Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Instanța dispune modificarea sau încetarea obligațiilor la sesizarea serviciului de probațiune ori ajudecătorului delegat cu executarea sau la cererea persoanei supravegheate ori apersoanei vătămate [art. 57 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (2) din Legea nr. 253/2013]. [ Mai mult... ]

Art. 96 Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

2. Săvârșirea unei infracțiuni în termenul de încercare asuspendării condiționate dispuse conform Codului din 1969.Legea nr. 187/2012 reglementează situația în mod expres prevăzând, conform art. 15 din Legea nr. 187/2012 că măsura suspendării condiționate aexecutării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare aCodului penal. Regimul suspendării condiționate aexecutării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acest [ Mai mult... ]

Art. 97 Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

În caz de concurs de infracțiuni sau pluralitate intermediară, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 91 C. pen.. Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive ahotărârii de condamnare prin care s-a pronunțat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. [ Mai mult... ]

Art. 98 Efectele suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Nu se produc efecte asupra măsurilor de siguranță (al căror scop este protejarea societății) și nici asupra obligațiilor civile. De altfel, condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, iar pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probațiune are obligația să sesizeze instanța, dacă persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin h [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a Liberarea condiționată

În cazul în care condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiționate și nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată. [ Mai mult... ]

Art. 99 Condițiile liberării condiționate în cazul detențiunii pe viață

[ Mai mult... ]

Art. 100 Condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii

Constituționalitate. Curtea Constituțională a subliniat în mod constant că egalitatea nu înseamnă uniformitate și că pentru situații diferite se impun soluții juridice diferite. Astfel, în DCC nr. 139/1996 (M.Of. nr. 7 din 20 ianuarie 1997), Curtea Constituțională a arătat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite. De asemenea, în Decizia nr. 256/1997 (M.Of. nr. 134 din 2 aprilie 1998), Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității nu presupune uniformitate, așa încât toate situațiile să fie tratate în același fel, ci presupune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite să existe un tratament diferit. Principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite. Este firesc și echitabil ca legiuitorul să îi stimuleze pe condamnații care desfășoară o muncă utilă, sunt stăruitori în muncă și dau dovadă prin aceasta că s-au îndreptat. Cei care satisfac aceste condiții se bucură de acest tratament fără discriminări, după cum cei care nu prestează munca, indiferent din ce cauză, sunt supuși altui tratament, tot fără discriminări. Este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili condițiile în care poate fi acordată liberarea condiționată, mijloacele de stimulare a condamnaților în vederea îndeplinirii scopurilor pedepsei etc. Liberarea condiționată nu este un drept al condamnaților, ci doar o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului, toți condamnații care, după ce au executat fracțiunile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, și condiția de a fi disciplinați și de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă [DCC nr. 141/2000 (M.Of. nr. 508 din 17 octombrie 2000)].

[ Mai mult... ]

Art. 101 Măsurile de supraveghere și obligațiile

4. Obligația frecventării unuia sau mai multor programe de reintegrare socială. Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește persoana care trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii judecătorești, decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate, precum și, dacă este cazul, instituția, respectiv instituțiile din comunitate în care urmează să aibă loc acestea, comunicând acestor instituții o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa. Supravegherea și controlul respectării obligației de a urma unul sau mai multe programe de reintegrare socială, atât cu privire la persoana liberată, cât și cu privire la instituția din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probațiune competent.

[ Mai mult... ]

Art. 102 Supravegherea condamnatului

[ Mai mult... ]

Art. 103 Modificarea sau încetarea obligațiilor

În situația în care, pe parcursul supravegherii, consilierul de probațiune constată că se impune modificarea conținutului unora dintre obligații, stabilirea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, va sesiza instanța, potrivit art. 103 C. pen.. Sesizarea instanței poate fi făcută și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea celui liberat sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune. [ Mai mult... ]

Art. 104 Revocarea liberării condiționate

Pluralitatea intermediară. Executarea restului de pedeapsă. În baza art. 104 alin. (1) C. pen.. se revocă liberarea condiționată din pedeapsa aplicată prin sentința penală anterioară constatându-se un rest rămas neexecutat. În baza art. 104 alin. (1) C. pen.. și art. 43 alin. (2) C. pen.. se adaugă la pedeapsa stabilită în cauza pendinte restul rămas neexecutat, iar nu întreaga pedeapsă anterioară (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2000 din 11 iunie 2014).

