Parlamentul României

Codul de Procedură Civilă din 1865

Modificări (...), Referințe (2), Reviste (1), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 04 august 1921 până la 23 februarie 1948, fiind înlocuit prin Codul de Procedură Civilă 1865;
Formă aplicabilă de la 04 august 1921 până la 23 februarie 1948, fiind înlocuită prin publicarea (r0) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 97 din 04 august 1921

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

CARTEA I

Legea
asupra judecătoriilor de ocoale

CARTEA II TRIBUNALELE DE JUDEȚE

CAPITOLUL I Competința

Art. 54. -

Tribunalele de județ judecă toate prigonirile dintre orice împricinați români sau străini, atât civile cât și cele ce le sunt date în cădere prin alte legi.

Art. 55. -

Tribunalele judecă în apel pricinile venite dela judecătorii de ocoale.

Celelalte pricini le vor judeca în întâia instanță.

Art. 56. -

Pricinile care au o valoare mai mare de 1.500 lei capital, le vor judeca numai în întâia instanță, afară de cazurile unde legea prevede altfel2).

Pricinile de o valoare mai mică de 1.500 lei, sau de 1.500 lei tocmai, rămân în căderea judecătoriilor de ocoale. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 57. -

Competința, în toate cazurile, se va regula după valoarea arătată în cerere.

Acestă dispozițiune nu schimbă rânduiala legei judecătoriilor de pace privitoare la competință2).

2) A se vedea art. 27, 33, 34, 39, 49 și 58 (modif. în 1921), din Legea judecătoriilor de ocoale ce precedează acest cod, cari articole modifică competința stabilită de art. 56 Pr. civ., ridicând-o la valori mult mai mari.

Art. 58. -

În materii personale și mobiliare, cererea se va face la tribunalul domiciliului pârâtului, sau la domiciliul ales.

Dacă pârâtul nu are domiciliu cunoscut, la tribunalul resedinței sale.

Cererile personale și mobiliare în contra militarilor din armata permanentă se vor face la tribunalul domiciliului locului unde își alt garnizoana, cât timp sunt în serviciul activ.

Acțiunile născute dintr'un fapt ilicit se pot judeca sau de tribunalul unde faptul ilicit s'a săvârșit, sau de tribunalul domiciliului pârâtului.

Reclamantul are alegerea între mai multe tribunale competinte.

Art. 59. -

Cererea pentru bunuri nemișcătoare se face la tribunalul în județul căruia se află nemișcătorul, afară de convenție contrarie.

Art. 60. -

Când nemișcătorul este supus la mai multe jurisdicții, reclamantul are dreptul a face cererea la tribunalul domiciliului sau reședintei pârâtului, dacă domiciliul sau reședința acestuia se află în unul din județele în care se găsește imobilul. Când pârâtul n'are nici domiciliul, nici reședința în unul din aceste județe, reclamantul poate face cererea, după a sa alegere, la unul din tribunalele județelor în care se găsește nemișcătorul.

Art. 61. -

Acțiunea accesorie trebuie să se facă înaintea judecătorilor competenți a judeca pe cea principală.

Cererea reconvențională se va face înaintea judecătorului cererei principale, când ea este în legatură cu această din urmă sau cu mijloacele de apărare ce i se opun.

Art. 62. -

În materie de societate, până la sfârșitul lichidărei de fapt, cererea se face înaintea judecătorului locului în care societatea este stabilită, sau la sucursala ei.

Art. 63. -

În materie de moștenire, se îndreptează la tribunalul loculul în care s'a deschis moștenirea:

1) Cererile privitoare la validitatea testamentului și la executarea dispozițiilor cuprinse într'însul;

2) Deosebitele cereri și pretenții ce moștenitorii au unul contra altuia, până însă la desăvârșita împărțeală între dânșii;

3) Cererile făcute de creditorii mortului înainte de desăvârșita împărțeală a moștenirei.

Art. 64. -

Cererile se mai îndreptează:

a) În materie de faliment, potrivit codului comercial;

b) În materie de garanție, la judecătoria unde se află pendinte cererea originală în contra datornicului;

c) În cazul când, pentru executarea unui act, s'a ales un domiciliu, cererea fie privitoare la executarea actului, fie la anularea sau desființarea lui, se face la tribunalul domiciliului ales, sau la tribunalul domiciliului pârâtului.

Art. 65. -

Desființat.

CAPITOLUL II Cereri, ordonanțe prezidențiale și citații

Art. 66. -

Oricine pretinde un drept sau un lucru, spre a-l dobândi, în caz de împotrivire din partea datornicului sau deținătorului, trebuie să facă o cerere înaintea tribunalului competinte.

Persoanele morale pot sta în judecată, când au capacitate după legea română, chiar dacă legea țerei lor le declară incapabile.

Dreptul de a sta în judecată nu cuprinde însă în sine și capacitatea de a exercita și celelalte drepturi.

Oricine are interes să constate declarația unui martor, părerea unui expert, o stare de lucruri a unor bunuri mișcătoare sau nemișcătoare, a obține recunoșterea unui act scris sau unei obligații, validitatea unui titlu, va putea cere judecătorului competinte, potrivit art. 58 și următoarele din acest cod, chiemarea de urgență înaintea sa a părților interesate, pentru stabilirea cererei sale.

Asemenea constatări pot sluji ca acte probatorii, potrivit deosebitelor rândueli ale legei.

Art. 66 bis. -

Când legea dă în căderea prezidentului tribunalului sau al Curței încuviințarea unui act, cererea i se va înmâna în camera de chibzuire. Prezidentul se va pronunța cel mult în trei zile, prin o încheiere în scris, motivată, datată și iscălită de dânsul și de grefier sau înlocuitorii lor.

Prezidentul tribunalului sau înlocuitorul său va putea asemenea sa hotărască în acel termen, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, care s'ar păgubi prin vre-o întârziere, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s'ar ivi cu prilejul aducerei la îndeplinire a unui titlu executoriu.

Prezidentul n'are cădere de a face asemenea încuviințări când însăși tribunalul sau Curtea din care face parte nu ar fi competinte.

Încuviintarea prezidentului are un caracter vremelnic și este executorie prin sine însuși.

Aceste încuviințări prezidențiale se dau fără drept de opoziție, cu drept de apel la tribunalul sau Curtea din care face parte prezidentul, în termen de cinci zile dela data comunicărei ordonanței.

Termenul de recurs va fi de cinci zile dela data comunicărei ordonanței. Judecata se va face în termen scurt.

