Normele comune privind concurența, fiscalitatea și apropierea legislațiilor*) | Tratat

Acesta este un fragment din Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25.03.1957*). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

POLITICILE COMUNITĂȚII -
Titlul V
Normele comune privind concurența, fiscalitatea și apropierea legislațiilor*)

*) Intitulare introdusă prin art. G.17 TUE.

Capitolul 1 Regulile de concurență

Secțiunea 1 Normele aplicabile întreprinderilor

Art. 85. -

(1) Sînt incompatibile cu piața comună și sînt interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asociațiilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul între statele membre și care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau distorsionarea concurenței în interiorul pieței comune, și mai ales cele care constau în:

a) fixarea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vînzare sau a altor condiții de tranzacție,

b) limitarea sau controlul producției, a desfacerii, a dezvoltării tehnice sau a investițiilor,

c) repartizarea piețelor sau a surselor de aprovizionare,

d) aplicarea unor condiții inegale la prestații echivalente față de partenerii comerciali, creîndu-le astfel un dezavantaj concurențial,

e) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare, care, prin natura lor sau conform uzanțelor comerciale, nu au nici o legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Acordurile sau deciziile interzise în virtutea prezentului articol sînt nule de drept.

(3) Totuși, dispozițiile paragrafului 1 pot fi declarate inaplicabile:

- oricărui acord sau categorii de acorduri între întreprinderi;

- oricărei decizii sau categorii de decizii ale asociațiilor de întreprinderi;

- oricărei practici concertate sau categorii de practici concertate, care contribuie la ameliorarea producției sau distribuirii produselor, la promovarea progresului tehnic sau economic, rezervînd în același timp utilizatorilor o parte echitabilă din profitul realizat și fără:

a) să impună întreprinderilor interesate restricții care nu sînt indispensabile pentru atingerea acestui obiectiv,

b) să dea întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte substanțială a produselor în cauză.

Art. 86. - Jurisprudență, Reviste (1)

Exploatarea abuzivă a unei poziții dominante pe piața comună sau pe o parte substanțială a acesteia, exercitată de una sau mai multe întreprinderi, este incompatibilă cu piața comună și interzisă, în măsura în care comerțul dintre statele membre poate fi afectat.

Aceste practici abuzive pot consta mai ales în: Reviste (1)

a) impunerea, direct sau indirect, a unor prețuri de cumpărare sau de vînzare sau a unor condiții de tranzacție inechitabile;

b) limitarea producției, a piețelor de desfacere sau a dezvoltării tehnice, în dauna consumatorilor;

c) aplicarea unor condiții inegale la prestații echivalente față de partenerii comerciali, creîndu-le astfel un dezavantaj concurențial;

d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare, care, prin natura lor sau conform uzanțelor comerciale, nu au nici o legătură cu obiectul acestor contracte.

Art. 87. -

(1) În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Consiliul adoptă toate regulamentele sau directivele utile pentru aplicarea principiilor prevăzute în articolele 85 și 86, hotărînd în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.

Dacă asemenea decizii nu au fost adoptate în termenul susmenționat, ele sînt stabilite de Consiliu, hotărînd cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.

(2) Dispozițiile prevăzute la paragraful 1 au ca scop în special:

a) asigurarea respectării interdicțiilor prevăzute în articolul 85, paragraful 1 și în articolul 86, prin instituirea de amenzi și de penalități;

b) determinarea măsurilor de aplicare a articolului 85, paragraful 3, luînd în considerare, pe de o parte, necesitatea de a asigura o supraveghere efectivă și, pe de altă parte, necesitatea simplificării controlului administrativ, în măsura cea mai mare posibilă;

c) definirea în diversele ramuri ale economiei, dacă este cazul, a sferei de aplicare a dispozițiilor din articolele 85 și 86;

d) delimitarea funcțiilor care revin Comisiei și Curții de Justiție în aplicarea dispozițiilor prevăzute în prezentul paragraf;

e) determinarea raporturilor între legislațiile naționale și dispozițiile prezentei secțiuni, pe de o parte, și cele adoptate în aplicarea prezentului articol, pe de altă parte.