[ Mai mult... ]

Art. 105 Anularea liberării condiționate

Textul prevede că partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data anulării liberării se va executa după executarea pedepsei închisorii. Totuși conform art. 68 lit. c) C. pen.., executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, iar nu în timpul termenului de supraveghere. În cazul în care s-a dispus liberarea condiționată, interzicerea dreptului străinului de a [ Mai mult... ]

Art. 106 Efectele liberării condiționate

Francisca Maria Vasile

[ Mai mult... ]

Titlul IV Măsurile de siguranță

Bibliografie: E. Anton, Cauză soluționată de procuror prin aplicarea art. 10 lit. b1) din Codul de procedură penală. Luarea măsurii confiscării, în Dreptul nr. 7/2002; G. Antoniu, Unele reflecții asupra măsurilor de siguranță, în R.D.P. nr. 1/2006; G. Antoniu, Noul Cod penal. Codul penal anterior. Studiu comparativ, Ed. All Beck, București, 2004; V. Berger, Jurisprudența CEDO, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București, 1998; C. Bîrsan, Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I. Drepturi și libertăți, Ed. All Beck, București, 2005; S. Bogdan, D.A. Șerban, Notă la decizia nr. 499/17.06.2010: Internarea nevoluntară în scopul expertizării psihiatrice a acuzatei întemeiat pe baza prevederilor art. 117 C. proc. pen.., în C.D.P. nr. 4/2010; C. Bulai, Individualizarea măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, în S.C.J. nr. 3/1981; R. Chiriță, Câteva considerații în legătură cu temeiul juridic al aplicării măsurilor de siguranță, în Dreptul nr. 1/1999; A-A. Danciu, Confiscarea extinsă, în C.D.P. nr. 4/2013; H. Diaconescu, Cu privire la posibilitatea procurorului de a sesiza instanța de judecată cu luarea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical și a internării medicale prevăzute de art. 113 și art. 114 C. pen.., în cazul în care el nu a dispus instituirea provizorie a acestora în cursul urmăririi penale sau la finalizarea acesteia, în Dreptul 8/2003; H. Diaconescu, Despre condițiile procesuale și instanța competentă pentru luarea măsurii de siguranța a obligării la tratament medical sau a internării medicale, în Dreptul nr. 1/1995; T. Dima, Implicațiile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri asupra măsurii de siguranță de natură medicală prevăzute în Codul penal, în Dreptul nr. 1/2003; C. Ecedi-Stoisavlevici, Confiscare specială prin echivalent, în R.D.P. nr. 4/2001; M.A. Hotca, Neconstituționalitatea și inutilitatea dispozițiilor care reglementează confiscarea extinsă (http://www.hotca.ro/download/articole/confiscarea_extinsa.pdf) sau (http://www.juridice.ro/199507/neconstitutionalitatea-si-inutilitatea-dispozitiilor-care-reglementeaza-confiscarea-extinsa.html), 2012; M.A. Hotca, Noul Cod penal. Codul penal anterior. Aspecte diferențiale și tranzitorii, Ed. Editas, București, 2004; M.A. Hotca (coord.), Noul Cod penal. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2014; M.A. Hotca, R. Slăvoiu, Noul Cod penal și Codul penal anterior, Ed. Universul Juridic, București, 2014; A.-R. Ilie, Noțiunea de „pedeapsă” în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în C.D.P. nr. 2/2011; I. Lascu, Condiții generale ale măsurilor de siguranță reglementate în Noul Cod penal, în Dreptul nr. 11/2005; L. Lefterache, Confiscarea extinsă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în Supliment A.U.B. Seria Drept 2014; L. Lefterache, Drept penal. Partea generală. Note de curs, Ed. Universul Juridic, București, 2014; L. Lefterache, Drept penal. Partea generală, ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2012; L. Margocsy, Regimul juridic al internării medicale, în Dreptul nr. 9-12/1990; T.-C. Medeanu, Confiscarea foloaselor necuvenite în cazul traficului de influență, în Dreptul nr. 3/2001; T.-C. Medeanu, Trafic de influență. Confiscarea specială, în R.D.P. nr. 1/2002; N. Neagu, N.B. Buzăianu, Considerații referitoare la confiscarea specială în cazul infracțiunilor de corupție, în Dreptul nr. 9/2004; L. Nicoară, Confiscare specială. Poziția terților subdobânditori de bună-credință, în R.D.P. nr. 1/2005; L. Nicoară, Confiscare specială. Furt, în R.D.P. nr. 2/2003; C. Niculeanu, Confiscare specială. Condiții. Sume obținute prin valorificarea bunurilor dobândite prin comiterea infracțiunii, în Dreptul nr. 4/1999; D. Nițu, Modificările aduse în materia confiscării de prevederile Legii nr. 278/2006, în C.D.P. nr. 3/2006; T. Nițu, Admisibilitatea luării măsurii interzicerii de a se afla în anumite localități în cazul minorilor