Parlamentul României

Legea nr. 641/1944 pentru abrogarea măsurilor legislative anti-evreești

Modificări (...), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 decembrie 1944

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Decretul Nr. 2.444 din 18 Decemvrie 1944

CAPITOLUL I Dispozițiuni generale

Art. 1. - Practică judiciară (1)

Sunt și rămân abrogate pe data publicării lor, toate măsurile legislative prin care s'au luat dispozițiuni discriminatorii privitoare la evrei.

Prin efectul abrogării acestor legi, se anulează toate dispozițiunile juridice date pe baza lor de orice autorități publice, fie dispozițiuni generale, fie individuale, inclusiv cele cuprinse în hotărîri judecătorești.

De asemenea se anulează toate dispozițiunile discriminatorii luate fără baza legală împotriva evreilor de către autoritățile publice.

CAPITOLUL II Dispozițiuni speciale referitoare la persoane

SECȚIUNEA I Funcționarii publici

Art. 2. -

Funcționarii publici evrei, precum și toți acei care primesc o retribuțiune: dela Stat, județ, comună, regie, casa autonomă, administrație comercială, direcție specială sau orice altă instituțiune publică sau de utilitate publică, al cărei buget este supus aprobării Consiliului de Miniștri, ministerelor sau autorităților speciale ce depind de ministere și consiliilor județene sau comunale și care au fost îndepărtați din funcțiune, în baza măsurilor legislative abrogate prin art. 1 sau îndepărtați fără, bază legală, din cauze rasiale, vor fi reintegrați la cererea lor pe data îndepărtării, cu vechimea și toate drepturile de încadrare dela acea dată, inclusiv gradațiile, adăugându-se la vechimea în serviciu și timpul dela data îndepărtării până în momentul reprimirii în serviciu.

Pentru cazurile când legea prevede înaintări automate la vechime, reintegrarea se face în gradul la care funcționarul ar fi avut dreptul în raport cu vechimea sa, dacă n'ar fi fost îndepărtat din serviciu, iar data încadrării în grad este data la care funcționarul era îndreptățit să fie înaintat. Pentru cazurile când legea prevede înaintări la alegere, situația celor reintegrați va fi revizuită, putându-li-se acorda înaintări, chiar pe o dată anterioară prezentei legi, ținându-se seama de stagiul rectificat, conform alineatului precedent.

Cererea de reintegrare se va face la autoritatea respectivă în termen de 45 zile dela data publicării prezentei legi.

De dispozițiunile prezentului articol beneficiază, și funcționarii publici evrei care au părăsit serviciul prin demisiune după data de 1 Ianuarie 1938, până la data de 23 August 1944.

Nu se aplică această dispozițiune acelor funcționari a căror demisie a fost provocată de o acțiune disciplinară întemeiată pe motive bine precizate de incorectitudine.

Art. 3. -

Timpul în care funcționarul a fost îndepărtat din serviciu va fi socotit ca timp util la pensie, fără a fi obligat să verse vreo reținere la Casa Pensiilor.

În cazul când funcționarul a decedat, fie înainte, fie după îndepărtarea din funcțiune, Casa Generală de Pensiuni va fi obligată a regula și plăti drepturile la pensie succesorilor îndreptățiți, pe data decesului, iar în cazul când s'a suspendat plata pensiunii, li se vor achita acestora sumele neachitate din trecut.

Art. 4. -

Plata salariilor va începe a curge dela data cererii de reintegrare, cu acoperire din posturile vacante, iar în lipsă, prin deschiderea unor credite speciale până la bugetul viitor.

SECȚIUNEA II Salariații particulari

Art. 5. -

Patronii, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, sunt obligați a reprimi în serviciu, la cerere, pe toți salariații evrei pe care i-au concediat, fie în temeiul legilor abrogate, fie fără bază legală, din cauze rasiale, după 1 Iulie 1940.

Reprimirea se va face în aceleași funcțiuni sau în funcțiuni echivalente cu acelea pe care salariații le aveau la data concedierii și cu respectare tuturor drepturilor pe care le-ar fi avut dacă n'ar fi fost concediați.

Pentru calculul concediilor viitoare, a dreptului la pensie sau a preavizului în caz de concediere se va adăuga la vechimea în serviciu timpul scurs dela concediere până la reprimirea în serviciu.

De dispozițiunile prezentului articol beneficiază și salariații evrei care au părăsit serviciul prin demisiune după data de 1 Iulie 1940 până la data de 23 August 1944. Vor putea beneficia de aceste dispozițiuni și funcționarii evrei demisionați între datele de 1 Ianuarie 1938 și 1 Iulie 1940, dacă vor dovedi că demisiunea a fost provocată abuziv din motive rasiale.