Atât apelul cât și recursul se vor judeca tot în camera de chibzuire, după citarea părților.

Art. 67. -

Pentru ca cineva sa poată face o cerere în judecată, sau pentru a se putea apăra în contra unei cereri, trebuie sa aibă liberul exercițiu al drepturilor sale.

Persoanele și corpurile care n'au liberul exercițiu al drepturilor lor, vor fi reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de legile care regulează starea sau organizarea lor.

Când se face o cerere din partea sau contra unei părți incapabilă de a sta în judecată, dacă acestă parte n'are mandatar legal, în caz de pericol în întârziere, prezidentul tribunalului dă, după cererea ce i se face, un mandat special însărcinat de a reprezenta pe incapabil până la mijlocirea mandatarului legal.

Art. 68. -

Orice cerere înaintea unui tribunal se va face printr'o petiție către prezidentul tribunalului.

Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau împreună pârâte, când este între ele o legătură de interes cu privire la pricină, și când dreptul sau obligația lor sta pe acelaș temei juridic sau de fapt.

Art. 69. -

Petiția va cuprinde:

a) Numele, pronumele, profesia, domiciliul sau reședința reclamantului și ale pârâtului;

b) Obiectul cererei și faptele pe care ea se sprijină;

c) Arătarea actelor de care partea se slujește, precum și deosebitele sale mijloce pregatitoare și probatoare în dovedirea cererei;

d) Când este vorba de nemișcătoare: strada, numărul imobilului, sau doi vecini în lipsă de număr, plasa, orașul sau comuna în care se află nemișcătorul.

Lipsa numelui, a pronumelui și nearătarea obiectului sunt prescrise sub pedeapsă de nulitate.

Neindicarea temeiurilor de fapt și de drept pe care se sprijină cererea, îndrituesc pe partea interesată a cere amânarea și comunicarea lor, fără a se putea face o a doua amânare pe acest motiv.

Procedurile se vor îndeplini în toată curgerea pricinei, la domiciliul fixat în întâia citație. Schimbarea domiciliului nu va fi opozabilă părței potrivnice pentru procedurile următoare decât după ce această schimbare îi va fi fost încunoștiințată prin portărei.

Art. 70. -

Petiția se va face de reclamant în atâtea exemplare câte sunt părțile citate, mai mult un exemplar, semnat de dânsul, pentru tribunal.

Pe lângă petiție, reclamantul va alătura actele de care se slujește în copii. Aceste copii vor fi certificate de dânsul ca întocmai cu originalul. Referințe în jurisprudență (1)

Ele vor rămâne la dosar până la desăvârșirea pricinei.

Dacă actele sunt scrise în limbă străină sau cu litere vechi, ele vor fi traduse și scrise cu litere latine.

În caz când cererea se face prin mandatar, se va alătura și copie de pe mandat, care va și rămâne la dosar. Schimbându-se mandatarul în curgerea pricinei, noul mandat se va pune de îndată la dosar.

Prezidentul tribunalului nu va fixa termenul de înfățișare decât după ce se vor plăti taxele portăreilor, sau se va alătura actul de sărăcie.

Art. 71. -

Prezidentul, îndată ce primește petiția reclamantului chiamă pe părți la înfățișare. Totodată va ordona chemarea părților la interogatoriu, dacă se propune de reclamant prin cerere, rămânând ca judecata să se pronunțe la ziua înfățișărei asupra admisibilităței.

Art. 72. -

Citația va fi datată și va cuprinde ora, ziua și anul în care sunt chemate părțile spre înfățișare, instanța înaintea căreia trebuie să se înfățișeze, numele, pronumele și domiciliul reclamantului și al pârâtului, precum și felul pricinei.

Se va trimite pârâtului, împreună cu citația, un exemplar de petiție.

Pârâtul va fi dator ca, până în termen de 15 zile, înainte de ziua fixată pentru înfățișare, să depună și dânsul, prin grefa tribunalului, la dosarul cauzei, copii de pe actele cu care se slujește, certificate de dânsul ca întocmai cu originalul.

Părțile vor avea dreptul să ceară la înfățișare prezentarea originalelor actelor depuse la dosar. Judecata va chibzui dacă trebuie dat un nou termen pentru ca cel interesat să facă cuvenita verificare.

Dacă părțile nu vor fi depus actele cu care se slujesc în pricină în termenul mai sus arătat, ele vor putea cere un nou termen pentru comunicarea actelor prin grefă; judecata însă nu va putea da acest termen decât dacă cel care l-a cerut va fi dovedit ca împrejurări cari n'au fost în vointa sa, l-au impiedecat în adevăr sa facă depunerea la timp.

Art. 73. -

Nici o citație nu se poate da părților în zilele de sărbători legiuite, afară de cazuri grabnice, după încuviințarea prezidentului.

Art. 74. -

Citațiile se dau sau persoanei, sau la domiciliul ori reședința persoanei.

Dacă partea, aflându-se la domiciliu, nu vrea sa primească citația sau, primind-o, nu voește ori nu poate da adeverință, agentul judecătoresc însărcinat cu înmânarea va constata această printr'un proces-verbal încheiat față cu comisarul respectiv, sau cu primarul în comunele rurale, sau ajutoarele lor.

Adeverința de primire va fi certificată de agentul judiciar.

Dacă agentul nu găsește pe cel chemat la domiciliul sau, va da citația unei persoane din familia lui, care locuește cu dânsul; în lipsa acestuia, unui om de serviciu, cerând adeverință; iar în lipsa lor, a va lipi pe ușa citatului.

În caz când aceste persoane nu voesc să primească citația, sau nu vor voi ori nu vor putea da adeverință de primire, sau, în lipsa lor, o va lipi pe ușă, agentul va constata împrejurările printr'un proces-verbal încheiat față cu comisarul respectiv, sau primarul în comunele rurale, sau ajutorele lor. (Adaus Lg. 11 Februarie 1924). Citațiunile, toate actele de procedură judiciară sau extra-judiciară și de urmărire mobiliară sau imobiliară, relative la locuitorii săteni1), cari în număr de cinci sau mai mulți, vor cumpăra în mod divizat sau nedivizat un imobil rural grevat de sarcini, sau cari împreună vor ipoteca ei însăși, vor lua în arândă sau vor cumpăra un imobil rural, pentru tot ce privește aceste contracte, se vor face pe numele obștei acelor locuitori și se vor înmâna obștei, conform art. 75, al. 11, la primăria comunei situațiunei imobilului.