infractori, în Dreptul nr. 8/1992; A. Paicu, Măsura confiscării prevăzută de art. 19 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, în Dreptul nr. 7/2002; A. Paicu, Confiscarea specială în cazul infracțiunilor de primire de foloase necuvenite și trafic de influență, în Dreptul nr. 9/2002; A. Paicu, C. Turianu, Confiscare specială. Temei juridic. Confiscarea sumei de bani datorată ca despăgubire persoanei vătămate care nu s-a constituit parte civilă. Admisibilitate, în Dreptul nr. 7/1990; V. Papadopol, V. Dobrinoiu, M. Apetrei, Codul de procedură penală adnotat, Vol. I. Partea generală, Ed. Albastră, București, 1996; V. Pașca, Confiscarea specială prin ordonanța procurorului, în R.D.P. nr. 4/1999; V. Pașca, Soluționarea plângerilor împotriva actelor de indisponibilizare în cursul procesului penal a autovehiculelor care au servit la săvârșirea infracțiunii, în R.R.D. nr. 9-12/1989; V. Pașca, Drepturile coproprietarilor asupra vehiculelor confiscate pentru că au servit la săvârșirea unor infracțiuni, în Dreptul nr. 4/1990; V. Pașca, Măsurile de siguranță și aplicarea legii penale în timp, în R.D.P. nr. 1/1997; V. Pop, Confiscare. Competența instanței civile. Limite, în R.D.P. nr. 3/1996; I.-F. Popa, Măsura de siguranță a confiscării speciale prevăzută de art. 118 lit. b) din Codul penal, cu referire specială la confiscarea vehiculelor, în Dreptul nr. 6/2000; I. Popa, Măsuri de siguranță. Regimul juridic al internării medicale, în Dreptul nr. 5/1990; A. Posdarie, Măsura de siguranță a confiscării speciale în dreptul comparat, în R.D.P. nr. 2/2000; A. Posdarie, Măsuri de siguranță. Concept. Natură juridică, în R.D.P. nr. 4/1999; O. Predescu, Din nou despre măsura de siguranță privind interdicția de a reveni în locuința familiei pe o perioadă determinată, în Dreptul nr. 5/2002; I. Retca, Consecințele condamnării comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita această profesie, în Pro Lege nr. 3/1999; C. Sima, Codul penal adnotat cu practică judiciară 1969-1995, Ed. Atlas Lex, București, 1996; C. Sima, Măsurile de siguranță – probleme controversate din practica judiciară, în Pro Lege nr. 3/1995; C. Sima, Măsurile de siguranță. Originea și evoluția conceptului, în Pro Lege nr. 1/1998; C. Sima, Principiile de reglementare a măsurilor de siguranță în dreptul penal român, în Pro Lege nr. 1/1999; O. Schmidt-Hăineală, Confiscare specială. Infracțiune silvică, în R.D.P. nr. 3/2002; S.-D. Socol, Confiscarea extinsă în reglementarea noului Cod penal, în C.D.P. nr. 2/2012; F. Streteanu, Aspecte privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în vigoare a Noului Cod penal. Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul măsurilor de siguranță, în C.D.P. nr. 3/2013 și în Documentare privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în vigoare a Noului Cod penal (www.just.ro); F. Streteanu, Considerații privind confiscarea extinsă, în C.D.P. nr. 2/2012; I. Șandru, Câteva considerații privitoare la măsurile de siguranță prevăzute de noul Cod penal, în Dreptul nr. 1/2006; Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, București, 2007; C. Turianu, Confiscarea specială. Condiții de aplicare, în Dreptul nr. 1/1992; C. Turianu, Sinteză teoretică și practică referitoare la confiscarea vehiculelor care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii, în Dreptul nr. 4/1992; M. Udroiu, V. Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, Prezentare comparativă, observații, ghid de aplicare, legea penală mai favorabilă, Ed. Hamangiu, București, 2014; A. Ungureanu, Recurs. Confiscare specială, în R.D.P. nr. 2/1998; D.C. Ungur, Confiscarea specială prevăzută de art. 136 din noul Cod penal și confiscarea specială prevăzută de art. 118 din vechiul Cod penal, în Dreptul nr. 11/2005; M. Vasile, Confiscarea specială, în R.D.P. nr. 4/2002; M. Vasile, Discuții privind competența procurorului de a lua măsura de siguranță de interzicere a unei funcții sau profesii, în Dreptul nr. 12/2002; M. Vasile, Aspecte particulare în materia confiscării speciale în ceea ce privește cazurile de aplicare, în Dreptul nr. 3/2003; A. Vlășceanu, A. Barbu, Noul Cod penal comentat prin raportare la Codul penal anterior, Ed. Hamangiu, București, 2014; N. Volonciu, Tratat de procedură penală. Partea specială, vol. II, ed. 3, Ed. Paideia, București, 1999; M. Zărie, Inaplicabilitatea măsurii confiscării speciale prevăzute de art. 118 lit. b), c) și d) din Codul penal în situația în care faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, în Pro Lege nr. 2/2004. [ Mai mult... ]