Art. 6. -

Salariații concediați vor putea face cerere de reprimire în serviciu în termen de 20 zile dela publicarea prezentei legi. Patronii sunt obligați a face reprimirea în serviciu în termen de 15 zile dela expirarea termenului de mai sus. Cererea de reprimire se va face în scris cu arătarea, adresei salariatului, pe orice cale, ca notificare, scrisoare recomandată etc., astfel ca să ajungă la cunoștința patronului înlăuntrul termenului de 20 zile dela data prezentei legi.

Patronul care se va considera îndreptățit, conform articolului 8, a nu reprimi pe salariatul său, este obligat să comunice aceasta salariatului în termenul de 15 zile arătat mai sus, cum și să sesizeze în același termen Camera de muncă respectivă, cerând instituirea comisiunii prevăzută de articolul următor. Neîndeplinirea acestor două obligațiuni legale atrage automat reprimirea salariatului în serviciu. Cererea va cuprinde și desemnarea delegatului patronului prevăzut de articolul următor.

Art. 7. -

În vederea aplicării dispozițiunilor privitoare la reprimire se vor institui de Ministerul Muncii, comisiuni mixte compuse dintr'un delegat al Ministerului Muncii, de preferință magistrat sau funcționar superior din Ministerul Muncii sau din instituțiile anexe, ca președinte, un delegat al salariaților concediați din întreprinderea respectivă și un delegat al întreprinderii respective, ca membri.

În caz când membrii comisiunii nu vor fi desemnați de cei interesați în termen util, Ministerul Muncii va desemna și pe membrii comisiunii.

Comisiunea va putea lucra valabil numai cu prezența președintelui și a unui membru, în caz de lipsă nemotivată a celuilalt membru. Deciziunile se vor lua cu majoritate, încheindu-se un proces-verbal în dublu exemplar, din care unul se va înmâna întreprinderii și celălalt Ministerului Muncii.

În caz de paritate de voturi, va fi decisiv votul președintelui.

Art. 8. -

Comisiunea va decide care din salariații concediați vor fi reprimiți, ținând seamă de capacitatea întreprinderii și de următoarea ordine de preferință.

a) Se vor reprimi mai întâi cei cu salariile mai mici;

b) Cei care nu au nicio altă sursă de venituri;

c) Deținuții, internații politici și deportații din motive rasiale;

d) Cei care au familie mai numeroasă.

Angajările de personal făcute de întreprinderi după data publicării prezentei legi, nu vor fi ținute în seamă pentru aplicațiunea dispozițiunilor de mai sus.

Art. 9. -

Salariații evrei care nu au putut fi reprimiți în serviciul întreprinderii în urma deciziunilor comisiunilor dela art. 7, vor fi repartizați spre angajare obligatorie la întreprinderi similare și, la nevoie, la oricare întreprindere în proporție cu numărul salariaților fiecărei întreprinderi.

Repartizarea spre angajare obligatorie se va face în funcțiuni echivalente, fixându-se și un salariu corespunzător, prin decizia dată de Ministerul Muncii, cu citarea întreprinderii.

Art. 10. -

Dela data deciziunilor prevăzute în articolul 7 și 9, salariatul este considerat, reintegrat în serviciu și patronul este obligat a-i plăti cu începere dela această data salariul împreună cu accesoriile.

Art. 11. -

Salariații evrei neconcediați; dar cărora nu li s'au acordat, din cauza legilor sau măsurilor rasiale, drepturile cuvenite de avansare și salarizare, vor fi repuși în aceste drepturi.

Art. 12. -

Prin derogare dela dispozițiunile regulamentelor sau statutelor Caselor de Pensiuni ale funcționarilor particulari, salariații evrei concediați pentru motivele dela articolul 5, vor fi considerați că n'au încetat a fi membrii acestor case. În cazul când li s'au restituit cotizațiile lor la aceste Clase de Pensiuni, ele vor fi vărsate din nou, de ei, prin rețineri, lunare care să nu depășească 10% din salariu.

În cazul când salariatul a decedat înainte sau după concediere, Casa de Pensiuni va fi obligată a regula și plăti drepturile la pensie succesorilor îndreptățiți, iar în cazul când s'a suspendat plata pensiei, li se vor achita ratele de pensie din trecut neachitate.

Art. 13. -

Casa Asigurărilor Sociale va restitui funcționarilor evrei sumele vărsate de patroni drept indemnizații de concediu în termen de 2 luni dela data publicării prezentei legi, cu derogare dela dispozițiunile articolului 60.

SECȚIUNEA III Meserii și profesiuni

Art. 14. -

Brevetele de meserii, cărțile de capacitate profesională a lucrătorilor, meșterilor și patronilor evrei, contractele de ucenicie ale evreilor, carnetele de conducere a autovehiculelor și alte asemenea acte constatatoare ale exercitării unei meserii suspendate, retrase sau anulate prin măsurile abrogate de articolul 1 redobândesc puterea lor legală și titularii lor își vor relua exercițiul liber al îndeletnicirii lor. Titlurile sau contractele depuse și reținute de autorități se vor elibera titularilor lor în termen de 15 zile dela cererea adresată către autoritatea la care se află.

