Parlamentul României

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23 aprilie 2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 5

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

Prezenta lege are ca obiective principale:

1. asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice;

2. stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;

3. gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Art. 2. -

Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților, instituțiilor și entităților publice și/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, finanțate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și altor entități clasificate în administrația publică conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiți astfel:

1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal-bugetar, țintele veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat și ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum și evoluția soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;

2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor entități clasificate în administrația publică, agregate, consolidate și ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg; Jurisprudență (3), Reviste (1)

3. cadru fiscal-bugetar - prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, incluzând o descriere agregată a politicii fiscal- bugetare;

4. datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria administrației publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) și publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;

5. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plățile de dobânzi aferente datoriei publice;

6. soldul bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile bugetului general consolidat și cheltuielile bugetului general consolidat;

7. soldul primar al bugetului general consolidat - diferența dintre veniturile și cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;

8. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat față de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;

9. sold structural anual al administrației publice - soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepțional și măsurile temporare, calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;

10. obiectiv bugetar pe termen mediu - țintă a soldului structural anual al administrației publice, stabilită potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările și completările ulterioare;

11. administrație publică - unitate instituțională parte componentă a economiei naționale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;

12. circumstanțe extraordinare - un eveniment neobișnuit asupra căruia autoritățile administrației publice nu au niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și creștere revizuit;

13. Pactul de stabilitate și creștere - instrument prin care se asigură disciplina bugetară a statelor membre, pentru a evita apariția deficitului excesiv conform Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentului (CE) nr. 1.467/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările și completările ulterioare;

14. administrații de securitate socială - are înțelesul prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

15. ciclul economic - definit și măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

16. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exercițiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizațiile, premiile, stimulentele și alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum și contribuțiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;

17. asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori - asistența financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare și postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor și acordurilor de finanțare încheiate între Comisia Europeană sau alți donatori și Guvernul României;

18. bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale - veniturile și cheltuielile bugetelor generale ale unităților administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare;

19. cheltuieli de investiții - are înțelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare;

20. cheltuieli fiscale - totalitatea prevederilor legislației fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferențial unei categorii de contribuabili, precum și orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.

CAPITOLUL II Principiile, obiectivele și regulile politicii fiscal-bugetare

SECȚIUNEA 1 Principiile politicii fiscal-bugetare

Art. 4. -

(1) Guvernul României va defini și va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:

1. Principiul transparenței în ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare

Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și, respectiv, locale.

2. Principiul stabilității

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.

3. Principiul responsabilității fiscale

Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

4. Principiul echității

Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.

5. Principiul eficienței

Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de absorbție.

6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice

Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.

(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător și autorităților administrației publice locale și, respectiv, altor entități ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.

SECȚIUNEA a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Art. 5. -

(1) Guvernul are obligația să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze și să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.

(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

a) menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

b) gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;

c) menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

d) asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.

SECȚIUNEA a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare

Art. 6. -

În vederea respectării valorilor de referință pentru deficitul bugetar și datoria publică, astfel cum sunt acestea menționate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, poziția bugetară a administrației publice este echilibrată sau în excedent.

Art. 7. -

Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depășește o limită inferioară a soldului structural anual al administrației publice de -0,5% din produsul intern brut la prețurile pieței;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene și produsul intern brut, la prețurile pieței, este semnificativ sub nivelul de 60% și când riscurile în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăși un sold structural anual al administrației publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la prețurile pieței;

c) deficitul structural anual al administrației publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituțiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8. -

(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 și 14 doar în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.

(2) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(3) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susțină această opțiune.

(4) După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României și Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor circumstanțe extraordinare și asupra aplicării prevederilor alin. (1).

(5) În urma analizării periodice a situației macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunță public, dacă este cazul, încetarea manifestării unor circumstanțe extraordinare și solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(6) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea manifestării unor circumstanțe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susțină această opțiune.

(7) După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României și Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor circumstanțe extraordinare și asupra reintrării sub incidența regulilor prevăzute la art. 7 și 14.

(8) După fiecare situație de încetare a manifestării unor circumstanțe extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor art. 14, conduc la o îmbunătățire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puțin egală cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere.

(9) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 și art. 14, explică public diferențele de opinie.

Art. 9. -

Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăși 60% din produsul intern brut.

Art. 10. -

În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, și produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60% din produsul intern brut, menționată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011.

Art. 11. -

Pentru îmbunătățirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanțelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.

Art. 12. -

Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:

a) soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta; Derogări (5)

b) soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament; Derogări (6)

c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori și cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor autofinanțate, bugetele fondurilor speciale și alte bugete componente, nu vor depăși plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor; Derogări (7)

d) creșterea anuală a cheltuielilor administrației publice respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările și completările ulterioare;

e) pe parcursul exercițiului bugetar, creditele de angajament și cele bugetare aprobate și neutilizate pentru cheltuieli de investiții nu pot fi virate și utilizate pentru cheltuieli curente; Derogări (1)

f) prin excepție de la prevederile lit. e), pe parcursul exercițiului bugetar se pot efectua virări de credite de angajament și bugetare aprobate și neutilizate pentru cheltuieli de investiții, în cazul în care aceste virări sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare și din fonduri rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, și numai în limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiții;

g) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv și în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferența respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenți.

Art. 13. -

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;

b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
loading ...