1) A se vedea art. 75, 76 și 78 cu privire la citarea cetelor de moșneni, obștirilor răzășești și membrilor altora colectivități.

Obștiile acestea vor fi reprezentate în justiție, în toate judecățile ce ar izvorî din zisele contracte, față de vânzători, creditori ipotecari sau proprietari-locatari, prin unul sau trei mandatari locuitori, însărcinați cu aceasta chiar prin acele contracte.

Când prin actele de vânzare, de ipotecă sau de arândare nu sunt desemnați mandatarii, precum și în caz de revocare judiciară, de moarte sau incapacitate legală a vreunui mandatar, obștea convocată de judecătorul de ocol la sediul judecătoriei, în circumscripțiunea căreia este situat imobilul, va proceda, sub președinția judelui, înlăuntrul termenului fixat de instanța înaintea căreia se află judecata, la numirea sau completarea vacanțelor de mandatari.

Convocarea se va aduce la cunoștința obștei în modul arătat prin art. 75, No. 11, al. 2, 3, 4, 5, 6, 7, pr. civ., numai de către primar, care va întocmi singur procesul-verbal de constatare, fără a fi nevoie de portărel.

Numirea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenți, calculată atât asupra numărului celor prezenți, cât și asupra părților lor în imobil sau în contractul de arândă.

La caz de nevenire a locuitorilor la ziua hotărâtă, sau dacă nu se pot întruni cele două majorități, judele de ocol va numi din oficiu și dintre locuitorii obștei, mandatarul sau mandatarii necesari.

Toate cele petrecute înaintea judelui de ocol vor fi constatate de dânsul printr'o încheiere, care va avea puterea unui mandat autentic și nu se va putea desființa decât prin înscrierea în fals.

Judele de ocol e dator ca de îndată să înainteze la primăria situațiunei imobilului o copie legalizată de pe această încheiere.

Mandatul celor însărcinați, fie de locuitori, fie de justiție, este dobândit părților contractante sau acelor ce se găsesc în judecată cu obștea și nu se poate revoca decât prin justiție și numai pentru vădită nepricepere sau rea credință.

Mandatarii obștei pot lucra și în majoritate.

Orice vițiu al alegerei sau numirei mandatarilor obștei trebuie să fie propus în justiție înaintea oricărei excepțiuni sau apărări, sub pedeapsa piarderei dreptului de a cere nulitatea vreunui act.

Art. 75. -

Vor fi citați:

1) Statul și, în genere, administrațiile și stabilimentele publice și de interes public, în persoana capului administrației, la scaunul administrației sau stabilimentului;

2) Societățile civile și comerciale până la lichidarea lor de fapt, prin reprezentantul lor, la scaunul societăței sau la sucursala;

3) Masa creditorilor unui faliment, prin sindic;

4) Pentru cei ce locuesc în hoteluri, citația se va înmâna în lipsa lor, hotelierului sau contabilului acelui hotel;

5) Cei ce se află în închisoare, vor fi citați la direcția închisoarei:

6) Cei ce se află bolnavi în spital și cărora nu li se cunoaște altă locuință, prin economul spitalului;

7) Ostașii din armata activă, precum și cei din rezervă sau miliții, când se află în concentrare, se vor cita la comandamentul superior cel mai apropiat;

8) Persoanele cari fac parte dintr'un corp de trupe cantonat în țară străină sau mobilizat, sau din echipajul unui bastiment al flotei pus în armament de răsboiu, li se trimite citația la autoritatea învestită cu comandamentul;

9) Cei ce se află în țară străină, fără domiciliu sau reședință cunoscută, vor fi citați prin Monitorul Oficial și prin procuratorul lor din țară, dacă au unul cunoscut.

Cei cu domiciliul sau reședința cunoscută în străinatate, se vor cita prin procuratorul lor din țară, dacă au unul cunoscut, iar lor se va trimite o citație printr'o scrisore recomandată la adresa din străinătate; recepisa de predarea scrisorei va ține loc de dovadă.

Dacă ei n'au procurator cunoscut în țară, pe lângă citația trimisă lor prin scrisore recomandată, citația se va publica și în Monitorul Oficial;

10) Membrii corpului consular străin în țară și personalul lor dependent, precum și membrii corpului diplomatic și consular român din străinatate, se citează prin ministerul de externe;

11) Cetele de moșneni (obștea răzeșilor) și locuitorii împroprietăriți, dar neîmpărțiti, se vor chema printr'o citație colectivă, pe numele cetei, însoțită de o singură copie de pe cererea reclamantului.

Portărelul instanței la care este procesul va anunța prin scrisoare recomandată pe primarul comunei de origine de care ține ceeta moșnenilor, ca să înștiințeze pe moșneni sau locuitorii împroprietăriți să se adune în localul primăriei după iesirea din biserică, într'o zi de Duminecă sau sărbătoare, ce va fixa el pentru sosire.

Portărelul va merge în persoană la localitate, fără a putea delega în locu-i pe vreun alt agent, și după o bătaie în tobă de 15 minute, va da cetire, în fața moșnenilor sau împroprietăriților aflați față, atât citației cât și copiei de pe reclamație. În urmă le va lipi pe ușa primăriei, lăsând o copie de pe dânsele în mâna primarului sau ajutorului.

De toată această operație portărelul, împreună cu primarul, va încheia proces-verbal. În caz de nevoire din partea primarului de a instrumenta, sau a moșnenilor de a veni la primărie sa asculte citația, portărelul va încheia singur proces-verbal, constatând citarea cetei și nevoința primarului sau a cetei.

Acest proces-verbal, împreună cu recepisa de trimiterea scrisorii recomandate primarului, se va înainta instanței respective, care o va alătura la dosarul cauzei.

În caz de nevoință din partea primarului de a instrumenta, portărelul va înainta copie de pe procesul-verbal și parchetului pentru constatarea delictului de refuzz de serviciu.

Faptul primarului de a nu convoca pe locuitori potrivit invitației portărelului, precum și nevoirea de a fi față la încheierea procesului-verbal, se vor pedepsi potrivit art. 190 Codul penal.

Toate acestea fără împiedicarea pedepselor disciplinare și despăgubirilor pentru portărelul din cauza căruia procedura nu a fost îndeplinită.

Predarea citațiilor, în cazurile arătate în alin. 1, 2, 3, 5, 6, 7 și 8 de mai sus, se va face în mâna funcționarului însărcinat cu primirea actelor sau corespondenței, care va da cuvenita dovadă.