Firmele de comerț sau industrie radiate, în temeiul unei dispozițiuni cu caracter rasial, sau ca urmare a unor măsuri de fapt vor fi reînscrise după cererea celui interesat.

Art. 15. -

Elevii evrei, absolvenți ai școlilor particulare de specialitate ale căror cursuri au fost aprobate de Ministerul Muncii, vor fi admiși la examenul de lucrători.

Art. 16. -

Corpurile și asociațiunile profesionale, sindicatele și organizațiunile de orice fel ale profesiunilor libere, ale meseriașilor și ale muncitorilor, vor proceda de îndată la reprimirea, membrilor lor excluși pentru considerațiuni rasiale.

Prin efectul prezentei legi aceste excluderi sunt considerate ca inexistente dela data producerii lor, iar membrii acestor corpuri profesionale își vor putea exercita neîngrădit profesiunile.

Timpul cât meseriașii și profesioniștii evrei au fost împiedicați de ași exercita profesiunea sau meseria va fi socotit timp util în toate cazurile în care legile condiționează vreun drept de trecerea vreunui interval de timp.

Meseriașii și profesioniștii evrei sunt scutiți de orice taxe, cotizațiuni sau contribuțiuni pentru tot timpul cât au fost excluși, către corpurile, asociațiunile, sindicatele și organizațiunile lor profesionale.

SECȚIUNEA IV Dispozițiuni referitoare la statutul personal

Art. 17. -

Divorțurile pronunțate între părți, în timpul dela 1 Ianuarie 1938 - 23 August 1944, în care ambii sau unul din soți este evreu, vor fi anulate la cererea ambilor soți, dacă nici unul din ei nu s'a recăsătorit între timp. Cererea va fi adresată ultimei instanțe de fond care a pronunțat hotărîrea. Instanța va decide retractarea primei hotărîri pronunțate și anularea transcrierei făcute la ofițerul stării civile.

În cazul când unul din soți a decedat, cererea de anulare va putea fi făcută de soțul evreu supraviețuitor, dacă starea de conviețuire a fost notorie după pronunțarea divorțului.

Cererea de anulare va trebui să fie introdusă în termen de 6 luni dela publicarea acestei legi.

Art. 18. -

Orice declarațiuni, consimțăminte sau orice alte acte juridice care au avut de efect modificarea statutului civil sau a raporturilor de familie ale unui evreu, făcute în timpul dela 1 Ianuarie 1938 la 23 August 1944, vor fi anulate prin simplă manifestare de voință a oricăreia din părți.

Hotărîrile judecătorești constatatoare ale unor modificări de statut civil ale evreilor sau al raporturilor de familie, tăgada de paternitate, legitimare, adopțiune etc., date în intervalul de timp dela 1 Ianuarie 1938 până la 23 August 1944, vor fi anulate la simpla manifestare de voință a oricăreia din părțile interesate, făcută prin cerere adresată instanței care a pronunțat ultima hotărîre de fond. Instanța care a pronunțat ultima hotărîre de fond va pronunța, judecând de urgență, retractarea hotărîrii.

Manifestările de Voință prevăzute în acest articol, trebuesc făcute în termen de 6 luni dela publicarea legii.

CAPITOLUL III Dispozițiuni speciale referitoare la bunuri

SECȚIUNEA I Dispozițiuni privind fondul drepturilor

Art. 19. - Practică judiciară (3)

Bunurile și drepturile de orice fel, intrate prin efectul dispozițiunilor legislative abrogate de articolul 1 în patrimoniul Statului, respectiv al Centrului Național de Românizare sau a oricărui alt dobânditor, se socotesc că n'au ieșit niciodată din patrimoniul titularilor deposedați și vor fi restituite acestora în condițiunile prezentei legi, fără îndeplinirea vreunei formalități de transcriere sau intabulare.

Art. 20. - Practică judiciară (1)

Restituirea bunurilor mobile și imobile se face în starea în care au fost preluate, ținându-se seama de uzagiul normal.

Art. 21. -

Înstrăinările sau grevațiunile de orice natură, făcute de Stat sau de alte persoane, referitoare la aceste bunuri, după intrarea lor în patrimoniul Statului, sunt desființate de plin drept pe data efectuării lor.

Inscripțiunile, transcripțiunile sau orice alte mențiuni, făcute în registrele constatatoare ale acestor operațiuni cu ocaziunea actelor juridice mai sus arătate, vor fi radiate la cererea titularului evreu, judecata făcându-se de urgență, cu citarea părților, în Camera de consiliu.

Art. 22. - Practică judiciară (1)

Sumele plătite drept preț pentru bunurile înstrăinate de Stat, sau direct de proprietarul evreu spre satisfacerea unei obligațiuni impuse de legile abrogate, prin vânzare directă, licitație, sau prin intermediul justiției, vor fi restituite achizitorilor, ca urmare a anulării înstrăinării.

