

Art. 1. Jurisprudență (38), Referințe în cărți (1)

Cecul cuprinde: Jurisprudență (8)

1. Denumirea de cec trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu. Jurisprudență (5)

2. Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani. Jurisprudență (8)

3. Numele celui care trebuie să plătească (tras). Jurisprudență (4)

4. Arătarea locului unde plata trebuie făcută.

5. Arătarea datei și a locului emiterii. Jurisprudență (8)

6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). Jurisprudență (1)

Art. 2. Jurisprudență (7)

Titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.

În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment.

Cecul care nu arăta unde a fost emis se socotește semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.

Art. 3. Modificări (1), Jurisprudență (12)

Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras și plătibil în străinătate este valabil ca cec chiar dacă trasul nu este bancher. Jurisprudență (1)

Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convențiuni exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condițiuni valorează totuși ca cec. Jurisprudență (5)

Art. 4. Jurisprudență (1), Reviste (1)

Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se socotește nescrisă.

Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu și semnată de tras, are numai efectul confirmării existenței disponibilului și împiedică pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Art. 5. Jurisprudență (1)

Cecul poate fi stipulat plătibil:

Unei anumite persoane, cu sau fără clauză expresă "la ordin".

Unei anumite persoane cu clauză "nu la ordin", sau o expresiune echivalentă, "La purtător".

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtător", ori o altă expresiune echivalentă este socotit cec la purtător.

Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Art. 6.

Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuși.

Cecul poate fi tras pentru contul unui terțiu.

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiași trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.

Art. 7. Reviste (1)

Orice stipulațiune de dobândă înscrisă în cec se socotește nescrisă.

Art. 8. Modificări (1)

Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terțiu fie în localitatea unde trasul are domiciliul său fie într-o altă localitate, cu condițiunea însă ca terțiul să fie bancher.

Art. 9. Jurisprudență (1)

Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere. Jurisprudență (1)

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea mai mică.

Art. 10.

Dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligațiunile celorlalți semnatari rămîn totuși valabile.

Art. 11. Modificări (2), Jurisprudență (14)

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele și prenumele sau firma celui care se obligă. Este totuși valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin inițiale.

Art. 12.

Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ținut personal, în temeiul cecului și, dacă a plătit are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeași regulă se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Art. 13. Jurisprudență (4)

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere se socotește nescrisă.

Art. 14. Jurisprudență (7)

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea cecului.

CAPITOLUL II Despre transmiterea cecului Jurisprudență (2)

Art. 15. Jurisprudență (1)

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cecul.

Art. 16. Reviste (1)

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condițiune la care este supus se socotește nescrisă.

Girul parțial este nul.

Este de asemenea nul girul trasului.

Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb. Jurisprudență (2)

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente și dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Art. 17. Modificări (1)

Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).

Art. 18.

Girul transmite toate drepturile rezultând din cec.

Dacă girul este în alb, posesorul poate:

1. Să-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.

2. Să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.

3. Să predea cecul unui terțiu fără să-l gireze și fără să completeze girul în alb.

Art. 19.

Girantul, dacă nu există clauză contrarie, răspunde de plată.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Art. 20.

Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se socotesc în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb.

Art. 21.

Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispozițiunilor referitoare la regres; el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin.

Art. 22.

Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, în modul arătat în art. 20, nu este ținut să predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

Art. 23. Jurisprudență (2)

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu știință în paguba debitorului.

Art. 24.

Dacă girul cuprinde mențiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procură.

Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.

Art. 25.

Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent.

CAPITOLUL III Despre aval

Art. 26. Jurisprudență (2)

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din sumă. Această garanție poate fi dată de un terțiu, altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

Art. 27.

Avalul se dă pe cec sau pe adaos. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval", sau orice altă formă echivalentă; el este semnat de avalist. Modificări (1)

El este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cecului, afară numai dacă semnătura este a trăgătorului.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socotește dat pentru trăgător.

