Comisia Comunităților Europene

Comunicarea nr. 202/1998 privind aplicarea regulilor de concurență în sectorul poștal și privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poștale (98/C 39/02) (Text cu relevanță pentru SEE)
Număr celex: 31998Y0206(01)!7

În vigoare de la 06 februarie 1998

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

COMUNICAREA COMISIEI
privind aplicarea regulilor de concurență în sectorul poștal și
privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile
poștale (98/C 39/02) (Text cu relevanță pentru SEE)

PREFAȚĂ

În urma prezentării de către Comisie a unei Cărți verzi privind dezvoltarea pieței unice pentru serviciile poștale1 și a unei comunicări, adresate Parlamentului European și Consiliului, precizând rezultatele consultărilor privind Cartea verde și măsurile preconizate de Comisie2, a avut loc o dezbatere de fond cu privire la viitorul cadru de reglementare pentru sectorul poștal în Comunitate. Prin Rezoluția din 7 februarie 1994 privind dezvoltarea serviciilor poștale comunitare3, Consiliul a invitat Comisia să propună măsuri care urmăresc definirea unui serviciu universal armonizat și a serviciilor poștale care pot fi rezervate. În iulie 1995 Comisia a propus un pachet de măsuri privind serviciile poștale care consta într-o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind normele comune pentru dezvoltarea serviciile poștale comunitare și îmbunătățirea calității serviciului4 și un proiect al prezentei comunicări privind aplicarea regulilor de concurență5.

Prezenta comunicare, care completează măsurile de armonizare propuse de Comisie, se bazează pe rezultatele acestor discuții în conformitate cu principiile stabilite de rezoluția din 7 februarie 1994. Ea ține seama de observațiile primite în timpul consultării publice cu privire la proiectul de comunicare publicat în decembrie 1995, de rezoluția Parlamentului European6 privind acest proiect adoptată la 12 decembrie 1996, precum și de dezbaterile din Parlamentul European și de discuțiile din Consiliu privind propunerea de directivă.

Comisia consideră că, întrucât sunt un mijloc esențial de comunicare și de schimburi comerciale, serviciile poștale sunt vitale pentru toate activitățile economice și sociale. Noi servicii poștale își fac apariția în prezent, iar certitudinea privind evoluția pieței este necesară pentru a favoriza investițiile și crearea de noi locuri de muncă în acest sector. Astfel cum a recunoscut Curtea de Justiție a Comunităților Europene, dreptul comunitar, în special regulile de concurență din Tratatul CE, se aplică sectorului poștal7. Curtea a explicat că "în cazul întreprinderilor publice cărora statele membre le acordă drepturi speciale sau exclusive, acestea nu trebuie nici să adopte, nici să mențină în vigoare vreo măsură contrară normelor conținute în tratat în materie de concurență" și că aceste norme "trebuie coroborate cu articolul 90 alineatul (2) care prevede că întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general se supun regulilor de concurență în măsura în care aplicarea acestor reguli nu împiedică, în fapt și în drept, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată". Prin urmare, Comisiei îi sunt deseori adresate întrebări cu privire la atitudinea pe care intenționează să o adopte, pentru punerea în aplicare a regulilor de concurență conținute de tratat, față de comportamentul furnizorilor de servicii poștale și față de măsurile de stat cu privire la întreprinderile publice și întreprinderile cărora statele membre le acordă drepturi speciale sau exclusive în sectorul poștal.

Prezenta comunicare expune interpretarea dată de Comisie dispozițiilor pertinente ale tratatului și principiile de orientare în conformitate cu care Comisia intenționează să aplice regulile de concurență din tratat în sectorul poștal în cazuri concrete, menținând în același timp garanțiile necesare pentru furnizarea unui serviciu universal, și oferă întreprinderilor și statelor membre orientări clare astfel încât să evite încălcarea tratatului. Prezenta comunicare nu aduce atingere nici unei interpretări date de Curtea de Justiție a Comunităților Europene. În afară de aceasta, prezenta comunicarea descrie abordarea pe care Comisia intenționează să o adopte atunci când aplică regulile de concurență în cazul comportamentului furnizorilor de servicii poștale și în atunci când evaluează compatibilitatea măsurilor de stat care limitează libertatea de a furniza servicii și/sau de a concura pe piețele serviciilor poștale cu regulile de concurență și alte dispoziții ale tratatului. În afară de aceasta, ea abordează problema accesului nediscriminatoriu la rețeaua poștală și măsurile de protecție necesare pentru a asigura o concurență loială în acest sector.

