Parlamentul României

Programul de guvernare 2017-2020, din 04.01.2017

Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 04 ianuarie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 21

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

1. VIZIUNEA

Perioada 2017-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăți echilibrate, bazată pe principii incluzive.

Guvernările PSD și ALDE au adus creștere economică și bunăstare în rândul cetățenilor. O putem face din nou, acționând atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

În plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieși din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine și trecerea la forța de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private vor fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Calitatea resursei umane este primordială. Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educația trebuie să fie captivantă, continuă și coerentă. Captivantă poate să devină pentru cei școliți prin contactul cu lumea reală, centrată pe "a face" în totală concordanță cu "a ști" pentru a motiva și interesa elevul și studentul aflat în procesul de învățare. Continuă - păstrarea interesului și motivației pe toată durata școlarizării, de la ciclul primar și până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă - prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel național, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învățământ și să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate și inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze și să asigure continuitatea abordărilor și prin activitățile extracurriculare și interdisciplinare relevante.

Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv, sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate. În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil.

Etapa de dezvoltare prezentă a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum și investiția în cercetare - inovare - dezvoltare CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurată eficiența proceselor și realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă.

Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetățean.

În acest sens, Guvernul susține construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație și a unui spital republican, în București, care va fi organizat ca centru de urgență-excelență și cercetare, pe toate specialitățile. În plus putem asigura finanțarea investițiilor în modernizarea spitalelor județene și a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităților cu ambulanțe, în vederea asigurării transportului pacienților în condiții optime la unitățile medicale (program ce va asigura prezența unei ambulanțe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul inițial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii și includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte mulți pacienți aglomerează inutil secțiile de primiri urgențe, când de fapt au afecțiuni minore, pentru care ar trebui să se adrese medicilor de familie. Propunem un pachet de salarizare motivant pentru personalul medical, astfel încât să oprim exodul medicilor.

Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creșterea potențialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat și stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja capitalul autohton în același timp cu o strategie consistentă de atragere a investițiilor străine directe mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol prin Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare și schema de start-up propuse, prin investiții în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele.

În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forța de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții condiționate de indicatori de performanță, abordare policentrică și concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor românești de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare națională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieței naționale, accesul la finanțare și la piețele de capital, promovarea investițiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin).

Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creștere organică și prin debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietății intelectuale românești, precum și măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri.

Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. Datorită eforturilor ultimului guvern PSD-ALDE, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. România are un document-cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, la o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și la obiective mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. România are șansa de a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale pentru a crește semnificativ numărul de turiști străini care vizitează anual România.

Reforma administrației publice are obiective subsumate țintelor strategice promovate în "Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020": eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste.

Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creștere economică și creșterea conectivității acestora cu zonele de dezvoltare și cu teritoriile europene.

Interconectarea eficientă a rețelelor energetice, de transporturi și broadband, dezvoltarea infrastructurii și a unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale sunt considerați pilonii fundamentali de aplicat în următorii patru ani.

Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetățenilor ei, pe o bază de încredere și de solidaritate reală ca și criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental și este necesar să fie bazat pe concurență, pe utilizarea optimă a resurselor și susținut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent și eficace atât pentru piețele de energie, cât și pentru operatori și consumatori.

Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor și consumatorilor, prin semnale de preț formate transparent și nediscriminatoriu, care să reflecte necesitățile pe termen lung și obiectivele de politici energetice la nivelul României. Și, cel mai important, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziție a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluții tehnologice și digitale ca participant activ la piața de energie și cea de producție de energie și beneficiar al reducerii facturilor în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiți, identificați si protejați.

Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creșterea suprafețelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranța și securitatea alimentară.

România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamna cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere economică sustenabilă.

Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de modelul actual - mult la puțini și puțin la mulți. Trebuie să prevenim polarizarea societății - astăzi 15% din populație câștigă 85% din venituri și 85% din populație 15% din venituri. Vrem să creștem și să consolidăm clasa de mijloc.

Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înțelepte de creștere economică putem obține un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului populației la servicii de calitate și la resurse. O putem face din nou!

Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare.

Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziție vulnerabilă.

Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunități pentru creșterea salariilor. România nu mai poate rămâne o țară în care resursa umană să fie prost plătită. Competivitatea resursei umane românești trebuie generată prin pregătire, eficiență și motivare, nu prin costul redus al acesteia.

Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație, prin susținerea familiei tinere, prin stimularea natalității putem asigura noilor generații un viitor aici, acasă, în România.

Readucerea sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esențială pentru creșterea competitivității într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică, ignorat constant în ultimul an și devenit un proces pur formal.

Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viață, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viață în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viață demnă și decentă și după pensionare.

Gândim modernizarea sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistența acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecție socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creșterea gradului de securitate socială, dar și responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale, mai ales pentru grupurile vulnerabile.

Scopul principal este acela ca toți cetățenii să aibă oportunități egale în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască decent, demn și în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute.

