Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) nr. 1/2018

Despre (in)suficiența reglementării dreptului la demnitate în muncă
de Septimiu Panainte

01 aprilie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Conf. univ. dr. SEPTIMIU PANAINTE

Facultatea de Drept, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

SUR L'(IN)SUFFISANCE DE LA RÉGLEMENTATION DU DROIT À LA DIGNITÉ AU TRAVAIL

RÉSUMÉ

Cet article passe en revue les dispositions juridiques regissant sur le droit au respect de la dignite humaine, dispositions comprises dans le Code du travail, ainsi que dans le Code civil, les dernieres representant le droit commun en matiere. En suite, l'article analyse le droit au respect de la dignite humaine en general, mais aussi le droit au respect de la dignite humaine au travail, comme un element composant particulier du premier. Ainsi, le droit au respect de la dignite humaine est pris en consideration en relation avec le principe de l'egalite et avec le fait que le harcelement est une modalite de violation de ce droit. L'auteur fait aussi reference aux cas de discrimination et detachement des salaries, qui peuvent avoir pour consequence la violation du droit au respect de la dignite humaine au travail. En outre, on analyse la dignite humaine a partir de la perspective philosophique moderne.

Mots-cles: le droit au respect de la dignite humaine; la dignite au travail; le principe de l'egalite; harcelement; discrimination; detachement des salaries.

ABOUT THE (IN)ADEQUACY OF THE REGULATION OF THE RIGHT TO DIGNITY IN WORK

ABSTRACT

This article offers an overview of the legal provisions regulating the human dignity right, provisions that are included in both the Labor Code and the Civil Code, the latter representing the common law in the field. Moreover, it analyzes the human dignity right in general, but also the right to dignity at work in particular, as a particular component of the former. Thus, the rights to human dignity is construed in the light of the principle of equality and of the fact that harassment is an infringement of this right. The author also refers to the cases of employee discrimination and detachment, which may trigger an infringement of the right to dignity at work. The dignity of the individual is also analyzed from the perspective of the modern philosophy.

Keywords: the right to human; the right to dignity at work; the principle of equality; harassment; discrimination; employee detachment.

1. Considerații introductive

În acest studiu ne propunem un examen critic al reglementărilor privind demnitatea în muncă din perspectivă sincronică, de lege lata. Vizăm atât o evaluare cantitativă - în ce măsură reglementările acoperă comportamentele considerate încălcări directe sau indirecte ale dreptului la demnitate în muncă -, cât și o dimensiune calitativă - în ce măsură sunt exprimate exigențele impuse de necesitatea respectării demnității ființei umane.

Problematica demnității/dreptului la demnitate, în general, și a demnității în muncă, în special, a reținut din ce în ce mai mult atenția doctrinei în ultimii ani1.

1 A se vedea, spre exemplu: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele - în reglementarea noului Cod civil, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, București, 2015, pp. 55-70; C. Sâmboan, Demnitatea în muncă, Ed. C.H. Beck, București, 2017, passim.

Jurisprudența națională în care se face apel la demnitatea în muncă este însă destul de redusă, iar acțiunile întemeiate în principal pe încălcarea acestui drept sunt chiar foarte puține2 în raport cu rezultatele statistice disponibile3. Această situație poate avea cauze multiple.

2 Unele dintre acestea au fost însă intens mediatizate. Este și cazul unui dosar care s-a aflat pe rolul TMB, s. a VIII-a confl. mun. asig. soc., și care a fost soluționat prin sent. civ. nr. 6858 din 30 iunie 2016 (definitivă prin respingerea apelului). Instanța a constatat că o companie (operator de telefonie mobilă) a hărțuit moral la locul de muncă un fost angajat și a obligat pârâta la plata sumei de 45.000 de lei cu titlu de daune morale.

3 În România au fost realizate destul de puține statistici și sondaje privind diferite aspecte ale demnității în muncă. În orice caz, s-a constatat, spre exemplu, că 8% dintre angajații români s-au confruntat cu discriminarea la locul de muncă în ultimele 12 luni, conform Sondajului european privind condițiile de muncă (EWCS - 2015) realizat de Eurofound, disponibil la https://www. eurofound.europa.eu/surveys/european-working-conditions-surveys/sixth-european-working-condit ions-survey-2015. Totodată, conform Raportului de cercetare din 2007 privind hărțuirea sexuală la locul de muncă, realizat de către Centrul Parteneriat pentru Egalitate (disponibil la http://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Hartuirea-sexuala-la-locul-de-munca.pdf), 12,3% dintre subiecți au declarat că au auzit/experimentat, într-o formă sau alta, acest tip de comportament.

Conceptul de demnitate semnifică, dincolo de formele de substanțializare în plan normativ, o valoare intrinsecă ființei umane și, pe cale de consecință, abordările filosofice, psihologice și sociologice nu pot fi neglijate. Însă, sub aspect conceptual și axiologic, valențele pluridisciplinare ale demnității par a genera un sentiment de volatilitate și incertitudine.

Dacă normele în vigoare nu sunt suficiente și îndeajuns de precise, ar putea părea explicabile reticența de a se apela la instanțe atunci când este încălcată demnitatea în muncă și caracterul secundar al considerentelor care se referă explicit la acest drept.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
loading ...