Art. 23. -

Titularul evreu este subrogat în toate acțiunile și drepturile relative la bunurile și drepturile de care a fost deposedat, născute în timpul deținerii lor de către Stat sau orice alt detentor.

Sumele încasate cu titlul de despăgubire în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil sau a altei cauze generatoare de daune se cuvin titularului deposedat.

Art. 24. -

Deținătorii (achizitori, chiriași, arendași etc., vor răspunde față de proprietarul evreu pentru degradările aduse bunurilor mișcătoare sau nemișcătoare și imputabile lor, ținându-se seama de uzagiul normal.

Titularii evrei deposedați nu au nici un drept pentru pierderile și degradările rezultate din cauze de forță majoră sau fapte de război.

Art. 25. -

Proprietarii evrei, deposedați vor plăti drept echivalent al construcțiunilor făcute de Stat sau orice alt achizitor la imobilele lor, despăgubirile prevăzute de articolul 494 cod civil partea finală, pentru ipoteza constructorului de bună credință.

Pentru asigurarea plății sumelor cuvenite cu acest titlu, constructorul va avea un drept de privilegiu asupra imobilului, fără a fi necesară transcrierea lui. Constructorul nu va avea drept de retenție asupra imobilului.

Art. 26. - Practică judiciară (1)

Bunurile mișcătoare prin natura lor, precum și acele bunuri nemișcătoare care, deși au fost imobile prin destinațiune sau prin obiectul la care ele s'au aplicat, au devenit mobile prin desafectare sau desincorporare, vor fi reluate de proprietarul evreu dela deținătorii lor cu orice titlu.

În cazul când reluarea bunului mobil s'a făcut dela un terț deținător, acesta va avea drept de regres împotriva autorului său pentru sumele ce va fi plătit, fără a putea exercita dreptul de retenție asupra însuși bunului.

Restituirea bunurilor mobile consumate, dispărute sau care lipsesc din orice altă cauză, se face prin plata de către Stat a valorii reale a bunului. Practică judiciară (1)

Art. 27. -

Sunt desființate de plin drept pe data efectuării lor vânzările bunurilor succesorale făcute fie voluntar, fie silit, în conformitate cu dispozițiunile articolului 23 al legii Nr. 254 din 28 Martie 1941.

Imobilele reintră în patrimoniul titularului evreu libere de orice sarcină constituită ulterior transmisiunei.

Drepturile reale constituite în interval se transferă asupra prețului cu toate garanțiile și privilegiile existente, în scopul realizării lor.

Art. 28. -

Retrocedările prevăzute de articolul 16 al legii Nr. 254 din 1941, cu modificările ulterioare, se desființează de plin drept pe data efectuării lor.

Proprietarul evreu va plăti vânzătorului renta viageră sau restul de preț în condițiunile contractului dintre părți.

Termenele de plată sunt prelungite de drept cu timpul scurs dela data deposedării până la data reintrării proprietarului evreu în posesia efectivă a bunului.

Pentru neîndeplinirea obligațiunilor contractuale de către cumpărător pe tot timpul deposedării sale, nu operează pactul comisoriu legal sau convențional.

Fructele culese de vânzătorul neevreu vor fi imputate asupra dobânzilor datorate de cumpărător până la data prezentei legi, a ratelor de rentă viageră și a ratelor de preț neachitate.

Art. 29. -

Vânzările locuințelor și terenurilor din jurul acestora, situate în vetrele satelor și târgurilor, prevăzute de articolul 5, alin. b, al decretului-lege Nr. 3.347 din 1940, făcute în conformitate cu art. 32 al legii Nr. 903 din 1941, către sătenii muncitori de pământ, rămân valabile.

Orice alte asemenea vânzări, făcute către alte persoane, se desfiițează de plin drept pe data efectuării lor, în condițiunile prezentei legi.

Art. 30. -

Donațiunile între soți și către descendenți, consimțite în aplicarea legilor Nr. 143 din 10 Martie 1943 și Nr. 286, astfel cum aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944, sunt revocabile.

Vânzările consimțite în aplicarea acelorași legi, sînt anulabile.

Revocarea donațiunilor între soți sau către descendenți, precum și anularea vânzărilor către descendenți, va putea fi făcută printr'o notificare în termen de 30 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

Dispozițiunile contrarii codului civil, cuprinse în legile: Nr. 143 din 10 Martie 1943 și Nr. 286 din 1944, republicată în Monitorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944, privitoare la interzicerea dreptului de revocare sau anulare, se abrogă.

După expirarea termenului de 30 zile, prevăzut în acest articol, donațiunile și vânzările între soți nerevocate sau neanulate în acest termen, rămân supuse regulelor din codul civil.

Drepturile reale principale sau accesorii consimțite în favoarea terților, asupra bunurilor ce fac obiectul donațiunilor sau vânzărilor revocate sau anulate, se respectă.