Art. 28. Jurisprudență (1)

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul.

Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de forma.

Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva acelora care sunt ținuți către acesta din urma, în temeiul cecului.

CAPITOLUL IV Despre prezentarea la plată și despre plată

Art. 29. Jurisprudență (11)

Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulațiune contrară se socotește nescrisă.

Cecul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării. Jurisprudență (1)

Art. 30. Jurisprudență (10)

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres, împotriva giranților și garanților, să fie prezentat la plată în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.

Termenele aici arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii.

Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea locului plății.

Dacă aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.

Art. 31.

Când un cec este tras între două locuri având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.

Art. 32. Modificări (1)

Prezentarea unui cec la un oficiu de compensații echivalează cu prezentarea la plată.

Art. 33.

Ordinul de a plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare.

În lipsa unui atare ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

Art. 34.

Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea trăgătorului, incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia, intervenite după emiterea cecului.

Art. 35.

Trasul poate cere, plătind cecul, ca el să-i fie predat cu mențiunea "achitat" de către posesor.

Posesorul nu poate refuza o plată parțială.

În caz de plată parțială, trasul poate cere să se facă pe cec mențiune de această plată și să i se dea o chitanță.

Art. 36. Jurisprudență (1)

Trasul care plătește un cec, ce poate fi girat, este dator să verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor giranților.

Art. 37.

Când un cec este plătibil într-o monedă, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului în moneda țării, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să-i fie plătită în moneda țării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății.

Valoarea monedei este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec. Reviste (1)

Regulile aici arătate nu se aplica în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată (clauză de plată efectivă în monedă străină).

Dacă suma este arătată într-o moneda având aceeași denumire, dar o valoare diferită în țara de emisiune și în acea a plății, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

CAPITOLUL V Despre cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil și cecul de călătorie

Art. 38. Modificări (1)

Trăgătorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul următor.

Bararea se face prin două linii paralele puse pe fața cecului. Ea poate fi generală sau specială.

Bararea este generală dacă între cele două linii nu se face nici o arătare sau se face mențiunea "bancher" sau un alt termen echivalent; ea este specială dacă numele unui bancher se înscrie între cele două linii.

Bararea generală poate fi transformată în barare specială, însă bararea specială nu poate fi transformată în barare generală.

Tăierea (ștergerea) liniilor sau a numelui bancherului înscris se socotește ca și cum nu ar fi fost făcută.

Art. 39. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unui bancher sau unui client al trasului.

Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât bancherului înscris în cec sau, dacă acesta este trasul, unui client al sau. Totuși, bancherul indicat poate recurge pentru încasare la un alt bancher.

Un bancher nu poate dobândi un cec barat de la unul din clienții săi sau de la un alt bancher. El nu poate să-l încaseze pentru alte persoane decât acestea.

Cecul purtând mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a două barări, din care una pentru încasare prin intermediul unui oficiu de compensațiune.

Trasul sau bancherul care nu respectă dispozițiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurența valorii cecului.

Art. 40.

Trăgătorul ca și posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserând transversal pe fața cecului cuvintele "plătibil în cont". "numai pentru virament", sau altă expresiune echivalentă.

În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operațiune de scripte (credit în cont, virament sau compensațiune). Operațiunea de scripte echivalează cu plata.

Ștergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socotește ca și când nu ar fi fost făcută.

Trasul care nu respectă dispozițiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată până la concurența valorii cecului.

Art. 41. Modificări (1), Jurisprudență (2)

Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plătit decât primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent.

Primitorul nu poate gira cecul decât unui bancher pentru încasare; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescripțiuni se consideră ca nescrise. Jurisprudență (2)

Ștergerea clauzei se consideră ca neavenită.

Cel care plătește un cec netransmisibil altei peroane decât primitorului, sau bancherului giratar pentru încasare, răspunde de plata făcută.

Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de bancher, la cererea clientului.