Art. 88. - Jurisprudență

Pînă la intrarea în vigoare a dispozițiilor adoptate în aplicarea articolului 87, autoritățile statelor membre hotărăsc asupra admisibilității înțelegerilor și asupra exploatării abuzive a unei poziții dominante pe piața comună, în conformitate cu dreptul lor național și cu dispozițiile articolului 85, în special ale paragrafului 3, și ale articolului 86.

Art. 89. -

(1) Fără a aduce atingere articolului 88, Comisia veghează, încă din momentul intrării ei în funcțiune, la aplicarea principiilor fixate de articolele 85 și 86. Ea anchetează cazurile prezumate că încalcă principiile susmenționate, la cererea unui stat membru sau din oficiu, și cooperînd cu autoritățile competente ale statelor membre care îi acordă asistență. Dacă se constată că a avut loc o acțiune contrară, propune mijloacele adecvate pentru a-i pune capăt.

(2) Dacă acțiunea contrară nu încetează, Comisia constată încălcarea principiilor printr-o decizie motivată. Ea poate să publice decizia sa și să autorizeze statele membre să ia măsurile necesare pentru remedierea situației, măsuri ale căror condiții și modalități de aplicare se definesc de Comisie.

Art. 90. - Jurisprudență, Reviste (1)

(1) Statele membre nu iau și nu mențin, în ceea ce privește întreprinderile publice și întreprinderile cărora le-au acordat drepturi speciale sau exclusive, nici o măsură contrară normelor prezentului tratat, și în special contrare celor prevăzute la articolele 7 și 85-94 inclusiv. Jurisprudență

(2) Întreprinderile cărora li s-a încredințat gestiunea unor servicii de interes economic general sau care prezintă caracterul unui monopol fiscal, sînt supuse normelor prezentului tratat, în special regulilor de concurență, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică realizarea în drept sau în fapt a misiunii particulare care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură în care să contravină intereselor Comunității. Jurisprudență

(3) Comisia veghează la aplicarea dispozițiilor prezentului articol și adresează statelor membre, în funcție de necesități, directivele sau deciziile adecvate.

Secțiunea 2 Practicile de dumping

Art. 91. -

(1) Dacă în cursul perioadei de tranziție, Comisia, la cererea unui stat membru sau a oricărei părți interesate, constată practici de dumping exercitate în interiorul pieței comune, ea adresează recomandări autorului sau autorilor acestor practici, în scopul de a le pune capăt.

În cazul în care practicile de dumping continuă, Comisia autorizează statul membru lezat să ia măsuri de protecție și le definește condițiile și modalitățile de aplicare.

(2) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului tratat, produsele provenite dintr-un stat membru sau care se află acolo în circulație liberă și care au fost exportate într-un alt stat membru, se admit la reintroducere pe teritoriul primului stat, fără a putea fi supuse vreunor drepturi vamale, restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent. Comisia stabilește normele adecvate pentru aplicarea prezentului paragraf.

Secțiunea 3 Ajutoarele acordate de state

Art. 92. -

(1) Cu excepția derogărilor prevăzute de prezentul tratat, sînt incompatibile cu piața comună ajutoarele acordate de state sau cele acordate sub orice formă prin intermediul resurselor statului care distorsionează sau amenință cu distorsionarea concurenței prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producții, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(2) Sînt compatibile cu piața comună:

a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiția ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare legată de originea produselor,

b) ajutoarele destinate remedierii daunelor cauzate de calamitățile naturale sau de alte evenimente extraordinare,

c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate prin divizarea Germaniei, în măsura în care ele sînt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de această divizare.