Totodată, măsurile din domeniul asistenței sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educația, spațiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creștere a calității vieții cetățenilor și, prin aceasta, a unei societăți incluzive.

Copiii și familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât și viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderență către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătății, educație de calitate, precum și în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate și serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor și persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condițiile de bază necesare acestora și stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităților publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse.

Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenționăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a crește eficiența lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizațiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor.

Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populației, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită și prioritară este să asigurăm pentru toți copiii din România o viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicită asumată de Guvern.

Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilități să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile și aspirațiile lor să fie respectate și sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități vizează integrarea acestora în comunitate, în condiții de egalitate și demnitate. Vom urmări cu preponderență dezinstituționalizarea acestora, acolo unde se poate, și creșterea gradului lor de participare pe piața muncii și de integrare în viața comunităților.

Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devină o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum și la securitatea regională și internațională.

În domeniul politicii de securitate națională, Guvernul consideră necesară actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent și inițierea unor noi legi pentru a avea instrumentele legislative în concordanță cu evoluția riscurilor din sfera securității naționale.

Din perspectiva cooperării internaționale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2017-2020.

În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE și integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acțiunile agresive din arealul estic, precum și revigorarea tendințelor naționaliste simultan cu apariția curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii.

Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente.

Decizia Marii Britanii de a ieși din UE generează reașezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât și oportunități pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat și de intensificarea fenomenului terorist și de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Alți factori care pot determina mutații semnificative cu privire la modelul de integrare europeană post-Brexit sunt alegerile din Franța și Germania din 2017.

Principalul obiectiv al României, în aceste condiții, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată care se vor contura la nivelul UE și de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să țină seama și de mutațiile din lumea euro-atlantică.

Preluarea primei președinții a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. În același timp, faptul că până acum nu s-a făcut nimic concret pentru pregătirea președinției, inclusiv definirea tipului de președinție pe care îl dorim, și nu au fost demarate pregătirile pentru buna derulare a acestui exercițiu de mare responsabilitate reprezintă o provocare pentru guvernul PSD- ALDE. De la 1 ianuarie 2017 vom avea la dispoziție numai 2 ani până la derularea efectivă a Președinției Consiliului UE, practic intrându-se în linie dreaptă în ceea ce privește pregătirile interne.

Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu posibila finalizare a negocierilor aferente procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post aderare care va trebui susținut de toate forțele politice din România și care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român.

Afacerile europene vor trebui să susțină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie și servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esențiale pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit convergența României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenția agricolă. Eficiența internă, buna guvernare și capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european.

Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul țărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergență. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect și nediscriminatoriu pentru cetățenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar și în interiorul UE, date fiind provocările în creștere la adresa principiului liberei circulații în mai multe state membre, pe fundalul evoluțiilor politice interne din aceste state.

Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE.

Avem, totodată, obligația să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Președintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe baza progreselor reale și necesare, evaluate corect, dar fără condiționalități politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilități care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE.

Va fi necesară diversificarea exporturilor românești și în afara UE, în regiuni în care nu am mai reușit să fim prezenți, precum și atragerea investițiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE și, în context, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu accent pe relațiile economice și comerciale cu țări din afara pieței unice precum China, Turcia și Israel.

Continuarea sprijinului pentru R. Moldova va rămâne un obiectiv esențial al statului român și va trebui dublat de sporirea prezenței în vecinătate, inclusiv prin investiții. Stabilitatea țărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniță al NATO și UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia.

În aceeași logică, de creare a unei zone de securitate și stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE și ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezență mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experiențe de transformare democratică și de reforme.

Marea Neagră va trebui menținută în atenția NATO, ca zonă de importanță strategică, cu relevanță pentru prezența și rolul acestei organizații într-o regiune cu ecuație complexă de securitate, dar și a UE, din perspectiva rolului Uniunii de "soft power", cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educația, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii.

Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii patru ani de guvernare, am gândit și propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar clar de implementare al măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale cu toți actorii interesați.

Totalul investițiilor publice (inclusiv cele din fonduri europene) se vor situa anual peste procentul de 6% din PIB, iar pentru a atinge acest scop, deficitul bugetar se va apropia de limta de 3%, negociată în cadrul Tratatului de la Maastricht. În vederea creșterii investițiilor publice, dar și a celor de tip parteneriat public-privat vom modifica și simplifica legislația privind achizițiile publice, dar și Legea parteneriatului public-privat. Un capitol distinct în cadrul acestor acte normative îl va reprezenta cel destinat proiectelor strategice de interes național: autostrăzi, căi ferate rapide, irigații, achiziții de tehnică militară. Totodată, achizițiile făcute de către autoritățile centrale în ceea ce privește bunurile și serviciile se vor face centralizat, de către o unitate de achiziții centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri și servicii, atât din străinătate, dar și din celelalte domenii se vor diminua cu aproximativ 10%-15%, imediat ce această unitate va deveni operațională.