Capitolul I Dispoziții generale

Art. 107 Scopul măsurilor de siguranță

2.4. Evaluarea stării de pericol. Subsecvent achitării, în temeiul art. 16 lit. d) C. proc. pen.. combinat cu art. 28 C. pen.., instanța a evaluat concluziile expertizei medico-legale, ce opina în sensul necesității luării măsurii internării medicale față de inculpatul fără discernământ la data săvârșirii faptei, datorită stării de boală. În urma analizei datelor din dosar, instanța a apreciat că în cauză nu este întrunită condiția referitoare la existența pericolului social pentru luarea măsurii de siguranță. Instanța a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, prin modul de acțiune, respectiv pătrunderea într-o casă nelocuită și prin prejudiciul modic produs, prezintă un grad de pericol social redus care nu impune luarea măsurii internării medicale. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța a mai avut în vedere și faptul că inculpatul avea deja stabilit un program individual de recuperare, readaptare și integrare socială, trebuind să se prezinte periodic la control la medicul de familie și la medicul specialist [Jud. Vânju Mare, sentința penală nr. 89 din data de 4 iunie 2014, definitivă prin decizia penală nr. 1459 din 26 noiembrie 2014 a C.A. Craiova (http://legeaz.net/spete-penal/drept-penal-iresponsabilitatea-inculpatului-cauza-1459-2014)].

[ Mai mult... ]

Art. 108 Categoriile măsurilor de siguranță

După publicarea Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, potrivit căreia dispozițiile art. 5 C. pen.. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, legea determinată ca fiind mai favorabilă va impune natura și conținutul măsurilor de siguranță. În acest context se poate ivi necesitatea reconsiderării criteriului ce conduce la identificarea legii mai favorabile în ansamblul său, măsura de siguranță completând represiunea, prin severitatea sa, putând echivala cu o veritabilă sancțiune (a se vedea supra comentariul art. 5). [ Mai mult... ]

Capitolul II Regimul măsurilor de siguranță

Art. 109 Obligarea la tratament medical

4.13. Cheltuieli judiciare. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul respingerii cererii de ridicare a măsurii internării medicale sau de înlocuire ori ridicare a măsurii obligării la tratament medical formulată de persoana internată, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia rămân în sarcina petentului, ca urmare și-a încetat efectul Decizia nr. XXIX/2007, pronunțată de I.C.C.J., Secțiile Unite (www.scj.ro).

[ Mai mult... ]

Art. 110 Internarea medicală

5.2.10. Cheltuieli judiciare. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul respingerii cererii de ridicare a măsurii internării medicale sau de înlocuire ori ridicare a măsurii obligării la tratament medical formulată de persoana internată, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia rămân în sarcina petentului, ca urmare și-a încetat efectul Decizia nr. XXIX/2007, pronunțată de I.C.C.J., Secțiile Unite (www.scj.ro).

[ Mai mult... ]

Art. 111 Interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii

2.2. Accident de circulație. Măsura de siguranță este menită să înlăture o stare de pericol de o anumită intensitate, când inaptitudinea inculpatului poate genera consecințe grave sau ireparabile. Nu constituie un indiciu al existenței stării de pericol de natură să atragă luarea măsurii de siguranță încălcarea oricăror norme privitoare la circulația rutieră. Particularizând, instanța trebuia să aibă în vedere urmările produse, atitudinea inculpatului și orice alte cauze care îl fac impropriu pentru desfășurarea activității de șofer (a se vedea, de exemplu, Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 386/1986, în C. Sima, Codul penal adnotat…, op. cit., 1996, p. 321). Astfel, față de șoferul găsit vinovat pentru producerea unui accident de circulație se poate lua măsura de siguranță a interzicerii exercitării profesiei, dacă se stabilește că inaptitudinea sau lipsa sa de pregătire în ce privește exercitarea profesiei constituie un pericol pentru viața cetățenilor, justificând temerea că va mai comite astfel de fapte (Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 41/1963, în C.D. 1963, p. 267).