Art. 31. -

Exproprierile pentru utilitate publică făcute direct prin legi speciale, rămân valabile.

În exproprierile pentru cauză de utilitate publică a imobilelor prevăzute în art. 19, pronunțate în contradictoriu cu Centrul Național de Românizare, rămân valabile numai deciziunile care declară expropriat bunul pentru utilitate publică. Când aceste deciziuni au fost pronunțate în favoarea unor persoane sau întreprinderi particulare, ele sunt revizuibile, la cererea expropriatului.

Deciziunile de expropriere prin care s'a fixat indemnizația pentru exproprierile din alineatul 2, se anulează și se va relua judecata fixării indemnizației. Plata indemnizațiunii se va face în condițiunile legilor de expropriere pentru utilitate publică.

Art. 32. -

Creanțele ipotecare trecute în patrimoniul Centrului Național de Românizare, în baza legii Nr. 902 din 10 Octomvrie 1941, se socotesc că n'au ieșit nici odată din patrimoniul titularilor evrei deposedați și renasc, fără prejudiciul terților achizitori ai imobilului și al creditorilor privilegiați sau ipotecari, dacă aceștia au dobândit drepturile lor în intervalul dela data facerii mențiunii de radiere sau reducere a creanței creditorului evreu, până la data prezentei legi.

Reducerile de creanțe consimțite de Centrul Național de Românizare, pe cale transacțioală sunt nule, cei interesați putând cere radierea mențiunilor făcute pentru asemenea reduceri sau reînscrierea lor - în termen de 90 zile dela data prezentei legi.

Sumele încasate de Centrul Național de Românizare din creanțele preluate se vor restitui în numerar titularilor lor cu dobânda legală. Dacă creanța a fost realizată prin executare silită, se va deduce din sumele realizate cotă de 10 la sută, reprezentând cheltuielile de executare.

Art. 33. -

Convenția privitoare la exploatarea vaselor și plutitoarelor intrate în patrimoniul Centrului Național de Românizare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 194 din 1942, prin care administrația vaselor și plutitoarelor, maritime și fluviale, au fost încredințate Subsecretariatului de Stat și Marinei precum și toate contractele de închiriere, navlu etc., încheiate în baza acestei convențiuni, se reziliază de plin drept. Vasele se restitue proprietarilor, urmând a fi supuse dispozițiunilor legale în vigoare, cu privire la asemenea bunuri.

Prin efectul abrogării articolului 1 din legea Nr. 501 din 4 Iunie 1941, referitoare la concesionarea vaselor fluviale, concesionarii evrei reintră în drepturile lor, rămânând supuși dispozițiunilor din articolul 3 al acelei legi.

Art. 34. -

Sumele datorate de Stat, potrivit art. 22, art. 23 alin. 2, art. 32 alin. 3, precum și sumele încasate de Stat, în baza unor deciziuni de expropriere pentru utilitate publică, vor fi restituite titularilor în numerar, cu derogare dela dispozițiunile art. 60.

Art. 35. -

Dispozițiunile prezentului capitol se aplică și în cazul vânzărilor directe făcute de proprietarii evrei pentru satisfacerea unor obligațiuni impuse de legile abrogate, înscrise în articolele 27, 28 și 29.

Art. 36. - Practică judiciară (1)

Termenele fixate pentru dobândirea, conservarea sau stingerea drepturilor de orice natură, decăderile și prescripțiunile relative la bunurile și drepturile prevăzute de art. 19, sunt întrerupte și termenele de perimare a acțiunilor în justiție, privitoare la aceste bunuri și drepturi, sunt suspendate pe tot timpul scurs dela data dispozițiunii de scoaterea bunului sau dreptului respectiv din patrimoniul evreului până la 1 Martie 1945.

Orice hotărîri judecătorești date în contra dispozițiunilor de față, sunt anulate. Căile de atac în litigiile privitoare la asemenea bunuri și drepturi care au expirat sau vor expira înlăuntrul timpului dela data legii de deposedare până la 1 Martie 1945, vor fi exercitate în mod valabil de titularul evreu, socotindu-se că termenul începe a curge dela data de 1 Martie 1945.

Art. 37. -

Hotărîrile judecătorești date în litigiile privitoare la bunurile și drepturile prevăzute în art. 19, în contradictoriu cu Centrul Național de Românizare, sunt nule. Procedura în aceste litigii se va relua din stadiul în care se afla la data scoaterii din cauză a titularului evreu.

SECȚIUNEA II Despre contractele de arendare și închiriere

Art. 38. -

Contractele de arendare a bunurilor agricole, industriale, forestiere și a fondurilor de comerț, încheiate de Centrul Național de Românizare, având drept obiect bunuri ce urmează a fi restituite în baza dispozițiunilor cuprinse în legea de față, se reziliază de plin drept, pe data prezentei legi.

