Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) nr. 3/2018

Consimțământul - actor important în procedura adopției/Le consentement - un acteur important dans la procedure de l'adoption/Consent - an important player in the adoption procedure
de Bogdan Dumitru Moloman

01 noiembrie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

BOGDAN DUMITRU MOLOMAN

Consilier superior - Compartimentul Autoritate Tutelară

Direcția Administrație Publică, Juridic

Primăria municipiului Bistrița

RESUME

Sans doute, comme dans tout differend, dans la procedure de l'adoption, le consentement a un rôle important.

Le consentement relatif a l'adoption se refere a l'accord d'un parent ou d'une personne de renoncer a l'enfant et de se degager de tous les droits et obligations a l'egard l'enfant respectif.

La finalite de cette etude, qui ne devient pas du tout evidente par son etendue, compte tenant des reperes limites et concis qui ont ete pris en consideration, sera representee exclusivement par l'analyse du consentement a l'adoption.

Mots-cles: l'adoption; le consentement a l'adoption; le Code civil roumain.

ABSTRACT

Undoubtedly, exactly as in each dispute, in the adoption trial as well, the consent occupies an important place.

Consent, as it relates to adoption, refers to the agreement by a parent or a person to relinquish a child for adoption and release all rights and duties with respect to that child.

The purpose of this paper, which in no case is highlighted by its scope, given the limited and concise benchmarks, is represented exclusively by the analysis of the consent of adoption.

Keywords: adoption; consent to adoption; the Romanian Civil Code.

1. Prolegomene (Reglementare. Noțiune. Scop)

Reglementarea acestei instituții juridice - de o sensibilitate covârșitoare, ce apare în sistemul nostru juridic sub titulatura "adopție" - a purtat, întotdeauna și pretutindeni, pecetea trăsăturilor caracteristice proprii tipului de societate ale cărei concepții și interese era chemată să le exprime și să le slujească cu precădere, ceea ce explică atât varietatea normelor edictate, cât și varietatea țelurilor urmărite prin adopție, de la o epocă istorică la alta și de la un popor la altul1.

Actualmente, instituția adopției este reglementată, în dreptul nostru intern, atât în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil2, în Capitolul III (art. 451-482) din Titlul III al Cărții a II-a, care conține dispoziții privitoare la rudenie, cât și în Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției3.

Adopția4 este reglementată și de convențiile internaționale la care România este parte, respectiv: Convenția europeană în materia adopției de copii, încheiată la data de 24 aprilie 1967 la Strasbourg, la care România a aderat prin Legea nr. 15/19935; Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, la care țara noastră a aderat prin Legea nr. 84/19946; convențiile de cooperare încheiate de țara noastră cu diverse state în materia adopției (Italia, Polonia, Republica Moldova, Republica Cehă).

În conformitate cu prevederile art. 451 C. civ., adopția este "operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului"7.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
loading ...