(3) Pot fi considerate compatibile cu piața comună:

a) ajutoarele destinate favorizării dezvoltării economice a regiunilor cu un nivel de trai anormal de scăzut sau dominate de un nivel grav al șomajului;

b) ajutoarele destinate să promoveze executarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru,

c) ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, dacă nu alterează condițiile schimburilor comerciale într-o măsură contrară interesului comun. Totuși, ajutoarele alocate construcțiilor navale pînă la 1 ianuarie 1957, în măsura în care ele nu servesc decît pentru compensarea absenței unei protecții vamale, se reduc progresiv, în aceleași condiții ca și cele aplicabile eliminării drepturilor vamale, sub rezerva dispozițiilor prezentului tratat care vizează politica comercială față de statele terțe,

d) ajutoarele destinate să promoveze cultura și conservarea patrimoniului, dacă nu alterează condițiile schimburilor comerciale și concurența în Comunitate într-o măsură care contravine interesului comun,*)

e) celelalte categorii de ajutoare determinate prin decizia Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.

*) Introdus prin art. G.18 TUE.

Art. 93. -

(1) Comisia, împreună cu statele membre, procedează la examinarea permanentă a sistemelor de ajutoare existente în aceste state. Comisia le propune orice măsuri adecvate, cerute de dezvoltarea progresivă sau de funcționarea pieței comune.

(2) Dacă, după ce părților interesate li s-a notificat să-și prezinte observațiile, Comisia constată că un ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piața comună în condițiile articolului 92 sau că acest ajutor este acordat în mod abuziv, emite o decizie conform căreia statul interesat trebuie să îl elimine sau să îl modifice în termenul stabilit.

Dacă statul în cauză nu se conformează acestei decizii în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat interesat poate sesiza direct Curtea de Justiție, prin derogare de la articolele 169 și 170.

La cererea unui stat membru, dacă circumstanțe excepționale justifică o asemenea decizie, Consiliul, hotărînd în unanimitate, poate decide că un ajutor instituit sau care urmează să fie instituit de acel stat trebuie să fie considerat compatibil cu piața comună, prin derogare de la dispozițiile articolului 92 sau de la reglementările prevăzute la articolul 94. În cazul în care, cu privire la acest ajutor, Comisia a inițiat procedura prevăzută de alineatul 1 al prezentului paragraf, cererea statului interesat adresată Consiliului are ca efect suspendarea procedurii pînă cînd Consiliul își comunică poziția.

Totuși, în cazul în care Consiliul nu și-a comunicat poziția în termen de trei luni de la introducerea cererii, hotărăște Comisia.

(3) Comisia este informată în timp util, pentru a-și prezenta observațiile în legătură cu proiectele care tind să instituie sau să modifice aceste ajutoare. Dacă estimează că un proiect nu este compatibil cu piața comună în termenii articolului 92, inițiază fără întîrziere procedura prevăzută la paragraful precedent. Statul membru interesat nu poate aplica măsurile proiectate mai înainte ca această procedură să se finalizeze printr-o decizie.

Art. 94. -

Consiliul, hotărînd cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate emite toate reglementările utile în vederea aplicării articolelor 92 și 93, și poate fixa, în special, condițiile de aplicare ale articolului 93, paragraful 3 și categoriile de ajutoare care sînt exceptate de la această procedură.*)

*) Modificat prin art. G.19 TUE.

Capitolul 2 Dispoziții fiscale

Art. 95. - Jurisprudență

Nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.

În plus, nici un stat membru nu supune produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse.

Cel tîrziu pînă la începutul celei de-a doua etape, statele membre elimină sau modifică orice prevederi contrare normelor de mai sus, existente la intrarea în vigoare a prezentului tratat.

Art. 96. -

Produsele exportate spre teritoriul unui stat membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne, superioară impozitelor care le-au afectat, direct sau indirect.

Art. 97. -

Statele membre care percep taxa pe cifra de afaceri după sistemul taxei cumulative în cascadă pot proceda, pentru impozitele interne aplicate produselor importate sau pentru rambursările pe care le acordă produselor exportate, la fixarea unor taxe medii pe produse sau categorii de produse, dar, în orice caz, fără a aduce atingere principiilor enunțate la articolele 95 și 96.

Dacă taxele medii fixate de un stat membru nu sînt conforme cu principiile susmenționate, Comisia adresează acestui stat directivele sau deciziile adecvate.