Aceeași clauză poate fi pusă de un girant, cu aceleași efecte.

Art. 42.

Trăgătorul poate subordona plata cecului existenței pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului (cecul de călătorie).

CAPITOLUL VI Despre regresul în caz de neplată

Art. 43. Jurisprudență (2)

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat: Modificări (1), Jurisprudență (1)

1. Fie printr-un act autentic (protest).

2. Fie printr-o declarațiune a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat.

3. Fie printr-o declarațiune datată a unui oficiu de compensațiune, constatatoare ca cecul i-a fost remis în termen util și că nu a fost plătit.

Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute. Jurisprudență (1)

Art. 44.

Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcut înaintea expirării termenului de prezentare.

Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalentă poate fi făcută în prima zi lucrătoare ce urmează.

Art. 45.

Posesorul trebuie să încunoștiințeze de neplată pe girantul sau și pe trăgător, în cele patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente ori zilei prezentării, în caz de stipulațiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoștiințarea, să anunțe pe girantul sau de încunoștiințarea primită, arătând numele și adresele acelora care au făcut încunoștiințările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător. Termenele aici arătate curg de la primirea înștiințării precedente.

Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoștiințare este făcută unui semnatar al cecului, aceeași încunoștiințare trebuie să fie făcută în același termen avalistului.

În caz când un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil încunoștiințarea făcută girantului, care îl precede, este îndestulătoare.

El trebuie să dovedească, că a făcut încunoștiințarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoștiințarea a fost predată poștei în termenul prescris.

Acel care nu face încunoștiințarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul sau de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele-interese să poată întrece suma din cec.

Art. 46.

Trăgătorul, girantul, avalistul, poate prin stipulațiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice altă expresiune echivalentă, scrisă pe cec și semnată, să scutească pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatări echivalente.

Această stipulațiune nu scutește pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de încunoștiințările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.

Dacă stipulațiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de trăgător, posesorul face protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămîn în sarcina sa. Dacă stipulațiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute de la toți semnatarii.

Art. 47.

Toți cei care s-au obligat prin cec sunt ținuți solidar către posesor.

Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care sau obligat.

Același drept îl are oricare semnatar care a plătit cecul.

Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedică urmărirea celorlalți, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.

Art. 48. Reviste (1)

Posesorul poate cere pe cale de regres:

1. Suma arătată în cecul neplătit.

2. Dobânda legală, socotită de la prezentare.

3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatării echivalente, acelea ale încunoștiințării făcute cum și celelalte cheltuieli.

Art. 49. Jurisprudență (1)

Acel care a plătit prin regres cecul poate cere de la giranții săi:

1. Întreaga suma plătită.

2. Dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma.

3. Cheltuieli pe care le-a făcut.

Art. 50.

Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cecului, împreună cu protestul sau constatarea echivalentă și un cont de întoarcere achitat.

Orice girant care a plătit cecul poate șterge girul sau și acelea ale giranților următori.

Art. 51. Jurisprudență (2)

Când prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatării echivalente în termenele prescrise, este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră), aceste termene sunt prelungite.

Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoștința girantului sau cazul fortuit ori de forță majoră și să facă pe cec sau pe adaos, mențiunea datată și semnată de el de aceasta încunoștiințare; pentru rest se aplică dispozițiunile art. 45. Modificări (1)

După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întîrziere, să prezinte cecul la plată și, dacă este nevoie, să facă protestul sau constatarea echivalentă.

Dacă cazul fortuit ori de forță majoră ține 15 zile, socotite de la data când posesorul a încunoștiințat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă încunoștiințarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalentă.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatării echivalente.

Art. 52.

Între mai mulți obligați care au o situațiune egală în cec nu se poate exercita acțiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligațiunile solidare.