Nevoința de a primi citația, se va constata de agentul judecătoresc printr'un proces-verbal încheiat față cu comisarul, sau primarul în comunele rurale, sau ajutoarele lor.

Art. 76. -

Rânduelile articolelor 74 și 75 de mai sus sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate.

Art. 77. -

Dacă un act de procedură s'a declarat nul pentru fapta portărelului sau agentului, această va putea fi osândit, pe lângă cheltuelile procedurei anulate, și la despăgubiri cuvenite părței după împrejurări, prin chiar hotărîrea de amânare.

Art. 78. -

Termenul obișnuit al întâielor citații pentru cei domiciliați în România va fi de 30 de zile dela data predărei citației.

În cazuri de urgență, prezidentul va putea, după împrejurări, încuviința ca citația să se facă în termen mai scurt.

În acest caz pârâtul va putea depune actele sale înainte de ziua înfățișarei, sau chiar în ziua înfățișarei, după împrejurări.

Pentru cei ce se află afară din România, termenul va fi de 40 zile dela data publicației citației în Monitorul Oficial, sau dela data predărei citației prucuratorului cunoscut.

Art. 79. -

Când citația, făcută unei părți domiciliate afară din România, va fi dată părței în România, citația se va face cu termenele ordinare, având drept prezidentul a le prelungi, de va găsi de cuviință.

CAPITOLUL III Atribuțiunile ministerului public

Art. 80. -

Ministerul public de pe lângă instanțele judecătorești are în atribuțiile sale:

a) A îndeplini sarcinele de parte principală în pricinile penale înaintea instanțelor de fond;

b) A sta, în calitate de parte principală, în pricinile în care i se pune îndatorirea această prin lege;

c) A sluji de organ al legei și al guvernului în cazurile în care legea îi dă această calitate.

Art. 81. -

Ministerul public va lua concluziuni ca parte alăturată înaintea deosebitelor instanțe, fie în ședință publică, fie în camera de chibzuire, ori de câte ori sunt interesați în cauza nevârstnici, interziși sau cei puși sub consiliu judiciar.

Art. 82. -

Desființat1).

1) Art. 23 Regul. Tribunal. din 30 Maiu 1900 stabilește că ordinea proceselor se va afișa în ajunul fiecărei zile de ședință.

Art. 83. -

În cazurile în care judecata face o cercetare la fața locului, sau un judecător însărcinat de tribunal sau Curte face un inventariu sau un act în care prezența procurorului este ordonată, lucrarea se va face fără chemarea sau încunoștiințarea acestuia, afară de cazul în care singur ar lua inițiativa.

Art. 84. -

Ministerul public pastrează toate celelalte drepturi și îndatoriri ce nu s'au modificat prin legea de față.

Art. 85. -

În cazul în care procurorul are rolul de parte alăturată și nu este față, va putea fi înlocuit printr'un judecător sau printr'un advocat din sală, după chemarea ce-i va face prezidentul.

CAPITOLUL IV Ședințele și poliția lor

Art. 86.

Ședințele vor fi publice, afară de cazurile când legea ordonă altfel, sau când discuția publică poate aduce vătămare liniștei publice sau prigonitoarelor părți.

Art. 87. -

Poliția ședințelor este încredințată prezidentului.

Art. 88. -

Acei care asistă la ședințe vor fi cu capul descoperit și vor sta cu respect.

Procurorii și advocații1) vor putea ține toca pe cap când nu vor lua concluziuni sau când nu vor vorbi.

1) Obligațiunea de a purta roba și toca în ședințe a fost înlăturată, în ceeace privește pe advocați, prin legea din 3 Decemvrie 1909.

Art. 89. -

Tot ce va ordona prezidentul în privința ordinei va fi executat îndată și întocmai.

Aceiași dispoziție se va observa în locurile unde sau judecătorul, sau ministerul public, îndeplinesc funcțiile ce le sunt date.

Art. 90. -

Dacă una sau mai multe persoane oricare ar fi, turbură liniștea și fac dezordine în orice chip, prezidentul este în drept a le face cuvenitele observații.

Dacă neliniștea continuă, prezidentul va putea da afară din sala ședințelor pe turburători. În caz de împotrivire din parte-le, ei vor fi arestați și duși îndată la casa de popreală pentru 24 ore, unde vor fi primiți după arătarea ordinului prezidentului. În procesul-verbal al ședinței se va face vorbire de ordinul de arestare.

CAPITOLUL V Chemarea și judecata pricinilor

Art. 91. -

(Mod. Lg. 28 Iul. 1921). Înaintea înaltei Curți de Casație și Justiție și înaintea Curților de Apel, la începutul fiecărei ședințe se face mai întâi strigarea tuturor pricinilor puse la ordinea zilei. Se vor amâna toate cauzele în care este loc la aplicarea art. 151 din acest cod, sau acele a căror amânare se cere prin bună înțelegere.

Se vor suspenda pricinile în care una din părți a încetat din vieață sau în care părțile chemate nu răspund. În urmă se va începe judecata pricinilor declarate urgente, apoi se vor judeca celelalte pricini după ordinea intrărei lor, dându-se precădere celor rămase în divergință.

La tribunalele de județe nu se face apelul nominal prealabil, ci la începutul ședinței se pronunță amânarea proceselor cerute de comun acord. La Curți și tribunale procesele în care procedura, după arătarea grefei, nu este îndeplinită, nu se vor mai trece pe listă de audiență; ele se vor amâna din oficiu, în camera de consiliu de către un magistrat, care va putea da termenul în cunoștință părților prezente.

Art. 92. -

La începutul fiecărei săptămâni se vor publica în sala ședințelor pricinile care au să se juzece după rândul lor în cursul acestei săptămâni2).

2) Art. 23 Regul. Trib. din 30 Maiu 1900 stabilește că ordinea se va afișa în ajunul fiecărei zile de ședință.

Art. 93. -

Când numai una din părți lipsește, cauza se va judeca în lipsă, afară numai dacă partea care răspunde nu va voi însăși a o amâna pentru alta zi, sau a rămânea cea din urmă la rând.

Prigonitoarele părți pot cere amânarea sau schimbarea rândului, fără însă a putea înlătura dreptul de înfățișare al împricinaților sorociți înainte.

Orice pricină, care a fost amânată de trei ori de bunăvoie, nu se va mai pune în stare de judecată, decât după plata unei noui taxe de introducere în acea instanță.

Art. 94. -

Părțile se vor înfățișa în persoană, sau prin mandatari cu procuri în regulă legalizate, asistați de advocati, sau prin advocați declarați de ședință ori având procuri legalizate.

