Act Internațional

Convenția asupra facilităților vamale în favoarea turismului, încheiată la New York, la 4 iunie 1954*)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 26 aprilie 1961

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

Statele contractante,

În dorința de a înlesni dezvoltarea turismului internațional,

Au hotărît să încheie o Convenție și au convenit asupra următoarelor dispoziții:

ARTICOLUL 1

În sensul prezentei Convenții se înțelege:

a) Prin "drepturi și taxe de import" nu numai drepturile vamale, ca orice drepturi și taxe cerute ca urmare a importului;

b) Prin "turist" orice persoană care, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, intră pe teritoriul unui Stat contractant, altul decît cel în care această persoană își are domiciliul permanent și rămîne în acest Stat cel puțin 24 de ore și cel mult 6 luni, în cursul aceleiași perioade de 12 luni, dacă călătoria se datorește unui motiv legitim, altul decît imigrarea, cum este: turism, călătorii de plăcere, sport motive de sănătate motive familiare, studii, pelerinaje religioase sau călătorii de afaceri;

c) Prin "titlu de import temporar" documentul vamal care permite să se constate garanția sau consemnarea drepturilor și taxelor de import, datorate în caz de neexportare a obiectelor importate în mod temporar.

ARTICOLUL 2

1. Sub rezerva altor condiții prevăzute în prezenta Convenție fiecare Stat contractant va admite, cu scutire temporară de drepturi și taxe de import, efectele personale importate de un turist, cu condiția ca aceste efecte să fie destinate uzului personal, ca turistul să le transporte asupra lui sau în bagajele ce-l însoțesc, să nu existe vreo suspiciune de abuz și ca aceste efecte să fie reexportate de turist cînd părăsește țara.

2. Prin "efecte personale" se înțelege orice îmbrăcăminte și alte articole, noi sau folosite de care poate avea nevoie personal și în mod rațional un turist, ținînd seama de toate condițiile călătoriei sale, în afară de mărfurile importate în scopuri comerciale.

3. Efectele personale*) cuprind între alte articole, următoarele obiecte, cu condiția ca ele să poată fi considerate ca fiind în curs de întrebuințare:

- bijuterii personale;

- două aparate fotografice și 24 casete sau 10 role de filme pentru fiecare aparat;

- un aparat cinematografic de filmat de format mic și 10 bobine de film;

- un binoclu;

- un instrument muzical portativ;

- un patefon portativ și zece discuri;

- un aparat portativ pentru înregistrarea sunetului;

- un aparat de radio-recepție portativ;

- o mașină de scris portativă;

- un cărucior de copil;

- un cort sau alt echipament de cantonament pentru turiști;

- scule și articole de sport (de exemplu: o garnitură de instrumente de pescuit, două arme de vînătoare cu 100 cartușe de fiecare, o bicicletă fără motor, un caiac sau canoe de dimensiuni sub 5,50 m două perechi de schiuri, două rachete de tenis și alte articole asemănătoare**).

*) Conform recomandării Conferinței de la Roma.

**) Conform cererii Alianței internaționale pentru turism, se admite și un televizor portativ,

ARTICOLUL 3

Sub rezerva altor condiții prevăzute în prezenta Convenție, fiecare Stat contractant va admite, cu scutire de drepturi și taxe de import, produsele menționate mai jos, cînd un turist le importă pentru uz personal, cu condiția ca el să le transporte asupra lui sau în bagajele sale de mînă și cu condiția să nu existe vreo suspiciune de abuz:

a) 200 țigări, sau 50 țigări de foi, sau 250 grame de tutun, sau orice sortiment din aceste produse în cantitate pînă la 250 grame;

b) o sticlă de vin de capacitate normală și 1/4 litru de băuturi spirtoase;

c) 1/4 litru de colonie sau o mică cantitate de parfum.