În special datorită dezvoltării noilor servicii poștale de către operatorii privați și publici, unele state membre și-au revizuit sau sunt în curs de a-și revizui legislația privind serviciile poștale pentru a limita monopolul furnizorilor lor de servicii poștale la ceea ce este considerat necesar pentru realizarea obiectivului de interes public. În același timp, Comisia se confruntă un număr crescând de reclamații și cauze in temeiul dreptului concurenței pentru care trebuie să adopte o poziție. La acest stadiu, o comunicare constituie astfel instrumentul adecvat pentru a furniza orientări statelor membre și furnizorilor de servicii poștale, inclusiv celor care se bucură de drepturi speciale sau exclusive, care să asigure o punere în aplicare corectă a regulilor de concurență. Cu toate că nu poate fi exhaustivă, prezenta comunicare urmărește să furnizeze orientările necesare pentru o interpretare corectă, în special a articolelor 59, 85, 86, 90 și 92 din tratat în cazuri concrete. Publicând prezenta comunicare, Comisia ia măsuri pentru a asigura transparență și pentru a facilita deciziile de investiții ale tuturor furnizorilor de servicii poștale, în interesul utilizatorilor de servicii poștale din Uniunea Europeană.

Astfel cum a explicat Comisia în comunicarea sa din 11 septembrie 1996 privind "Serviciile de interes general în Europa" 8, solidaritatea și tratamentul egal într-o economie de piață constituie obiective fundamentale ale Comunității. Serviciile de interes general contribuie la realizarea acestor obiective. Europenii așteaptă servicii de înaltă calitate la prețuri accesibile și mulți dintre ei chiar percep serviciile de interes general ca drepturi sociale.

În special în sectorul poștal consumatorii tind să fie tot mai hotărâți în exercitarea drepturilor și dorințelor lor. Concurența mondială forțează întreprinderile care folosesc asemenea servicii să caute oferte la prețuri mai bune, comparabile cu cele de care se bucură concurenții lor. Noile tehnologii, precum faxul și poșta electronică, exercită presiuni enorme asupra serviciilor poștale tradiționale. Aceste evoluții au provocat îngrijorări cu privire la viitorul acestor servicii, însoțite de preocupări privind ocuparea forței de muncă și coeziunea economică și socială. Importanța economică a acestor servicii este considerabilă. Iată de ce este importantă modernizarea și dezvoltarea serviciilor de interes general, în măsura în care acestea contribuie atât de mult la competitivitatea, solidaritatea socială și calitatea vieții în Europa.

Obiectivul Comunității este de a susține competitivitatea economiei europene într-o lume din ce în ce mai competitivă și de a asigura consumatorului mai multe posibilități de alegere, o calitate mai bună și prețuri mai mici, contribuind în același timp, prin intermediul politicilor sale, la consolidarea coeziunii economice și sociale între statele membre și la reducerea anumitor inegalități. Serviciile poștale joacă un rol important în această privință. Comunitatea s-a angajat să promoveze funcțiile acestora de interes economic general, astfel cum a afirmat solemn în noul articol 7d, introdus prin Tratatul de la Amsterdam, îmbunătățindu-le în același timp eficiența. Forțele pieței produc o alocare mai bună a resurselor și o eficiență mai mare în furnizarea de servicii, principalul beneficiar fiind consumatorul, care obține o calitate mai bună la un preț mai mic. Cu toate acestea, aceste mecanisme au câteodată limitele lor; ca urmare, avantajele potențiale pot să nu se extindă la întreaga populație, iar obiectivul de a promova coeziunea socială și teritorială în Uniune poate să nu fie atins. Astfel, autoritatea publică trebuie să asigure ca interesul general să fie luat în considerare.

Structurile tradiționale ale anumitor servicii de interes economic general, care se bazează pe monopoluri naționale, constituie o provocare pentru integrarea economică europeană. Aceasta include monopolurile asupra serviciilor poștale care pot împiedica buna funcționare a pieței, în special prin blocarea accesului la un segment determinat al pieței, chiar și atunci când acestea sunt justificate.

Adevărata provocare este de a asigura o interacțiune armonioasă între cerințele pieței unice în termeni de liberă circulație, performanță economică și dinamism economic, liberă concurență și obiectivele de interes general. De această interacțiune trebuie să beneficieze fiecare cetățean și societatea în ansamblu. Aceasta este un act dificil de echilibru, întrucât condițiile se schimbă permanent: piața unică continuă să se extindă, iar serviciile publice, departe de a fi fixe, trebuie să se adapteze noilor cerințe.