Retragerea procurei mandatarului nu se poate opune părței protivnice decât de la data încunoștiințărei prin portărei a retragerei procurei.

Art. 95. -

Prezidentul va da cuvântul mai întâi părței reclamante.

Fiecare parte va avea dreptul de a vorbi de două ori, pârâtul având cel din urmă cuvântul. Prezidentul, la caz de trebuință, poate acorda cuvântul și de mai multe ori.

Tribunalul va căuta, ca prin întrebări puse părților, sĂ deslușească punctele nelămurite ale pricinei.

Va putea cere orice lămuriri pentru dezlegarea chestiunilor ce sunt a se ridica din oficiu.

Va putea asemenea ordona din oficiu, în marginile rânduelilor legei pentru dovezi, toate măsurile care pot să-l lumineze.

Art. 96. -

În pricini complicate prezidentul va putea însărcina pe unul din judecători sa facă o dare de seamă asupra împrejurărilor pricinei, fără a arăta a sa părere.

Această dare de seamă se va ceti în ședință publică, înaintea începutului desbaterilor.

Art. 97. -

Actele depuse de părți sau comunicate în instanță rămân dobândite cauzei și nu se mai pot retrage fără consimțimântul părților protivnice.

Actele depuse în original nu se vor putea lua înapoi de partea care le-a depus decât după ce se va lăsa copii legalizate de grefa instanței la care s'a făcut depunerea.

Art. 98. -

Părțile vor putea fi îndatorate, după închiderea desbaterilor, să dea și concluziuni scrise.

Art. 99. -

În toate pricinele de despărțenie ședința va fi secretă. Asemenea în toate celelalte pricini dintre soți, dintre rudele de sus și de jos, se va putea ordona ședință secretă, după cererea uneia din părți, sau a procurorului, sau din oficiu de tribunale.

Hotărîrea se va pronunța totdeauna în ședință publică.

Art. 100. -

În ședințele secrete fiecare parte va putea fi însoțită, pe lângă advocați, de trei rude sau amici.

Art. 101. -

În toate cazurile advocații sau părțile, dacă nu au fost îndatorați a da concluziuni scrise, vor putea fi îndatorați a da grefierului o scurtare, iscălită de dânșii, de concluziunile lor motivate.

Grefierul va iscăli aceste prescurtări.

Art. 102. -

Când o pricina se va socoti destul de luminată, tribunalul va declara desbaterile închise.

Art. 103. -

Cercetarea pricinei fiind ispravită, judecătorii vor pronunța hotărârea lor sau îndată în ședința, sau după ce vor trece în camera de chibzuire.

Dacă pronunțarea hotărârei se va amâna pentru o altă zi, se va arăta cauza acestei amânari.

Art. 104. -

Când, pentru deslegarea unei cereri, este nevoie de mijlocirea judecăței, fără însă să se urmărească stabilirea unui drept protivnic față cu părțile, potrivit alin. 1 de sub art. 66 din acest cod, hotărârea se va dă în camera de chibzuire, după cererile și scrisurile părților interesate.

Părțile vor fi citate când legea cere asemenea citări. Judecătorul însă le va putea chema în camera de chibzuire de câte ori va crede de cuviință, pentru cuvenitele lămuriri.

Hotărârea se dă fără drept de opoziție, însă cu drept de apel și de recurs.

Termenele de apel și de recurs vor fi de câte 15 zile dela comunicarea hotărârilor.

Apelul și recursul se vor judeca de urgență tot în camera de chibzuire. Aceste hotărâri, cât timp nu vor fi anulate vor fi opozabile numai părților interesate care au luat parte la dânsele și sunt executorii prin ele însăși.

Art. 105. -

Oricând se va depune acte la grefă, grefa va da imediat dovada de primirea lor, pe care o va lua inapoi deodată cu întoarcerea actelor.

CAPITOLUL VI Excepțiunile ce se propun
înaintea cercetărei fondului

Art. 106. -

Desființat1).

Art. 107. -

Desființat1).

1) Aceste două articole 106 și 107 din vechiul cod de procedură, se refereau la "cantio judicatum" ce se cerea străinilor reclamanți nedomiciliați în țară, cauțiune care azi este desființată.

Art. 108. -

Partea care este chemată în judecată înaintea altui tribunal decât acela care trebuie să ajuzece pricina, va putea cere trimiterea sa înaintea judecătorilor competenți.

Acesta cerere o va face înaintea apărărei asupra fondului.

În competența jurisdicției civile pentru cauze comerciale, precum și a jurisdicției comerciale pentru cauze civile, se acoperă, dacă nu s'a propus la întâia instanță înaintea oricărei apărări asupra fondului.

Partea care propune incompetința va fi datoare să declare care este instanța competinte a judeca pricina.

În caz când judecata se declară competinte, va trece la cercetarea pricinei, cel nemulțumit rămânând în drept a face apel după săvârșirea ei.

În caz când instanța se va declara incompetinte, ea este datoare sa trimeată pricina înaintea instanței pe care o va judeca competinte.

Instanța de trimetere va judeca pricina fără vreo altă cerere introductivă și fără altă plată de taxe, decât aceea acea a citațiilor.

Instanța de trimitere nu va fi învestită cu judecata decât după ce hotărârea care a încuviințat trimiterea va fi rămasă definitivă prin judecata în apel, prin neapelare, sau prin renunțare la dreptul de apel.

Art. 109. -

Incompetența de ordine publică a instanței se va putea ridica chiar înaintea Curței de Casație, în orice stare a pricinei și chiar din oficiu.

Art. 110. -

Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe (Litispendența).

În asemenea caz, partea în drept va putea cere trimiterea pricinei la instanța care a fost mai întâiu investită cu cererea de judecată.

Părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleași instanțe, sau instanțe diferite de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legatură (Conexitatea).

Art. 111. -

Orice cauză de nulitate în privința actelor de prucedură privitoare la cererile de legarea instanței prin acțiuni, opoziții, contestații, apel, recurs în casație și cereri de revizuire, este stinsă, dacă nu se propune înaintea oricărei apărări asupra fondului.

Art. 111 bis. -

Toate apărările enumerate în articolele de mai sus se vor propune, sub pedeapsă de a nu mai putea fi ținute în seamă, în ordinea următoare:

a) Nulitatea actelor de procedură;

b) Incompetența;

c) Litispendența;

d) Conexitatea.