ARTICOLUL 4

Sub rezerva altor condiții prevăzute în prezenta Convenție, fiecare Stat contractant acordă turistului, cu condiția să nu existe vreo suspiciune de abuz:

a) Autorizația de a importa în tranzit fără titlu de import temporar, și în limita unei valori totale de 100 dolari (S.U.A.), amintiri de voiaj pe care le transportă asupra lui sau în bagajele ce-l însoțesc, dacă aceste amintiri nu sînt destinate pentru scopuri comerciale.*)

b) Autorizația de a exporta, cu scutire de formalități privind controlul devizelor și cu scutire de drepturi de export, în limita unei valori totale de 100 dolari (S.U.A.), amintiri de voiaj pe care turistul le-a cumpărat în țară, pe care le poartă asupra lui sau în bagajele care-l însoțesc, dacă aceste amintiri nu sînt destinate unor scopuri comerciale.

*) Conform recomandării Conferinței de la Roma.

ARTICOLUL 5

Fiecare Stat contractant poate cere ca obiectele prevăzute la articolul 2, să fie puse sub garanția unui titlu de import temporar cînd acestea au o valoare mare.

ARTICOLUL 6

Statele contractante se vor strădui să nu instituie formalități vamale care ar putea avea ca efect împiedicarea dezvoltării turismului internațional.

ARTICOLUL 7

Pentru a accelera îndeplinirea formalităților vamale, Statele contractante vecine se vor, strădui să realizeze juxtapunerea instalațiilor vamale respective și ca orele de deschidere a birourilor și posturilor de vamă corespunzătoare să coincidă.

ARTICOLUL 8

Dispozițiunile prezentei Convenții nu aduc nici o atingere aplicării regulamentelor de poliție și altele, privind importul, deținerea și portul armelor și munițiilor.

ARTICOLUL 8

Fiecare Stat contractant recunoaște că interdicțiile privind importul și exportul obiectelor prevăzute de prezenta Convenție nu trebuie să se aplice decît în măsura în care aceste interdicții sînt bazate pe considerente care n-au un caracter economic, ca de pildă pe considerente de moralitate publică, securitate publică igienă sau sănătate publică, sau de ordin veterinar sau fitopatologic.

ARTICOLUL 10

Scutirile și alte înlesniri prevăzute de prezenta Convenție nu sînt aplicabile traficului de frontieră.

De asemenea, ele nu sînt în mod automat aplicabile:

a) în cazul unui produs sau obiect determinat, cînd pentru acest produs sau obiect, cantitatea totală importată de un turist depășeste în mod sensibil limita fixată prin prezenta Convenție;

b) în cazul turiștilor care intră mai mult decît odată pe lună în țara de import;

c) în cazul turiștilor sub vîrsta de 17 ani.

ARTICOLUL 11

În caz de fraudă, de contravenție sau de abuz, Statele contractante au dreptul să intenteze acțiuni de urmărire a persoanelor beneficiare ale scutirilor și altor înlesniri, pentru a recupera drepturile și taxele de import care eventual ar fi datorate, precum și pentru aplicarea oricăror penalități la care acestea s-ar fi expus.

ARTICOLUL 12

Orice încălcare a dispozițiilor prezentei Convenții, orice substituire, declarație falsă sau acțiune avînd ca efect ca o persoană sau un obiect să beneficieze pe nedrept de regimul de import prevăzut de prezenta Convenție, expune pe contravenient, în caz că unde s-a comis infracțiunea, sancțiunilor prevăzute de legislația acestei țări.

ARTICOLUL 13

Nici o dispoziție a prezentei Convenții nu exclude dreptul, pentru Statele contractante care formează o uniune vamală sau economică, de a prevedea reguli speciale aplicabile persoanelor care domiciliază în țările ce fac parte din această uniune.

ARTICOLUL 14

1. Prezenta Convenție va fi deschisă, pentru semnare, pînă la 31 decembrie 1954, în numele-oricărui Stat membru al Organizației Națiunilor Unite și al oricărui alt Stat invitat să participe la conferința Națiunilor Unite asupra formalităților vamale privind importul temporar al vehiculelor de turism și turismul, ținută la New York, în mai și iunie 1954, denumită mai jos "Conferința".