Titularii contractelor de arendare reziliate în conformitate cu dispozițiunile prezentului articol au dreptul la restituirea arenzilor plătite cu anticipație și a investițiunilor făcute de ei, potrivit normelor dreptului comun.

Art. 39. -

Contractele de închiriere de locuință, localuri de comerț, de industrie, de meserii, de fabrici, școli, căminuri, localuri de spectacole și ori care altele, încheiate de Centrul Național de Românizare sau de aceia care au dobândit drepturi sau bunuri dela Centrul Național de Românizare sau dela subachizitorii acestora, se mențin și vor fi opozabile titularilor evrei ai acestor bunuri și drepturi.

Se exceptează contractele privitoare la apartamentele având destinațiunea de mai sus în privința cărora se face dovada că au fost ocupate de proprietarii și chiriașii evrei, care au fost evacuați ori s'au mutat pe temeiul sau din cauza legilor rasiale.

Evacuările și mutările proprietarilor și chiriașilor evrei, intervenite după data publicării legilor respective de expropriere a bunurilor în cauză sunt considerate că au fost făcute din motive rasiale.

Art. 40. -

Proprietarii, coproprietarii, având consimțământul celorlalți coindivizari, titularii unui drept de uz sau habitațiune și chiriașii evrei care au fost evacuați de Centrul Național de Românizare din imobilele expropriate ori s'au mutat de bună voie în condițiunile arătate în articolul precedent, vor putea să se mute în apartamentele pe care le-au ocupat anterior, afară de cazul când actualul chiriaș se află mobilizat efectiv în zona operativă la data publicării prezentei legi.

Chiriașul mobilizat efectiv în zona de operațiune la data prezentei legi va părăsi imobilul la primul 23 Aprilie sau 26 Octomvrie următor demobilizării sale.

De această dispozițiune vor beneficia și proprietarii evrei exceptați dela expropriere, precum și familia proprietarului sau chiriașului decedat. Se consideră ca făcând parte din familie, pe lângă soț și soție, copiii, părinții și bunicii, care au locuit cu defunctul, precum și oricare alte rude ale defunctului sau soției sale, până la gradul de unchiu și nepot inclusiv dacă dovedesc că au locuit cel puțin 3 luni împreună cu defunctul.

Ei sunt obligați, a folosi personal și a ocupa efectiv apartamentul sau imobilul.

Contractele care nu sunt menținute prin articolul 39, se reziliază la cererea celui îndreptățit. Rezilierea și evacuarea se va face pe data prezentei legi.

Art. 41. -

În lipsa unei convențiuni contrarie între părți, nu vor putea fi însă evacuați până la 23 Aprilie 1945, chiriașii prevăzuți mai jos:

a) Funcționarii și pensionarii publici, lucrătorii precum și micii meseriași care au un venit lunar până la 30.000 lei inclusiv;

b) Invalizii, orfanii minori și văduvele, nerecăsătorite din războaiele României;

c) Autoritățile publice, spitalele, cantinele, economatele, căminele și instituțiunile de utilitate socială.

Nu se poate opune această dispozițiune evreilor exceptați dela expropriere prin înseși legile de expropriere, lucrătorilor și salariaților evrei cu un venit lunar până la 30.000 lei inclusiv, invalizilor evrei și văduvelor de război evreice.

Dacă persoanele prevăzute la aliniatele a și b de mai sus, posedă în localitate, ele sau soții lor, o proprietate corespunzătoare din care ar fi putut sau vor putea evacua pe chiriașii lor, nu vor beneficia de termenul de evacuare acordat pentru 23 Aprilie 1945.

De asemenea, nu vor beneficia de acest termen acei care țin apartamentele goale, sau nu le locuesc efectiv, personal sau cu familia lor, astfel cum aceasta este definită prin legea de față, precum și acei care dețin apartamente în alte localități decât sediul principal al ocupațiunei lor.

Art. 42. -

Chiriașii evacuați în baza dispozițiunilor articolelor 39 și 40, au dreptul să se substituie în contractul de închiriere al beneficiarului evacuării și să ocupe apartamentul deținut de acesta cu titlu de chiriș sau subchiriaș. În caz când proprietarii sau chiriașii evrei nu au locuință sau sunt tolerați, autoritățile administrative vor îngriji de cazarea celor evacuați. Nu se vor considera tolerați evreii care au camuflat contractele lor de închiriere, încheindu-le pe numele altor persoane.

Orice închiriere sau constituire de drepturi care împiedică substituirea chiriașului evacuat este nulă.

Sunt de asemenea nule orice închirieri sau constituiri de drepturi făcute de proprietarul evreu care împiedică pe chiriașul evreu de a ocupa imobilul la care are dreptul.

Chiriașul lezat este îndreptățit a cere evacuarea deținătorului ce s'ar găsi în apartamentul pe care are dreptul să-l ocupe.