Chemarea în garanție

Art. 112. -

Dacă o parte chemata în judecata voește a chema, la rândul său, pe altcineva ca garant, judecata va cerceta temeinicia chemărei în garanție și, dacă o va găsi fondată, o va declara admisibilă, dând părților un termen spre a chema și pe aceia la judecată.

În curgerea acestui termen se va suspenda orice lucrare asupra cererei originale. Referințe în jurisprudență (10)

Chemarea în garanție va cuprinde tot ce se cere pentru acțiune, și cel ce face această chemare va trebui sa îndeplinească dispozițiile art. 70 și următoarele ale acestui cod. Referințe în jurisprudență (4)

Chematul în garanție va trebui sa îndeplinească și dânsul dispozițiile art. 72 din acest cod. Referințe în jurisprudență (2)

Art. 113. -

Cererea originală și cererea asupra garanțiilor se vor judeca printr'una și aceeași hotărâre.

Art. 114. -

Cu toate acestea se va putea judeca mai întâi cererea principală rămânând a se judeca mai în urmă cererea contra garanților:

a) Dacă cererea în garanție s'a făcut după apărarea asupra fondului;

b) Dacă cererea principală este în stare de a se judeca și cererea de garanție este de natură a nu putea fi judecată în grabă;

c) Judecata va putea, chiar după declararea admisibilităței chemărei în garanție și întrunirea ei cu cererea principală, să încuviințeze desfacerea, rămânând a se judeca chemarea în garanție în urmă.

CAPITOLUL VII Despre sentințe

Art. 115. -

După chibzuire, prezidentul va aduna părerile fiecărui judecător, începand dela cel din urmă numit.

În pricinile pentru care s'a făcut vreo dare de seamă, judecătorul care a făcut-o își va da cel dintâiu părerea.

Prezidentul își va dă cel din urmă părerea.

Art. 116. -

Dacă părerile se împart, pricina se va judeca din nou în aceeași zi sau în alta. Părerile împărțite se vor trece motivate în procesul-verbal al ședinței.

Art. 117. -

Dacă la noua înfățișare nu vor fi mai mult decât două păreri, judecătorii în număr mai mic, sunt datori să se unească cu una din părerile judecătorilor în număr mai mare.

Dacă însă părerile vor fi împărțite pe jumătate, se chiamă un alt judecător sau supleant spre hotărârea chestiunei; în lipsa de judecător sau supleant se chiamă un advocat din cei prezenți.

În acest caz părțile vor pleda din nou chestiunea asupra căreia s'a ivit divergență.

Judecătorii vor putea reveni asupra părerilor lor de mai înainte.

După judecarea punctelor rămase în divergență, completul care a judecat înainte de ivirea divergentei, va putea continua cu cercetarea pricinei.

Art. 118. -

Îndată ce majoritatea s'a format, se va încheia un proces-verbal cuprinzând dispozitivul hotărârei.

Acest proces-verbal, iscălit de judecători și grefier, se va ceti îndată de prezident părților în ședință publică.

Dacă motivele hotărârei nu s'au redactat o dată cu dispozitivul, ele se vor alcătui în termen de cel mult 15 zile dela pronunțarea hotărârei, sub pedeapsă disciplinară pentru judecătorii care au pricinuit întârzierea.

Minoritatea va fi datoare, sub aceiași pedeapsă, a-și da părerea motivată în josul hotărârei, tot în același timp când majoritatea își dă hotărârea sa.

Art. 119. -

O dată ce hotărârea s'a iscalit și s'a pronunțat în public, ea își are toată puterea legiuită, și nici un judecător nu își mai poate retrage iscălitura. Reformarea, revizuirea sau casarea ei nu se va putea face decât în cazurile și modurile prescrise de lege.

Art. 120. -

Părerea și concluziile procurorului, sau oral, sau în scris de se vor fi făcut, se vor cuprinde în textul procesului-verbal.

Art. 121. -

Grefierul va îngriji ca hotărârile redactate și iscălite să se treacă într'un registru special, unde iarăși se vor iscăli de judecători.

Art. 122. -

Nimic pe margini, printre linii, prin adăugiri, prin scurtări sau cifre, nu se poate scri într'o hotărâre judecătorească, sub pedeapsă de a nu se ține seamă, și fără împiedicarea altor urmări penale și civile.

Art. 123. -

Fiecare hotărâre va cuprinde, sub pedeapsă disciplinară pentru el ce se va fi abătut:

1) Numele, pronumele, domiciliul ori reședința părților; calitatea în care se judecă; numele, pronumele advocaților;

2) Obiectul cererei și apărările părților în scurt;

3) Cuprinsul pe scurt al actelor ce părțile au înfățișat spre a-și susține fiecare cererea sau propunerile;

4) Arătarea că ministerul public și-a dat concluziile, dacă el s'a pronunțat;

5) Punctele de fapt și de drept;

6) Motivele;

7) Dispozitivul, adică aceea ce judecata hotărăște în virtutea legilor.

Art. 124. -

Hotărârea mai cuprinde mărturisirile și declarațiile ce au putut face părțile la înfățișare.

Aceste mărturisiri sau declarații nu vor putea fi opuse celui ce le-ar fi făcut decât dacă vor fi semnate de dânsul sau împuternicitul său la aceasta, în procesul-verbal al ședinței.

În caz când cel ce a făcut mărturisirea sau declarația nu va voi sau nu va putea sa le iscălească, judecătorul va face arătare de acest fapt tot în același proces-verbal.

Art. 125. -

Fiecare hotărâre va mai arăta termenul apelului, al opoziției, al revizuirei sau al recursului în casație.

Art. 126. -

În cazurile în care judecătorii pot da termene pentru executarea hotărârilor lor, ei vor face aceasta prin chiar hotărârea care va deslega pricina, arătând și motivele pentru care s'a încuviințat termenul.

Art. 127. -

Desființat.

Art. 128. -

Datornicul nu va putea obține termen, nici va putea să se bucure de termenul ce i s'ar fi dat: dacă bunurile lui se vând după cererea altui creditor; dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate de obște cunoscută, sau de contumacie; sau dacă prin fapta sa a micșorat siguranțele ce prin contract dăduse creditorului său, sau dacă nu a dat și garanțiile promise.

Art. 129. -

Execuția provizorie va putea fi încuviințata cu sau fără cuație, după împrejurări, în cazurile următoare:

1) Pentru punerea sau ridicarea peceților sau facerea inventariului;

2) Pentru reparații grabnice;

3) Pentru desființarea contractului de închiriere sau arândare, cu sau fără termen;

4) Pentru sechestrări și paza lucrurilor;

5) Pentru dare de cauții;

6) Pentru numirea de tutori, curatori și alți administratori, și pentru darea socotelilor;

7) Pentru pensiile sau ajutorele alimentare;

8) Când va fi un pericol vădit în întârziere.