Art. 53. Acțiuni admise (1), Jurisprudență (22)

Cecul are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 48 și 49. Jurisprudență (10), Reviste (1)

Până la modificarea regulelor de procedură se extinde, în ce privește cecul, formula executorie, astfel cum este arătată art. 135, cod proc. civilă din Vechiul Regat. Jurisprudență (2)

"Instanța competentă pentru a investi cecul cu formula executorie, este judecătoria de ocol, dacă suma arătată în cec nu depășește suma de 50.000 lei și tribunalul în caz contrar. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Contra jurnalului de învestire nu există drept de apel". Modificări (1), Acțiuni admise (1), Jurisprudență (1)

Cecul emis în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sun emise și de legea locului unde cecul a fost admis.

Somațiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Art. 54. Modificări (1), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (11)

În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opoziție la executare. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

Opoziția se va introduce la instanța în circumscripția căreia se află notariatul de stat care a învestit cecul cu formula executorie. Modificări (1)

Ea va judeca de urgență și cu precădere înaintea oricărei alte pricini. Jurisprudență (1)

Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare. Jurisprudență (1)

Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendarea executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

Art. 55. Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (9)

În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 23.

Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Excepțiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfățișare.

Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen de la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.

Art. 56. Jurisprudență (1)

Dacă din raportul care a dat naștere emisiunii sau transmisiunii cecului, derivă o acțiune cauzală, aceasta rămâne în ființă, cu toată emiterea sau transmiterea cecului, afară de cazul când se dovedește novațiunea. Jurisprudență (1)

Posesorul cecului nu poate exercita acțiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanței competente și justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține.

Art. 57.

Când posesorul cecului a pierdut acțiunea cambială contra tuturor obligaților și nu are contra acestora acțiune cauzală, poate acționa pe trăgătorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a îmbogățit pe nedrept în dauna sa.

Aceeași acțiune o poate exercita în aceleași condițiuni, și în contra giranților.

Art. 58. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Protestul se face de portărel, iar în comunele nereședințe de tribunal, el poate fi făcut și de judecătorul de ocol.

În ținuturile unde funcționează notari publici, protestul va fi făcut de aceștia, potrivit competinții lor și legilor în vigoare.

Asistența martorilor nu este necesară la facerea protestului.

Art. 59. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Protestul poate fi încheiat prin act separat sau pe însuși originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi adăugat de portărel, notar sau judecător. Dacă protestul se încheie pe adaos, acel care l-a încheiat trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire. Modificări (1)

Dacă protestul este făcut prin act separat, mențiunea de facerea protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se proceadă la facerea protestului fără posesiunea titlului.

Art. 60.

Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru plată, chiar dacă nu sunt prezenți.

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc, din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cecului. Modificări (1)

Incapacitatea trasului sau a terțiului indicat în art. 8 nu dispensează de obligațiunea de a adresa protestul contra acestuia, afară de cazul când trasul este falit, în care caz sentința declarativă de faliment este suficientă pentru a exercita regresul.

Dacă trasul sau terțiul a încetat din viață, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente.

Art. 61. Jurisprudență (1)

Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat.

2. Numele și prenumele celui care a cerut facerea protestului.

3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul.

4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu mențiunea cercetărilor făcute.

5. Somațiunea de plată cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns.

Protestul va fi subscris de portărelul, notarul sau judecătorul care l-a dresat. Modificări (1)

Protestul prin act separat va trebui să cuprindă și transcrierea exactă a cecului.

Art. 62.

Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declarație de refuz de plată, scrisă și datată pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semnată de tras. Modificări (1)

Această declarațiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie învestită cu data certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

În cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără dată se socotește făcut înainte de declarație.

Art. 63. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Corpul de portărei, judecătoria sau notarul public vor trebui să țină un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic în ordinea datei cecurilor, cu arătarea mențiunilor cerute de articolele precedente.

Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor făcute în cursul săptămânii de portărei, judecătorii sau notarii publici va fi trimis în cea dintâi zi a săptămânii următoare tribunalului și Camerei de Comerț. Acest tablou va arăta data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul și scadența titlului protestat. Tribunalul va trece tabloul în registrul de evidența a protestelor cambiale prevăzut de art. 72 din legea asupra cambiei.

Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

CAPITOLUL VII Despre pluralitatea exemplarelor

Art. 64.

În afara de cecurile la purtător, orice cec emis în România și plătibil într-un Stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate în însuși textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socotește un cec distinct. Jurisprudență (1)

Art. 65.

Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat ca o atare plata anulează efectul celorlalte exemplare.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca și giranții următori, sunt ținuți în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnătura lor și care nu le-au fost înapoiate.

CAPITOLUL VIII Despre alterări

Art. 66. Jurisprudență (1)

În cazul alterării textului unui cec, semnatarii posteriori alterării sunt ținuți în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ținuți în termenii textului original.

Când din titlu nu rezultă sau nu se dovedește că semnătura a fost pusă înainte sau după alterare, se presupune că a fost pusă înainte.

CAPITOLUL IX Despre anularea și înlocuirea cecului

Art. 67. Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (11)

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să ceară anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui tribunalului comercial al locului în care cecul este plătibil. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

Cererea va trebui să arate mențiunile esențiale ale cecului.

Președintele tribunalului după examinarea cererii și a elementelor produse, cum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, dacă între timp detentorul cecului nu a făcut opoziție.

Ordonanța trebuie să fie notificată atât trăgătorului cât și trasului și publicată în Monitorul Oficial, la stăruința și pe cheltuielile petiționarului.

Cu toată înștiințarea, plata cecului făcută deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței, liberează pe tras.

Art. 68.

În termen de 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial deținătorul cecului va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunica petiționarului, trasului și trăgătorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plată.

Art. 69. Jurisprudență (1)

Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și poate să ceară plata cecului, dând cauțiune sau în lipsa de cauțiune, consemnarea sumei.

Art. 70.

După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției, printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.

Oricine a obținut înlocuirea cecului va putea să ceară plata cecului, prezentând ordonanța de anulare și certificatul grefei respective de neintroducerea opoziției la termen, sau prezentând hotărârea definitivă de respingerea opoziției.

Art. 71.

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului și trăgătorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.

Art. 72. Jurisprudență (4)

Ordonanța sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.

CAPITOLUL X Despre prescripție

Art. 73. Jurisprudență (3)

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare. Jurisprudență (2)

Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

Art. 74.

Întreruperea prescripției nu are efect decât împotriva aceluia față de care actul de întrerupere a fost făcut.

Art. 75. Modificări (3)

Prin cuvântul "bancher", întrebuințat în legea de față se înțeleg și peroanele sau instituțiunile asimilate de legea bancherilor.

CAPITOLUL XI Dispoziții generale

Art. 76.

Prezentarea și protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.

Când cea din urmă zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.

Art. 77.

În termenele prevăzute prin lege nu se socotește ziua de la care ele încep să curgă.

Art. 78.

Nu sunt admise termene de grație nici legale, nici judecătorești.

TITLUL II Despre cecul circular

Art. 79. Modificări (2)

Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o bancă sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de emitent.

Banca sau institutul de credit, autorizate a emite cecuri circulare, vor trebui să depună la Banca Națională a României, cel mai târziu până a două zi de la emitere, o cauțiune în titluri de Stat, garantate de Stat, sau lombardabile la Banca Națională, socotite la cursul zilei, de 40 la sută din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cauțiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.

Cauțiunea nu se va putea elibera de Banca Națională decât contra prezentării cecului respectiv, cu mențiunea "achitat".

Art. 80.

Cecul circular va cuprinde:

1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului.

2. Promisiunea necondiționată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani.

3. Numele și prenumele primitorului.

4. Arătarea datei și locului în care cecul circular a fost emis.

5. Semnătura băncii sau instituțiunii emitente. Modificări (2)

Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile mai sus arătate nu are valoare de cec circular.

Art. 81.