Rechizițiile apartamentelor sau imobilelor în care au dreptul a se muta proprietarii și chiriașii prevăzuți de art. 39, 40 și 41, făcute în favoarea particularilor până la data publicării prezentei legi, sunt nule și deținătorii actuali vor fi evacuați.

Art. 43. -

Cei care vor săvârși faptele prevăzute la art. 42, alin. 2 și 3, comit delictul de sabotare a regimului legal al închirierilor și vor fi sancționați conform art. 41 din legea Nr. 224 din 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași și cu procedura prevăzute de acea lege.

Art. 44. -

Obligațiunile locatarilor bunurilor ce se restituie, privind cheltuielile de întreținere, impozitele și cuantumul chiriei datorate pentru apartamentele chiriașilor evrei sau neevrei menținuți în imobilele restituite, sau ale chiriașilor evrei reintegrați în aceste imobile, vor fi recalculate și stabilite cu începere dela 2 Octomvrie 1944, conform legii Nr. 224 din 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de clauzele contractelor de locațiune sau de dispozițiunile cuprinse în legile, regulamentele și deciziunile pentru administrarea bunurilor Centrului Național de Românizare.

Art. 45. - Practică judiciară (1)

Proprietarii și chiriașii evrei îndreptățiți să reintre în imobilele din care au fost evacuați de Centrul Național de Românizare, vor avea dreptul de a denunța contractul de închiriere ale apartamentelor ce dețin actualmente în calitate de chiriași, anunțând pe proprietarii respectivi despre cauza mutării cu o lună mai înainte de finele fiecărui trimestru.

În cazul denunțării contractului, chiria plătită anticipat și care ar excede chiria trimestrului în curs se va restitui chiriașului.

Art. 46. -

Proprietarii evrei care au redobândit imobilele în virtutea prezentei legi, vor fi în drept a exercita, în termen de 30 zile dela publicarea ei, acțiunea de evacuare pentru cauzele prevăzute de art. 19 și următorii din legea Nr. 224 din 1943 și din legea Nr. 391 din 1944, cu modificările și completările lor ulterioare, indiferent când ar fi avut loc faptul generator al dreptului de evacuare, în cursul aplicațiunii legilor de prelungirea contractelor de închiriere.

Art. 47. -

Raporturile juridice derivând din contractele de închiriere încheiate cu Centrul Național de Românizare și nedesființate în conformitate cu dispozițiunile prezentei legi, precum și din acelea încheiate de titularii dreptului de restituire, vor fi reglementate de dispozițiunile legii Nr. 224 din 1943, cu modificările și completările ulterioare care nu sunt contrarii prevederilor legii de față.

Art. 48. -

Toate impunerile făcute de fisc asupra bunurilor restituite în timpul deținerii lor de către Centrul Național de Românizare se vor revizui la cererea proprietarilor.

Impozitele și taxele de orice fel, ce ar greva bunul restituit, pentru timpul cât a fost administrat de Centrul Național de Românizare, nu sunt imputabile proprietarului evreu.

SECȚIUNEA III Despre bunurile folosite, de instituțiunile publice

Art. 49. -

În termen de 60 zile dela data publicării prezentei legi, se va determina prin jurnal al Consiliului de Miniștri, care dintre bunurile preluate de C.N.R. și date în folosință definitivă sau provizorie a instituțiilor de Stat și persoanelor juridice de drept public, sunt necesare pentru nevoi de utilitate publică, salubritate, căi de comunicație, apărare națională.

Indemnizația cuvenită se va stabili potrivit art. 76 al legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial Nr. 224 din 24 Septemvrie 1943.

Bunurile imobile care în termenul fixat n'au fost determinate a fi expropriate vor fi restituite proprietarilor evrei la 23 Aprilie 1945. Până atunci, Statul va plăti chiria stabilită conform normelor prevăzute de legea în vigoare pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași.

Proprietarii și chiriașii evrei și neevrei anteriori preluării imobilului în folosință de către Centrul Național de Românizare se vor putea muta la 28 Aprilie 1945, în condițiunile prevăzute de art. 39, 40 și 41 în apartamentele ce au deținut.

SECȚIUNEA IV Norme de procedură

Art. 50. -

Proprietarii și chiriașii care au dreptul, potrivit art. 39, 40 și 41 de a se muta în apartamentele și imobilelor ce au ocupat, vor cere tribunalului situațiunii imobilului, cu procedura art. 67 din legea accelerării judecăților, evacuarea deținătorilor. Executarea ordonanțelor pronunțate nu poate fi suspendată în baza apelului sau recursului.

Cererea se va face în termen de 2 luni dela publicarea legii.

Pentru cei aflați în străinătate, acest termen va curge dela data întoarcerii în țară a reclamantului. În privința celor aflați în situația dela art. 41 cererea va putea fi făcută până la 23 Aprilie 1945.

Înaintea instanței de judecată sunt admisibile orice probe legale.

Executarea ordonanțelor și hotărîrilor de evacuare pronunțate se va putea face și prin circumscripțiile de poliție.