2. Prezenta Convenție va trebui să fie ratificată, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.

ARTICOLUL 15

1. Începînd de la 1 ianuarie 1955, orice Stat prevăzut la paragraful 1 al articolului 14 și orice alt Stat care va fi invitat de Consiliul economic și social al Națiunilor Unite va putea să adere la prezenta Convenție. Aderarea va fi de asemenea posibilă în numele oricărui teritoriu sub tutelă, a cărui autoritate administrantă este Organizația Națiunilor Unite.

2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.

ARTICOLUL 16

1. Prezenta Convenție va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de al 15-lea instrument de ratificare sau de aderare, neînsoțit de rezerve sau cu rezerve acceptate, în condițiile prevăzute la articolul 20.

2. Pentru fiecare Stat care va fi ratificat sau va fi aderat la această convenite după data depunerii celui de al 15-lea instrument de ratificare sau de aderare prevăzut la paragraful precedent, Convenția va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii, de către acest Stat, a instrumentului său de ratificare sau de aderare, neînsoțit de rezerve sau cu rezerve acceptate în condițiile prevăzute la articolul 20.

ARTICOLUL 17

1. După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenții, orice Stat contractant o va putea denunța printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.

2. Denunțarea va avea efect 15 luni după data la care Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va fi primit această notificare.

ARTICOLUL 18

Valabilitatea prezentei Convenții va înceta dacă, la un moment oarecare după intrarea sa în vigoare, numărul Statelor contractante va fi mai mic de opt, pe o perioadă de douăsprezece luni consecutive.

ARTICOLUL 19

1. Orice Stat va putea, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare sau în orice moment ulterior, să declare, printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, că prezenta Convenție va fi aplicabilă la toate sau numai la o parte din teritoriile pe care el le reprezintă pe plan internațional. Convenția va fi aplicabilă teritoriilor menționate în notificare fie începînd din a 90-a zi după primirea acestei notificări de către Secretarul general, dacă notificarea nu este însoțită de vreo rezervă, fie începînd din a 90-a zi după ce notificarea va fi intrat în vigoare conform articolului 20, fie la data la care Convenția va fi intrat în vigoare pentru Statul respectiv, cea mai tîrzie din aceste date fiind determinantă.

2. Orice Stat care va face, conform paragrafului precedent, o declarație avînd ca rezultat aplicarea prezentei Convenții la un teritoriu pe care îl reprezintă pe plan internațional va putea, conform articolul 17, să denunțe Convenția în ce privește acest singur teritoriu.

ARTICOLUL 20

1. Rezervele la prezenta Convenție făcute înaintea semnării Actului final vor fi primite dacă ele au fost acceptate la Conferință de majoritatea membrilor acesteia și consemnate în Actul final.

2. Rezervele la prezenta Convenție prezentate după semnarea Actului final nu vor fi primite dacă 1/3 din Statele semnatare sau din Statele contractante au făcut obiecții la acestea în condițiile prevăzute mai jos.

3. Textul oricărei rezerve prezentată de un Stat Secretariatului general al Organizației Națiunilor Unite în momentul semnării, al depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare, sau a oricărei notificări prevăzută la articolul 19, va fi comunicat de către Secretarul general tuturor Statelor care vor fi semnat sau ratificat Convenția sau care vor fi aderat la ea. Rezerva nu va fi acceptată dacă 1/3 din aceste State formulează o obiecție în termen de 90 de zile de la data comunicării. Secretarul general va informa toate Statele prevăzute în prezentul paragraf despre orice obiecție care-i va fi fost comunicată precum și despre acceptarea sau respingerea rezervei.

4. Orice obiecție formulată de un Stat care va fi semnat Convenția, de care n-o va fi ratificat, va înceta să aibă valabilitate dacă Statul autor al obiecției nu va ratifica Convenția într-un termen de nouă luni de la data zisei obiecții. Dacă faptul că o obiecție încetează să aibă efect are de consecință să atragă acceptarea rezervei ca o aplicațiune a paragrafului precedent, Secretarul general va informa Statele prevăzute în acest paragraf. Cu toate dispozițiile paragrafului precedent, textul unei rezerve nu va fi comunicat unui Stat semnatar care nu va fi ratificat Convenția în trei ani după data semnării făcute în numele său.