Art. 98. -

În ceea ce privește celelalte impozite decît taxele pe cifra de afaceri, accizele și celelalte impozite indirecte, exonerările și rambursările la exportul spre celelalte state membre nu pot fi operate și taxele de compensație la importurile din statele membre nu pot i instituite decît dacă aceste măsuri au fost în prealabil aprobate de Consiliu, pentru o perioadă limitată, hotărînd cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.

Art. 99. -

Consiliul adoptă dispozițiile care vizează armonizarea legislațiilor cu privire la taxele pe cifra de afaceri, la accize și celelalte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru asigurarea instituirii și funcționării pieței interne în termenul prevăzut la articolul 7 A, hotărînd în unanimitate, la propunerea Comisiei și după Consultarea Parlamentului European și a Comitetului economic și social.*)

*) Modificat prin art. G.20 TUE.

Capitolul 3 Apropierea legislațiilor

Art. 100. -

Consiliul adoptă directive pentru apropierea dispozițiilor legislative, de reglementare și administrative a statelor membre care au o incidență directă asupra instituirii și funcționării pieței comune, hotărînd în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului economic și social.*)

*) Modificat prin art. G.21 TUE.

Art. 100A. -

Prin derogare de la articolul 100 și în afară de cazul în care prezentul tratat dispune altfel, dispozițiile următoare se aplică pentru realizarea obiectivelor enunțate la articolul 7 A. Consiliul adoptă măsurile care vizează apropierea dispozițiilor legislative, de reglementare și administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne, hotărînd conform procedurii prevăzute în articolul 189 B și după consultarea Comitetului economic și social.

(2) Paragraful 1 nu este aplicabil dispozițiilor fiscale, dispozițiilor referitoare la libera circulație a persoanelor și celor care privesc drepturile și interesele salariaților.

(3) Comisia, în elaborarea propunerilor sale prevăzute la paragraful 1 în materie de sănătate, securitate, protecție a mediului și protecție a consumatorilor, pleacă de la un nivel ridicat de protecție.

(4) În cazul în care, după ce Consiliul a adoptat o măsură de armonizare cu majoritate calificată, un stat membru consideră necesară aplicarea unor dispoziții naționale justificate prin considerente importante prevăzute la articolul 36 sau care vizează protecția mediului de muncă sau a mediului ambiant, le notifică Comisiei.

Comisia confirmă dispozițiile în cauză după ce va fi verificat că nu constituie un mod de discriminare arbitrară sau o restricție deghizată în comerțul dintre statele membre.

Prin derogare de la procedura prevăzută la articolele 169 și 170, Comisia sau orice stat membru poate sesiza direct Curtea de Justiție, dacă apreciază că un alt stat membru folosește abuziv drepturile prevăzute în prezentul articol.

(5) Măsurile de armonizare susmenționate comportă, în cazurile corespunzătoare, o clauză de salvgardare care autorizează statele membre să adopte măsuri provizorii supuse unei proceduri de control comunitar, pentru unul sau mai multe din motivele neeconomice menționate în articolul 36.

*) Adăugat prin art. 18 AUE, modificat prin art. G.22 TUE.

Art. 100B. -

(1) În cursul anului 1992, Comisia, împreună cu fiecare stat membru, procedează la o inventariere a dispozițiilor legislative, de reglementare și administrative vizate de articolul 100 A și care nu au făcut obiectul unei armonizări în virtutea acestui ultim articol.

Consiliul, hotărînd conform dispozițiilor articolului 100 A, poate decide că dispozițiile în vigoare într-un stat membru trebuie recunoscute ca fiind echivalente cu cele aplicate de un alt stat membru.

(2) Dispozițiile articolului 100 A, paragraful 4, sînt aplicabile prin analogie.

(3) Comisia procedează la inventarierea menționată la paragraful 1 al primului alineat și prezintă propunerile adecvate în timp util, pentru a permite consiliului să hotărască înainte de sfîrșitul anului 1992.*)

*) Adăugat prin art. 19 AUE.

Art. 100C. -

(1) Consiliul, hotărînd în unanimitate, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, stabilește care sînt acele state terțe ai căror cetățeni trebuie să posede o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre.

