Revista Romana de Drept Privat nr. 2/2019

Despre puterea de reprezentare/Sur le pouvoir de représentation/On the power of representation
de Valeriu Stoica

01 septembrie 2019

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. VALERIU STOICA

Facultatea de Drept, Universitatea din București

RÉSUMÉ

La technique juridique de la représentation ou, avec une autre formulation, le mécanisme juridique de la représentation a retenu l’attention de la doctrine en spécial après qu’on a lui réservé dans le Code civil en vigueur, en plus de la réglementation spéciale du mandat avec représentation (les art. 2.012, 2.013-2.038), une réglementation générale (les art. 1.295-1.314). Cependant, le pouvoir de représentation, qui est le plus important élément de ce mécanisme juridique, n’a pas été analysé de la perspective de la catégorie de prérogatives juridiques dont il fait partie : les pouvoirs spéciaux. Cependant, le pouvoir de représentation ne peut pas être compris réellement si cette qualification juridique est ignorée. Le pouvoir spécial est le genre du pouvoir de représentation.

Voilà pourquoi, dans le but de mettre en évidence la spécificité du pouvoir de représentation, quelques spécifications sont nécessaires concernant la mutation de sens du terme « pouvoir » dans le contexte de la démocratie constitutionnelle et la notion de « pouvoir spécial » en droit privé, la corrélation entre les pouvoirs spéciaux et les dettes, la différence entre le détournement de pouvoir et l’abus de droit, la manière d’exercice des pouvoirs spéciaux et la différence entre ces pouvoirs et les droits potestatifs, ainsi que les situations où il y a seulement la représentation sans pouvoir et le pouvoir sans représentation (II).

Sur cette base, on explique le contenu juridique du pouvoir de représentation, comme une variété de pouvoir spécial, on détermine les sens du terme « procuration », on met en évidence les effets de la représentation, on résout de façon cohérente le problème de l’opposabilité de ce pourvoir spécial et on va déchiffrer le procédé de donner le pouvoir de représentation de manière rétroactive (III).

Mots-clés: pouvoir; pouvoir spécial; pouvoir de représentation; dettes; détournement de pouvoir; abus de droit; droits potestatifs; représentation sans pouvoir; pouvoir sans représentation; organes de direction de la personne morale; fiducie; administration des biens d’autrui; exécuteur testamentaire; pouvoir d’autorisation; préposé; commettant; personne représentée; représentant; procuration; tiers contractant; opposabilité; ratification de l’acte.

ABSTRACT

The legal technique of representation or, in other words, the legal mechanism of representation especially held the attention of the doctrine after a general regulation as well (art. 1.295-1.314), was reserved in the applicable Civil Code, besides the special regulation of the representation mandate (art. 2.012, 2.013-2.038). Nevertheless, the power of representation, which is the most important item of this legal mechanism, has not been examined from the perspective of the category of legal powers to which it belongs: special powers. However, the power of representation cannot be truly understood if this legal qualification is disregarded. The special power is the type of the power of representation.

That is why, in order to emphasize the specific nature of the power of representation, certain specifications are necessary regarding the mutation of the meaning of the word "power" in the context of constitutional democracy and the concept of "special power" in the private law, the correlation between the special powers and the debts, the difference between the misappropriation of power and the abuse of law, the manner of exercising the special powers and the difference between these and the potestative rights, as well as the situations in which there is representation without any power and power without any representation (II).

On this ground, the legal content of the power of representation is emphasized as a variety of special power, the meanings of the word "proxy" are shaped, the effects of representation are emphasized, the issue of enforceability of this special power is coherently solved and the procedure of the retroactive granting of the power of representation is explained (III).

Keywords: power; special power; power of representation; debts; misappropriation of power; abuse of law; potestative rights; representation without power; power without representation; management bodies of the legal entity; trust; management of a third party’s assets; executor of the will; power of authorization; agent; principal; represented person; representative; power of attorney; contracting third party; enforceability; ratification of the deed.

I. Introducere

Tehnica juridică a reprezentării sau, cu o altă formulare, mecanismul juridic al reprezentării[1] a reținut atenția doctrinei mai ales după ce i s-a rezervat în Codul civil în vigoare, pe lângă reglementarea specială a mandatului cu reprezentare (art. 2.012, 2.013-2.038), și o reglementare generală (art. 1.295-1.314). Totuși, puterea de repre­zentare, care este cel mai important element al acestui mecanism juridic, nu a fost analizată din perspectiva categoriei de prerogative juridice din care face parte: puterile speciale. Or, puterea de reprezentare nu poate fi înțeleasă cu adevărat dacă se ignoră această calificare juridică. Puterea specială este genul puterii de reprezentare.

Iată de ce, pentru a evidenția specificul puterii de reprezentare, sunt necesare câteva precizări privind mutația de sens a termenului "putere" în contextul demo­crației constituționale și noțiunea de "putere specială" în dreptul privat, corelația dintre pute­rile speciale și datorii, diferența dintre deturnarea de putere și abuzul de drept, modul de exercitare a puterilor speciale și diferența dintre acestea și drepturile potes­tative, precum și situațiile în care există reprezentare fără putere și putere fără reprezentare (II).

Pe acest temei, se luminează conținutul juridic al puterii de reprezentare, ca varie­tate de putere specială, se dezvăluie coexistența voinței juridice a reprezentatului cu voința juridică a reprezentantului, se conturează sensurile termenului "procură", se evidențiază efectele reprezentării, se rezolvă coerent problema opozabilității acestei puteri speciale și se descifrează procedeul acordării retroactive a puterii de repre­zentare (III).

II. Puterea specială, ca gen al puterii de reprezentare

1. MUTAȚIA DE SENS A TERMENULUI "PUTERE". NOȚIUNEA DE "PUTERE SPECIALĂ" ÎN DREPTUL PRIVAT. Dintre cele trei categorii principale de prerogative juridice[2] – drepturile subiective, libertățile speciale și puterile speciale, înțelese ca elemente care, împreună cu altele, alcătuiesc construcția juridică a spațiului de libertate al persoanei[3] –, categoria puterilor speciale[4] nu s-a bucurat încă în cercetările de drept privat de atenția cuvenită pentru a i se determina în suficientă măsură conținutul logic și a i se clarifica aplicațiile practice în Codul civil și în diferite norme juridice speciale.

Eforturile teoretice și cele de hermeneutică juridică, necesare pentru studiul apro­fundat al acestei categorii de prerogative juridice, trebuie să țină seama de mutația esențială de sens a termenului "putere" în contextul democrației constituționale[5].

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
loading ...