Execuția provizorie poate fi încuviințată chiar când se dă termen de îngăduire.

În acest caz executarea nu se poate face înainte de sfârșitul termenului.

Art. 130. -

Dacă executarea provizorie nu s'a încuviințat prin hotărârea judecătorilor dela întâia instanță, ea nu se va putea pronunța decât de către judecătorii în apel.

Art. 131. -

Execuția provizorie nu poate fi încuviințata pentru cheltueli de judecată.

Art. 132. -

Procurorii vor cere să li se înfățișeze în toate lunile originalul hotărârilor, și vor verifica de s'au îndeplinit dispozițiunile prescrise de legi.

În caz de abatere, ei vor încheia proces-verbal și vor raporta.

Art. 133. -

Grefierii nu vor putea da părților copie de pe o hotărâre judecătorească, decât după ce ea se va fi iscălit de judecători, sub pedeapsă de-a fi urmăriți ca falsificatori.

Art. 134. -

Oricine va avea dreptul a scoate prin grefier, cu a sa cheltuială, copie de pe hotărâri iscălite de judecători, afară numai de hotărârile care s'au dat după desbateri și ședință secretă.

Copii de pe aceste din urmă nu se vor da decât părților sau celor ce le reprezintă. Referințe în jurisprudență (1)

Alții le pot căpăta numai cu încuviințarea prezidentului.

Art. 135. -

Expedițiile hotărârilor ce au a se aduce la îndeplinire, vor purta formula executorie, în chipul următor:

" Noi, (numele Regelui), cu mila lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României, la toți de față și viitori sănătate!"

(Aci urmează textul hotărârei).

" Dăm putere și poruncim agenților administrativi să execute această (deciziune sau sentință); procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire. Spre credință, prezenta sentință sau deciziune s'a iscălit de...." (urmează subscrierea judecătorilor și a grefierului).

Art. 136. -

Aceste copii, care vor purta formula executorie, se vor da numai părților cari au câștigat, sau reprezentanților lor.

Grefierul va însemna atât pe această copie, cât și în originalul hotărârei, persoana căreia s'a dat titlul executoriu.

Art. 137. -

După ce hotărârea dată în lipsă sau față cu părțile, va fi redactată, ea se va putea trimite în copie fiecărei părți. Această copie se va lăsa la persoană, sau la domiciliul ori reședință, și agentul judecătoresc va procede potrivit art. 74 sau 75 din acest cod.

CAPITOLUL VIII Despre despăgubiri și cheltueli

Art. 138. -

Orice hotărâre judecătorească, care va condamna la despăgubiri, va arăta și cifra la care ele se urcă, sau după actele produse, sau după o cercetare a acestor cifre.

Art. 139. -

Orice hotărâre care va condamna la restituire de fructe, va dispune ca ea sa se facă în natură pentru anul din urmă și în bani pentru anii de mai înainte, după prețuirea ce se va face.

Dacă restituirea în natură pentru cel din urmă an este cu neputință, ea se va face ca pentru anii de mai înainte.

Art. 140. -

Partea care pierde se va condamna la cheltuelile ce se vor fi pricinuit părței câștigătoare din cauza judecăței, fără ca aceasta să împiedice acordarea despăgubirilor cuvenite. Cheltuelile și despăgubirile nu se vor da decât după cerere.

Art. 141. -

Dacă sunt mai multe părți condamnate, cheltuelile se vor împărți între ele pe capete, sau după interesul ce fiecare din ele are în pricină.

Art. 142. -

Dacă mai multe părți vor fi condamnate pentru cauză de violență, vicleșug, sau de obligație solidară, cheltuelile vor fi pronunțate asupra lor solidaricește.

Art. 143. -

Condamnatul va putea fi scutit de cheltuelile personale ale împricinaților, în tot sau în parte, când pricina este între soți, între rude de sus, frați, surori sau aliați în acelaș grad.

Art. 144. -

Judecătorii pot compensa cheltuelile în tot sau în parte, dacă părțile sunt osândite respectiv asupra unor puncte.

Art. 145. -

Tutorii, curatorii, moștenitorii sub beneficiu de inventar, sau alți administratori, care într'o pricină au vătămat, prin vina lor, interesele administrațiunei lor, vor putea fi osândiți personal la cheltueli și chiar la despăgubiri, de se cuvine.

Grefiierii tribunalului și portăreii pot să fie chiar din oficiu condamnați de judecata învestită cu cercetarea pricinei, a plăti cheltuelile la care au dat loc, printr'o greșeală vădită.

Art. 146. -

Cheltuelile de judecată vor cuprinde:

1) Taxele de judecăți;

2) Cheltuelile făcute cu martori, experți, agenți sau cercetări la fața locului;

3) Cheltuelile de drum și de locuință, când partea ce a câștigat a călătorit numai în vederea procesului;

4) O plată a advocaților după chibzuiala judecăței, se va ține seamă părței câștigătoare.

Art. 147. -

Lista amănunțită a cheltuelilor de judecată se va putea da judecăței de fiecare parte cu alte acte probatoare, îndată după pledarea pricinei.

Fiecare va avea dreptul a discuta lista prezentată de partea protivnică.

Cifra cheltuelilor de judecată și a plăței de advocat va fi motivată în cuprinsul hotărârei.

CAPITOLUL IX Hotărârile date în lipsă și oposiția

Art. 148. -

Se dă hotărâre în lipsă contra acelei părți care, la ziua însemnată pentru înfățișare n'a răspuns la strigarea pricinei sale.

Art. 149. -

Dacă reclamantul nu răspunde la strigarea pricinei sale, hotărârea dată în lipsa sa apără pe toti pârâții, chiar dacă s'ar înfățișa numai unii din ei.

Art. 150. -

Când pârâtul nu vine la ziua înfățișărei, hotărârea data în lipsă va încuviința cererile reclamantului, dacă judecata le va găsi bine întemeiate.

Art. 151. -

Dacă din doi sau mai mulți reclamanți sau pârâți lipsește unul, iar ceilalți se înfățișează, nu se va da hotărâre, ci părțile se vor cita de al duilea, arătându-se în citație că s'au îndeplinit dispozițiile acestui articol.

La a doua înfățișare se va da o singură hotărâre, fără drept de opoziție.