(2) Totuși, dacă într-un stat terț survine o situație de urgență, care expune Comunitatea la pericolul unui aflux intempestiv de cetățeni din acest stat, Consiliul, hotărînd cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate introduce obligativitatea obținerii unei vize pentru cetățenii statului în cauză, pe o perioadă care nu poate depăși șase luni. Exigența vizei instituită prin acest paragraf poate fi prorogată conform procedurii prevăzute la paragraful 1.

(3) De la 1 ianuarie 1996, Consiliul adoptă deciziile prevăzute de paragraful 1 cu majoritate calificată. Pînă la acea dată, Consiliul adoptă măsurile referitoare la instituirea unui model uniform al vizelor, hotărînd cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.

(4) În domeniile vizate de prezentul articol, Comisia este obligată să examineze orice cerere formulată de un stat membru și să prezinte Consiliului o propunere.

(5) Prezentul articol nu aduce atingere exercitării responsabilităților care incumbă statelor membre în vederea menținerii ordinii publice și salvgardării securității interne.

(6) Prezentul articol este aplicabil și altor materii, dacă se decide astfel în virtutea articolului K.9 din Tratatul privind Uniunea Europeană care vizează cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne, sub rezerva condițiilor de vot determinate în momentul adoptării deciziei.

(7) Dispozițiile convențiilor în vigoare între statele membre care guvernează domeniile vizate de prezentul articol rămîn în vigoare atîta timp cît conținutul lor nu este înlocuit prin directive sau alte măsuri luate în virtutea prezentului articol.*)

*) Introdus prin art. G.23 TUE.

Art. 100D. -

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 151, comitetul de coordonare compus din înalți funcționari, instituit prin articolul K.4 din Tratatul privind Uniunea Europeană, contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului în domeniile la care se referă articolul 100 C.*)

*) Introdus prin art. G.24 TUE.

Art. 101. - Reviste (1)

Dacă Comisia constată că un dezacord existent între dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative ale statelor membre denaturează condițiile de concurență pe piața comună și provoacă astfel o distorsiune care trebuie să fie eliminată, începe consultările cu statele membre în cauză.

Dacă această consultare nu conduce la un acord care elimină distorsiunea în cauză, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă directivele necesare în acest scop, hotărînd în unanimitate în cursul primei etape și apoi cu majoritate calificată. Comisia și Consiliul pot adopta orice alte măsuri utile prevăzute de prezentul tratat.

Art. 102. - Reviste (1)

(1) Dacă există temerea că introducerea sau modificarea unei dispoziții legislative, de reglementare sau administrative poate provoca o distorsiune în sensul articolului precedent, statul membru care dorește să ia asemenea măsuri consultă Comisia. După consultarea statelor membre, Comisia recomandă statelor vizate măsuri adecvate pentru a evita distorsiunea în cauză.

(2) Dacă statul care dorește să introducă sau să modifice dispoziții naționale nu se conformează recomandării pe care i-a adresat-o Comisia, nu se poate cere celorlalte state membre ca, în aplicarea articolului 101, să-și modifice propriile dispoziții naționale în vederea eliminării acestei distorsiuni. Dispozițiile articolului 101 nu au aplicabilitate în cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoacă o distorsiune exclusiv în detrimentul său.

Acesta este un fragment din Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25.03.1957*). Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Tratat:
Libera circulație a bunurilor
Agricultura
Libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor
Libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor
Transporturile
Normele comune privind concurența, fiscalitatea și apropierea legislațiilor*)
Politica economică și monetară*)
Politica comercială comună*)
Politică socială, educație, formare profesională și tineret*)
Cultură*)
Sănătate publică*)
Protecția consumatorilor*)
Rețele transeuropene*)
Industrie*)
Coeziune economică și socială*)
Cercetare și dezvoltare tehnologică*)
Reviste:
Protecția consumatorilor în dreptul concurenței: bilanț jurisprudențial
Parchetul European, de azi, o certitudine
Este pacientul un consumator?
Restituirea taxelor de înmatriculare aplicate autovehiculelor, după 1 ianuarie 2007, în lumina dreptului european
;
se încarcă...