Posesorul decade din dreptul de regres, dacă nu prezintă titlul la plata în termen de 30 de zile de la emisiune.

Acțiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.

Girul în favoarea emitentului stinge cecul.

Art. 82. Modificări (2)

Banca sau institutul de credit poate încredința emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent, cu condițiunea însă ca cecul emis să poarte viza băncii sau institutului autorizat, iar corespondentul să semneze ca reprezentant al acelei bănci sau institut.

Art. 83.

Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se derogă prin prezenta lege și nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozițiunile din legea cambială referitoare la gir, plată, protest, regres, prescripție cum și cele relative la titlurile cu semnături false sau ale unor persoane incapabile.

De asemenea se vor aplica cecului circular dispozițiunile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil și de călătorie.

În procedura de anulare și înlocuire a cecului circular se vor aplica dispozițiunile art. 67, cu următoarele modificări:

Cererea trebuie adresată președintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment. Modificări (1)

Notificarea ordonanței se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petiționarului va înștiința de îndată despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plată unde cecul este plătibil.

Opoziția se va face la instanța care a dat ordonanța, comunicându-se petiționarului și reprezentantului emitentului copie de pe opoziție odată cu citația.

Emitentul care a plătit cecul circular, cu toată înștiințarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu răspunde de plata făcută înainte de notificarea ordonanței de anulare. De asemenea, emitentul care a plătit un cec circular chiar după primirea notificării, nu este responsabil dacă plata a fost făcută de un stabiliment căruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunoștința notificarea ordonanței de anulare.

În caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obține, după 20 de zile de la înștiințare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut înștiințarea.

TITLUL III Dispoziții finale, penale și tranzitorii

Art. 84. Modificări (1), Acțiuni admise (1), Jurisprudență (79), Reviste (1)

Se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afara de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (69)

1. Oricine emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului. Jurisprudență (9)

2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut. Acțiuni respinse (5), Referințe (1), Jurisprudență (133), Reviste (1)

3. Oricine emite un cec cu data falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11. Acțiuni respinse (7), Jurisprudență (82), Reviste (1)

4. Oricine emite un cec contrar dispozițiunii ultimului alineat al art. 6. Jurisprudență (1)

Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumătate. Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă. Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (22)

Art. 85. Modificări (1), Jurisprudență (1)

Băncile sau Instituțiunile de credit neautorizate, sau cărora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afară de cazul când legea prevede sancțiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sancțiuni.

Art. 86.

Condițiunile speciale și efectul cecurilor, precum și a tuturor obligațiunilor sau mențiunilor pe cec, făcute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, se vor judeca după legiuirea, sub imperiul căreia a fost făcut.

Art. 87.

Dispozițiunile acestei legi, privind modul de plata, dreptul de acțiune și de regres ce izvorăsc de cec, conservarea și stingerea acestui drept și efectele forței majore, se întind și asupra cecurilor emise sub imperiul legilor vechi, dacă au scăzut după intrarea în vigoare a acestei legi. Jurisprudență (1)

Art. 88.

Dispozițiunile acestei legi se aplică și la prescripțiunea neîmplinită la data punerii în vigoare a legii de față.

Începutul acestei prescripțiuni, precum și întreruperea ei, intervenită sub imperiul vechilor legi, se vor judeca după acele legi.

Dacă termenul de prescripțiune prevăzut de această lege este mai scurt decât cel prevăzut de legile vechi, el se va socoti de la data intrării în vigoare a legii de față afară numai dacă termenul s-ar împlini mai târziu decât s-ar fi împlinit, potrivit vechilor legi.

Art. 89.

Legea de față intră în vigoare la 1 iunie 1934.

(Avizul Consiliului Legislativ, secția II, Nr. 14 din 1934).

(Desbatori: Cameră Nr. 49–1938/934; Senat Nr. 31 și 34–1933/934)

(Votat de Adunarea Deputaților la 27 Aprilie și de Senat la 28 Aprilie 1934).

;
se încarcă...