[ Mai mult... ]

Art. 112 Confiscarea specială

Notă: Măsura dispusă de instanța de fond, confiscarea extinsă, a fost evaluată ca nelegală de către instanța de control judiciar. Constatarea nelegalității acesteia în calea de atac a inculpaților a paralizat instanța de control judiciar, care nu a putut dispune nici măsura confiscării simple.

[ Mai mult... ]

Art. 1121 Confiscarea extinsă

Francisca Maria Vasile

[ Mai mult... ]

Titlul V Minoritatea

Bibliografie: M. Coca-Cozma, C.M. Crăciunescu, L.V. Lefterache, Justiția pentru minori, studii teoretice și jurisprudență. Analiza modificărilor legislative în domeniu, Ed. Universul Juridic, București, 2003; C. Constandache, I.-M. Burdușa, G. Moise, I. Vlase, Impactul referatului de evaluare în individualizarea pedepsei. Studiu de caz privind utilitatea referatelor de evaluare (www.juridice.ro); M.A. Hotca (coord.), Noul Cod penal. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2014; M.A. Hotca, R. Slăvoiu, Noul Cod penal și Codul penal anterior, Ed. Universul Juridic, București, 2014; L. Lefterache, Justiția penală în cazul minorilor, Ed. Universul Juridic, București, 2011; L. Lefterache, Executarea măsurilor educative prevăzute în noul Cod penal, în A.U.B. – Seria Drept nr. II/2012; L. Lefterache, Drept penal. Partea generală. Note de curs, Ed. Universul Juridic, București, 2014; C. Sima, în Prezentarea comparativă a Noului Cod penal și a Codului penal anterior, art. 126 (http://www.mpublic.ro/ncp.pdf); F. Streteanu, Aspecte privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în vigoare a Noului Cod penal, în C.D.P. nr. 3/2013; F. Streteanu, în Conferința CCR vs. I.C.C.J. Legea penală mai favorabilă (http://dezbateri.juridice.ro/1383/ccr-vs-iccj-legea-penala-mai-favorabila); V. Păvăleanu, Drept penal special. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2014; A. Vlășceanu, A. Barbu, Noul Cod penal comentat prin raportare la Codul penal anterior, Ed. Hamangiu, București, 2014.

[ Mai mult... ]

Capitolul I Regimul răspunderii penale a minorului

Art. 113 Limitele răspunderii penale

2.3. Fapta săvârșită în ziua împlinirii vârstei de 14 ani și, respectiv, 18 ani. Vârsta răspunderii penale sau vârsta majoratului trebuie socotită cu începere de la momentul nașterii, fără a se face abstracție de ziua nașterii. Ca urmare, o faptă săvârșită în ziua în care minorul împlinește 14 ani va angaja răspunderea penală a acestuia în condițiile dovedirii discernământului, iar o faptă săvârșită în ziua împlinirii vârstei de 18 ani va angaja răspunderea inculpatului, care va răspunde ca major (Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 569/1972, cu un comentariu de C. Filișanu, în P.J.P. II, p. 123, art. 99 și o notă de L.V. Lefterache, în M. Coca-Cozma, C.M. Crăciunescu, L.V. Lefterache, op. cit., p. 67 și în C.P. Ad., p. 328).

[ Mai mult... ]

Art. 114 Consecințele răspunderii penale

5. Alte probleme jurisprudențiale. În cazul „recidivei minorului” se poate dispune față de acesta o măsură educativă privativă de libertate. În cazul concursului de infracțiuni, pentru ipoteza în care pentru una dintre fapte a fost deja aplicată și executată o pedeapsă în baza Codului anterior, nu se poate lua o măsură privativă de libertate dacă nu sunt întrunite condițiile expuse anterior. Concursul nu reclamă nici în cazul majorului un tratament sancționator egal cu al recidivei, astfel încât o astfel de regulă nu poate fi incidentă nici în cazul minorului. În plus, interpretarea prin analogie este exclusă, contravenind principiului legalității [în sens contrar, Minuta întâlnirii reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție cu președinții secțiilor penale ale curților de apel, Brașov, 4-5 iunie 2015, p. 37 (http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_1032/Minuta%20intalnire%20presedinti%20sectii%20penale.pdf)].

[ Mai mult... ]

;
loading ...