Conceptul de bază de serviciu universal, la originea căruia se află Comisia9, se referă la asigurarea presării de servicii de înaltă calitate la prețuri accesibile pentru toți. Serviciul universal este definit în funcție de principii - egalitate, universalitate, continuitate și adaptabilitate - și în funcție de practici solide - transparență în gestionare, în stabilirea tarifelor și în finanțarea și controlul de către organisme independente de cele care furnizează serviciile. Aceste criterii nu sunt întotdeauna îndeplinite toate la nivel național, dar atunci când au fost introduse prin folosirea conceptului de serviciu universal european, au avut efecte pozitive pentru dezvoltarea serviciilor de interes general. Serviciul universal este, în Europa, expresia cerințelor și aspectelor specifice ale modelului european de societate, în cadrul unei politici care combină o piață dinamică, coeziunea și solidaritatea.

Serviciile poștale universale de înaltă calitate sunt de o mare importanță atât pentru consumatori, cât și pentru utilizatorii profesionali. Ținând seama de dezvoltarea comerțului electronic, importanța lor va crește în viitorul apropiat. Serviciile poștale au de jucat aici un rol important.

În ceea ce privește sectorul poștal, a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu Directiva 97/67/CE (denumită în continuare "Directiva poștală", publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 15, 21.1.1998)). Această directivă urmărește să instituie norme comune pentru dezvoltarea sectorului poștal și îmbunătățirea calității serviciului, precum și pentru deschiderea progresivă a piețelor către concurență, într-un mod controlat.

Obiectivul Directivei poștale este de a garanta serviciul poștal ca serviciu universal pe termen lung. Aceasta impune statelor membre un standard minim armonizat al serviciului universal, care include un serviciu de înaltă calitate pe întreg teritoriul cu distribuiri regulate garantate la prețuri accesibile pentru toți. Acest lucru implică colectarea, transportul, sortarea și distribuirea scrisorilor, precum și, în anumite limite de greutate și de preț, a cataloagelor și a coletelor. Cuprinde, de asemenea, trimiteri recomandate și cu valoare declarată (valeur declaree) și se aplică atât corespondenței interne cât și celei externe. Se acordă o atenție corespunzătoare criteriilor de continuitate, confidențialitate, imparțialitate, tratament egal, precum și adaptabilitate.

Pentru a garanta finanțarea serviciului universal, un sector poate fi rezervat furnizorilor acestui serviciu universal. Sfera sectorului rezervat a fost armonizată de Directiva poștală. În conformitate cu Directiva poștală, statele membre pot acorda drepturi exclusive pentru furnizarea de servicii poștale doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru garantarea menținerii serviciului universal. În afară de aceasta, Directiva poștală stabilește sfera maximă pe care statele membre o pot rezerva pentru atingerea acestui obiectiv. Orice finanțare suplimentară care poate fi solicitată pentru serviciul universal poate fi obținută prin impunerea unor obligații agenților economici în schimbul autorizației care le este acordată; de exemplu, acestora li se poate solicita să contribuie financiar la un fond de compensare administrat în acest scop de un organism independent al beneficiarului (beneficiarilor), astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva poștală.

Directiva poștală fixează un standard comun minim pentru serviciul universal și stabilește norme comune cu privire la sectorul rezervat. Prin urmare, ea consolidează certitudinea juridică ținând seama de legalitatea anumitor drepturi speciale și exclusive în sectorul poștal. Cu toate acestea, există anumite măsuri de stat care nu sunt tratate în directivă și care pot intra în conflict cu normele din tratat aplicabile statelor membre. Comportamentul autonom al furnizorilor de servicii poștale rămâne, de asemenea, supus regulilor de concurență din tratat.

Articolul 90 alineatul (2) din tratat prevede că furnizorii de servicii de interes general pot deroga de la normele din tratat, în măsura în care aplicarea acestor norme ar împiedica îndeplinirea misiunii de interes general care le-a fost încredințată. Această exceptare de la normele din tratat este, cu toate acestea, supusă principiului proporționalității. Acest principiu are ca scop să asigure cea mai bună corelație între obligația de a furniza servicii de interes general și modul în care serviciile sunt furnizate efectiv, astfel încât mijloacele utilizate să fie proporționale cu obiectivele urmărite. Principiul este conceput astfel încât să permită un echilibru flexibil și adaptat fiecărei situații, care ține seama de constrângerile tehnice și bugetare care pot varia de la un sector la altul. De asemenea, el permite o interacțiune optimă între eficiența pieței și cerințele de interes general, asigurând că mijloacele folosite pentru a satisface cerințele nu perturbă în mod excesiv buna funcționare a pieței unice europene și nu afectează schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului Comunității10.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
loading ...