Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa
Număr celex: 32008L0050

Modificări (...), Referințe (2)

În vigoare de la 11 iunie 2008

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă
sau autentifică-te
  •  

DIRECTIVA 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 21 mai 2008
privind calitatea aerului înconjurător și un aer
mai curat pentru Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1) Cel de-al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002(4) stabilește necesitatea de a reduce poluarea la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane, acordându-se o atenție specială populațiilor sensibile și mediului ca întreg, de a îmbunătăți monitorizarea și evaluarea calității aerului, inclusiv depunerea poluanților, și de a furniza informații publicului.

(2) Pentru a proteja sănătatea umană și mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și comunitar. În consecință, emisiile de poluanți atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute sau reduse și ar trebui stabilite obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându-se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a Sănătății.

(3) Se impune revizuirea în mod substanțial, astfel încât să includă ultimele descoperiri din domeniul sănătății și al științei, precum și experiența statelor membre, a următoarelor acte: Directiva 96/62/CE a Consiliului din 27 septembrie 1996 privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător(5), Directiva 1999/30/CE a Consiliului din 22 aprilie 1999 privind valorile-limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie și plumbul din aerul înconjurător(6), Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2000 privind valorile-limită pentru benzen și monoxid de carbon din aerul înconjurător(7), Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 februarie 2002 privind ozonul din aerul înconjurător(8) și Decizia 97/101/CE a Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind stabilirea unui schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre(9). Prin urmare, din motive de claritate, simplificare și eficiență administrativă, se impune înlocuirea celor cinci acte cu o singură directivă și, după caz, cu măsuri de punere în aplicare.

(4) Atunci când s-a acumulat suficientă experiență privind punerea în aplicare a Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător(10), poate fi luată în considerare posibilitatea de a fuziona dispozițiile acesteia cu cele ale prezentei directive.

(5) Ar trebui să existe o abordare comună privind evaluarea calității aerului înconjurător în conformitate cu criterii comune de evaluare. Pentru evaluarea calității aerului înconjurător ar trebui să se țină seama de dimensiunea populațiilor și a ecosistemelor expuse poluării aerului. În consecință, se impune defalcarea teritoriului fiecărui stat membru în zone sau aglomerări care să reflecte densitatea populației.

(6) Acolo unde este posibil, ar trebui să fie aplicate tehnici de modelare care să permită interpretarea datelor punctuale la nivelul distribuției geografice a concentrației. Aceasta ar putea să constituie baza pentru calcularea expunerii colective a populației care trăiește în zona respectivă.

(7) Pentru a asigura reprezentativitatea și comparabilitatea pe întreg teritoriul Comunității a informațiilor colectate privind poluarea aerului, este important să se utilizeze tehnici standardizate de măsurare și criterii comune privind numărul și amplasarea stațiilor de măsurare pentru evaluarea calității aerului înconjurător. Pentru evaluarea calității aerului înconjurător pot fi utilizate și alte tehnici în locul măsurătorilor și, prin urmare, se impune să fie definite criteriile privind modul de utilizare și precizia necesară a acestor tehnici.

(8) Ar trebui să fie efectuate măsurători detaliate pentru pulberile în suspensie în zonele rurale, pentru a înțelege mai bine impactul acestui poluant și pentru a dezvolta politici adecvate. Astfel de măsurători ar trebui efectuate în concordanță cu cele ale Programului de cooperare pentru supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP) elaborat în temeiul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi din 1979, aprobată prin Decizia 81/462/CEE a Consiliului din 11 iunie 1981(11).

(9) Acolo unde starea calității aerului este bună, aceasta trebuie menținută sau îmbunătățită. În cazurile în care nu s-au atins obiectivele privind calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta directivă, statele membre trebuie să acționeze astfel încât să se conformeze valorilor-limită și nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile-țintă și obiectivele pe termen lung.

(10) Riscul generat de poluarea atmosferică asupra vegetației și ecosistemelor naturale este cel mai semnificativ în locurile aflate la distanță de arealele urbane. În consecință, evaluarea unor astfel de riscuri și conformarea cu nivelurile critice pentru protecția vegetației ar trebui să se concentreze asupra locurilor aflate la distanță de arealele construite.

(11) Pulberile în suspensie (PM2,5) au un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane. Mai mult, încă nu a fost identificat un prag-limită sub care PM2,5 nu ar prezenta nici un risc. În consecință, acest poluant nu ar trebui să fie reglementat în mod similar celorlalți poluanți. Abordarea ar trebui să vizeze reducerea generală a concentrațiilor în zona urbană pentru a asigura faptul că o mare parte a populației beneficiază de calitatea îmbunătățită a aerului. Cu toate acestea, pentru a asigura oriunde un nivel minim de protecție a sănătății, abordarea respectivă ar trebui să fie combinată cu stabilirea unei valori-limită, care, într-o primă etapă, ar trebui să fie precedată de o valoare-țintă.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
loading ...