Art. 51. -

Orice alte pretențiuni sau litigii în legătură cu aplicațiunea prezentului capitol al legii de față se vor judeca de instanța competentă în camera de consiliu și de urgență.

Actele de care se servesc părțile vor fi depuse cu 3 zile înaintea primului termen de înfățișare, iar toate probele vor fi cerute la primul termen, sub sancțiunea decăderii.

Hotărîrea pronunțată în prima instanță va fi executorie și supusă apelului în termen de 5 zile dela pronunțare, pentru părțile prezente și dela comunicare pentru cele lipsă.

SECȚIUNEA V Dispozițiuni diverse

Art. 52. -

Contractele de arendare și asociație încheiate între proprietarul neevreu și un arendaș sau asociat evreu declarate nule de drept prin art. 10 al D.L. Nr. 3.347 din 1940, prin art. 4 și 5 al D.L. Nr. 3.810 din 1940, art. 8 al D.L. Nr. 3.968 din 1940 și prin art. 7 al legii Nr. 391 din 3 Mai 1941, al căror termen n'a expirat, se repun în vigoare pentru perioada contractuală în curs.

Arendașul și asociatul evreu vor putea cere despăgubiri în conformitate cu dreptul comun pentru investițiunile ce au făcut, uzând de procedura prevăzută de art. 51.

Art. 53. -

Completele speciale de judecată de pe lângă Curțile de apel, instituite în baza legii Nr. 80 din 31 Ianuarie 1942, sunt desființate, iar dosarele vor rămâne în conservarea instanțelor pe lângă care au funcționat aceste complete.

Art. 54. -

Litigiile întemeiate pe o cauză juridică derivând din dreptul compun, pendinte sau soluționate în fața instanțelor speciale, judiciare sau administrative, instituite pe baza legilor de românizare, vor putea fi judecate, la stăruința părții interesate, de instanțele și după normele de drept comun.

Art. 55. - Practică judiciară (1)

Locatarii imobilelor restituite vor plăti valabil ratele scadente și neplătite de chirie, inclusiv cea dela 26 Octombrie 1944, titularilor restituirii în termen de 15 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

Locatarii subrogați în contractele de locațiune ale titularilor dreptului de reintegrare, proprietari sau chiriași, în conformitate cu dispozițiunile art. 42, vor plăti de asemenea chiria în termenul prevăzut de alineatul precedent.

Sunt nule de drept toate contractele de închiriere sau dările în folosință sub orice formă sau titlu a imobilelor restituite în virtutea prezentei legi, făcute de către Centrul Național de Românizare sau de către Oficiul de lichidarea patrimoniului Centrului Național de Românizare după data de 23 August 1944.

Art. 56. -

Bunurile evreești de orice natură, preluate spre administrare de către C.N.R., în baza legii Nr. 82 din 1942 pentru administrarea bunurilor părăsite, vor fi restituite proprietarilor sau succesorilor lor.

Orice contracte încheiate de Centrul Național de Românizare sau de oricare alte autorități, cu privire la aceste bunuri, sunt desființate. Practică judiciară (1)

Proprietarii bunului sau succesorii vor putea cere predarea bunului dela oricare deținător cu orice titlu, cu procedura prevăzută de art. 67 din legea pentru accelerarea judecăților.

Se aplică acestor bunuri dispozițiunile capitolului III din prezenta lege.

Art. 57. -

Institutul de Credit Național va restitui cota de 10% din venitul brut realizat din administrarea sau lichidarea bunurilor părăsite de evrei, care i-a fost vărsată în temeiul art. 8 al legii Nr. 82 din 31 Ianuarie 1942.

Institutul de Credit Național va vărsa aceste sume Ministerului Asigurărilor și Asistenței Sociale și vor fi întrebuințate pentru nevoile asistenței sociale.

CAPITOLUL IV Dispozițiuni comune și diverse

Art. 58. -

Toate actele, litigiile și procedura judiciară privitoare la restituiri și reintegrări, cum și cele privitoare la valorificarea oricăror drepturi ale salariaților, meseriașilor și profesioniștilor, întemeiate pe dispozițiunile prezentei legi, sunt scutite de orice taxe de timbru.

Art. 59. - Practică judiciară (1)

Centru Național de Românizare va restitui, la cererea celor îndreptățiți, în termenul de cel mult 10 zile dela facerea cererii, toate titlurile de proprietate și actele de orice natură ce au fost depuse pentru satisfacerea dispozițiunilor legislative prevăzute de art. 1 din prezenta lege, încheiate de Centru Național de Românizare pe toată durata cât acesta a administrat bunul.

Art. 60. - Practică judiciară (1)

Prin osebită lege se va dispune în privința fructelor culese de Stat, a daunelor derivând din orice cauze imputabile Statului și a sumelor încasate sau datorate cu orice titlu de către Stat, ca urmare a măsurilor legislative abrogate prin prezenta lege.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...