5. Statul care prezintă rezerva va putea să o retragă într-un termen de douăsprezece luni de la data comunicării Secretarului general, prevăzută la paragraful 3, anunțînd retragerea rezervei, conform procedurii prevăzute la acest paragraf. Instrumentul de ratificare sau de aderare sau, după caz, notificarea prevăzută la articolul 19, va avea efect, pentru acest Stat, la data retragerii, În adaptarea retragerii, instrumentul sau, după caz, notificarea va fi fără efect, în afară de cazul cînd, aplicîndu-se dispozițiile paragrafului 4, rezerva nu este ulterior acceptată.

6. Rezervele acceptate conform prezentului articol vor putea fi retrase în orice moment, prin notificare adresată Secretarului general.

7. Statele contractante nu sînt obligate să acorde Statului autor al unei rezerve avantajele prevăzute în dispozițiile Convenției, care au făcut obiectul zisei rezerve. Orice Stat care va fi recurs la această facultate va înștiința Secretarul general Secretarul general va informa despre aceasta Statele semnatare și contractante.

ARTICOLUL 21

1. Orice diferend între două sau mai multe State contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentei Convenții va fi, pe cît posibil, reglementat pe calea negocierilor între Statele în litigiu.

2. Orice diferend care nu va fi fost reglementat pe calea negocierilor va fi supus arbitrajului dacă oricare din Statele contractante în litigiu o va cere și, în consecință, va fi trimis unuia sau mai multor arbitri aleși, de comun acord, de Statele în, litigiu. Dacă, în 3 luni de la data cererii de arbitraj. Statele în litigiu nu ajung să se înțeleagă asupra alegerii unui arbitru sau a arbitrilor, oricare din aceste State va putea cere Președintelui Curții Internaționale de Justiție să desemneze un arbitru unic în fața căruia diferendul va fi trimis pentru hotărîre.

3. Sentința arbitrului sau a arbitrilor desemnați conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru Statele contractante interesate.

ARTICOLUL 22

1. După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenții orice Stat contractant va putea, prin notificare adresată Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, să ceară convocarea unei conferințe cu scopul de a revizui prezenta Convenție, Secretarul general va notifica această cerere tuturor Statelor contractante și va convoca o conferință de revizuire dacă, într-un termen de 4 luni de la data notificării trimise de el, cel puțin jumătate din Statele contractante îi vor comunica asentimentul lor la această cerere.

2. Dacă o conferință va fi convocată conform paragrafului precedent, Secretarul general va înștiința toate Statele contractante și le va invita să prezinte, într-un termen de trei luni, propunerile care ar dori să fie examinate de Conferință. Secretarul general va comunica tuturor Statelor contractante ordinea de zi provizorie a Conferinței, precum și textul acestor propuneri, cu cel puțin trei luni înainte de data deschiderii Conferinței.

3. Secretarul general va invita, la orice conferință convocată în conformitate cu prezentul articol, toate Statele contractante și toate celelalte State membre ale Organizației Națiunilor Unite sau ale uneia din instituțiile specializate.

ARTICOLUL 23

1. Orice Stat contractant va putea propune unul sau mai multe amendamente la prezenta Convenție. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite care-l va transmite tuturor Statelor contractante.

2. Orice proiect de amendament, care va fi fost transmis conform paragrafului precedent, va fi considerat acceptat dacă nici un Stat contractant nu formulează vreo obiecție într-un termen de șase luni, cu începere de la data la care Secretarul general va fi transmis proiectul de amendament.

3. Secretarul general va notifica, cît mai curînd posibil, tuturor Statelor contractante dacă împotriva proiectului de amendament a fost formulată vreo obiecție; în lipsa unei obiecții, amendamentul va întîrzia în vigoare pentru toate Statele contractante la trei luni după expirarea termenului de șase luni prevăzut în paragraful precedent.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...