2. PROGRAMUL DE POLITICI PUBLICE PENTRU PERIOADA 2017-2020

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum și creșterea bunăstării tuturor românilor.

Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei românești, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar și din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală.

Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu "forța de muncă ieftină" și să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovație și cu forța de muncă bine pregătită.

Tocmai fiindcă am înțeles că limbajul unui program economic nu este ușor accesibil tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru economic să fie diferită, ușor de parcurs și de înțeles. Reperele noastre vor fi așadar o sumă de principii și nu una de capitole.

Simplificare

Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele "Codul economic al României" și va conține Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea evaziunii fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Deschidere

Codul economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu asociațiile oamenilor de afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-uri, autorități publice locale, alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță interne și internaționale, toată clasa politică.

Transparență

Codul economic al României, odată dezbătut și asumat de toți cei care vor participa la îmbunătățirea lui, prezentați mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară.

Stabilitate

Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod economic al României, pentru cel puțin o perioadă de 5 ani de zile.

Predictibilitate

Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel, agenții economici, precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile și asta cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie 2018.

Prevenție

Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenția. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenției) care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor de orice fel, precum și la prevenirea greșelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancționat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat și apoi prevenit. Practic, scoatem cartonașul roșu acordat direct și îl înlocuim cu două cartonașe galbene.

Respect

Modificările propuse în Codul economic al României vizează, cu prioritate, creșterea respectului de care trebuie să se bucure cei care desfășoară o activitate economică în România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocrația prin reducerea masivă a numărului de taxe.

Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici, dar și cota 0%.

Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Acest lucru va fi posibil, deoarece tot noi am redus TVA-ul prin Codul fiscal de la 24% (a 3-a cea mai mare cotă din UE) la 20%, cât este în prezent.

Vom extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate și pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017.

Tot pentru a arăta respect pentru contribuabil, vom corecta, începând cu 2018, legislația care permite astăzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.

O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înființarea unei direcții aflate în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar, pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxă din sistemul fiscal al României care să nu poată fi plătită online, pe site-ul acestui departament, de către cei care preferă această modalitate de plată și doar la un singur ghișeu de către cei care aleg această opțiune.

Așadar, informatizarea sistemului public al instituțiilor din România și interoperabilitatea sa vor fi prioritare în următorii 2 ani, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include și interzicerea posibilității unei instituții publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja.

Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a taxelor va fi însoțită și de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar și de reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de către aceștia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însă ca și funcționarul public să fie respectat de către stat, dar și de către cei cu care intră în contact.

Pentru a putea cere profesionalizarea funcționarilor publici, vom iniția negocierea Legii salarizării unitare cu toate sindicatele care îi reprezintă pe cei care lucrează în sistemul public, în primul trimestru al anului 2017.

În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creșterea bugetului alocat plății salariaților din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar și stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din țări precum Franța, Germania, Danemarca sau Marea Britanie.

În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică.

Plata orelor suplimentare, dar și a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere și dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite.

Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.

Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

Bugetele instituțiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2017, alocări financiare pentru dotarea și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru cei aflați în slujba statului.

Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte, de abuzurile legii, iar, pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al funcționarului public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiile acestuia, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe "prietenii" sau prin acte de corupție.

Legislația penală va prevedea măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcționarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unitățile spitalicești, de agresiune a personalului.

Profesionalism

Profesionalizarea actului public nu se poate face fără o profesionalizare a managementului din sistemul public, precum și fără o întărire a rolului consultantului financiar.

În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de sub secretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcții de conducere în sistemul public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar și de verificarea cunoștințelor, evaluate de către evaluatori independenți, cu o bună reputație morală și profesională.

Totodată, fiecare funcționar public va cunoaște, în conformitate cu "Statutul funcționarului public" adoptat până la 1 iulie 2017, care sunt posibilitățile lui reale de creștere în carieră, dar și ce posibilități de perfecționare are. Prin reducerea numărului de documente, dar și printr-o relocare a celor care astăzi lucrează la ghișee sau care sunt pierduți între zecile de mii de hârtii către activități de îndrumare și de prevenție. Rolul consultanților fiscali, financiari, experților contabili, contabililor va crește semnificativ. Relația acestora cu instituțiile statului va crește ca importanță, dar și ca timp alocat comunicării pentru a anticipa și rezolva din timp problemele care ar putea apărea pentru cei pe care îi reprezintă: agenți economici, cei cu activități independente, persoane fizice.

În acest fel, ținta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent economic sau un contribuabil care dispune de o consultanță financiară de orice fel să nu mai trebuiască să interacționeze deloc cu instituțiile statului, rămânându-i tot timpul pentru derularea afacerii sau alături de cei dragi.

Interacțiunea cu instituțiile statului va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de partea economică-financiară.

Performanță


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...