Când stă în judecată o persoană morală, un stabiliment public sau de utilitate publica, o ceată de moșneni sau locuitori împroprietăriți și neîmpărțiți, lipsa unuia sau mai multora dintre cei care formeaza persoana juridică, sau care sunt însărcinați cu reprezentarea stabilimentului, precum și lipsa unuia sau mai multora dintre moșneni, locuitori împroprietăriți și neîmpărțiți, nu dă loc la aplicarea dispozițiilor de mai sus.

Art. 152. -

Nu se va da hotărâre în lipsă dacă citația este nulă, sau dacă cuprinde un termen mai scurt decât cel însemnat de lege.

Art. 153. -

Desființat.

Art. 154. -

Partea condamnată în lipsă are dreptul a face opoziție în termen de opt zile libere dela primirea hotărârei în persoană sau la domiciliu.

Cererea de opoziție va fi semnată de parte sau de un împuternicit al său cu procura legalizată, și va cuprinde temeiurile pentru care se cere schimbarea hotărârei date în lipsă.

Art. 155. -

În timpul termenului de opoziție și apel, precum și în timpul judecăței opoziției și apelului, hotărârea dată nu se poate executa, afară numai dacă e pronunțată cu execuție provizorie.

Art. 156. -

Desființat.

Art. 157. -

În judecata opoziției, procedura se va reîncepe din punctul în care se află când a lipsit oponentul.

Judecătorii vor putea să lase sau să schimbe hotărârea dată în lipsă în tot sau în parte.

Art. 158. -

Nu se mai poate primi opoziție dela aceiași parte asupra unei hotărâri care va fi respins întâia opoziție făcuta de dânsa.

CAPITOLUL X Procedurile pregatitoare și probatoare în general

Art. 159. -

În toate pricinile în care fondul procesului nu se poate judeca îndată, judecătorii pot să încuviințeze, într'un mod pregătitor și probator, verificarea scripturilor, cercetări prin martori, mergeri la fața loculul, experțize, interogatorul părților și orice alte măsuri, dacă toate acestea sunt folositoare pentru descoperirea adevărului.

Art. 160. -

Judecătorii nu sunt legați prin aceste încuviințări pregătitoare sau urmările lor.

Judecătorii sunt însă legați de acele încuviințări premergătoare care, fără a hotărî în totul pricina, prepară deslegarea ei.

Art. 161. -

Măsura pregătitoare se va hotărî prin încheieri luate de judecată după majoritatea voturilor, ca și hotărârile judecătorești.

I. Verificarea scripturilor

Art. 162. -

Verificarea de scripturi se face când un act înfățișat și folositor pentru hotărârea pricinei se va afla în una din împrejurările următoare:

1) Dacă una din părți pretinde ca actul este falș;

2) Dacă, fiind vorba de un act, atribuit uneia din părți, autorului său, sau unui al treilea, partea căreia se opune actul declară ca nu cunoaște scrierea sau iscălitura.

Art. 163. -

În cazurile sus arătate, judecătorii vor ordona părților ca să se înfățișeze în persoană și sa arate titlurile și mijloacele prin care susțin adevărul sau falsul actului, precum și să aducă scripturile ce vor servi la comparație.

Nu se vor scuti de înfățișare în persoană decât părțile care, din cauza unei împiedicări binecuvântate, vor fi în neputință ca sa vină la ședință.

Aceștia se vor putea înfățișa printr'un procurator, având o procură specială pentru aceasta.

Art. 164. -

La ziua însemnată, prezidentul va întreba pe partea care a produs actul dacă înțelege a se sluji de dânsul.

Art. 165. -

Dacă acea parte lipsește sau nu voește a răspunde, sau declară ca nu voește a se sluji de act, acel act se va scoate din proces.

Art. 166. -

Dacă partea declară ca voește a se sluji de act, prezidentul va întreba pe cealalta parte dacă stăruește în declarația că actul este fals, că nu-l recunoaște, sau că-i tăgăduește scrierea ori iscălitura.

Art. 167. -

Dacă această parte lipsește, nu voește a răspunde, sau nu stăruește în întâia sa declarație, se va primi actul; iar scrierea și iscălitura se vor considera ca recunoscute.

Art. 168. -

Dacă partea stăruește în declarația sa, prezidentul îi va cere să arate mijloacele și temeiurile pe care își sprijină declarația sa.

Dacă actul este defăimat ca fals, partea va fi întrebată de a se explica:

a) ca de ce fel de fals actul este defăimat;

b) dacă persoanele care țin actul sunt autorii sau complicii acelui fals.

Art. 169. -

În cazul articolelor de mai sus, actul produs se va depune îndată pe masa judecăței. El se va încredința grefierului, după ce i se va constata starea sa materială, ștergerile, adaogirile sau dresăturile ce va fi având, și după ce va iscăli atât de prezident cât și de părți. Dacă părțile nu vor sau nu pot iscăli, se va face vorbire despre aceasta chiar pe act.

Art. 170. -

Dacă partea care defimă actul ca fals pretinde ca acela care l-a produs este chiar autorul sau complicele falsului, sau dacă ea arată o altă persoană în viață ca fiind autorul sau complicele falsului, chestiunea se va putea suspenda în instanță civilă spre a se judeca pe cale penală.

În caz de suspendare, se va trimite judecătorului competinte actul defăimat de fals, împreună cu procesul-verbal și alte lucrări ce s'a făcut cu acest prilej.

Art. 171. -

Dacă nu este loc la judecată penală, judecătorii vor procede la comparația scripturilor și vor hotărî asupra primirei sau respingerei actului, după ce vor asculta apărările părților.

Art. 172. -

Dacă însă una din părți o va cere, toate actele produse se vor depune la grefă.

Actele de comparație se vor iscăli de prezident și de către părți, iar înfățișarea următoare se va da în cunoștința părților.

Până în ziua fixată a ședinței fiecare parte va fi în drept a lua cunoștință de actele și mijloacele celeilalte.

Art. 173. -

Judecătorii vor putea de asemenea amâna cercetarea pricinei:

1) Dacă vor găsi că titlurile, mijloacele și actele arătate de părți nu sunt îndestulatoare pentru judecată;

2) Dacă găsesc de cuviință a se face experțiza asupra actului defăimat, numind de îndată experți;

3) Dacă părțile vor propune dovada cu martori ale unor fapte pe care judecata le-ar găsi hotarâtoare în privința adevărului sau falsului actului.

Art. 174. -

Prin aceiași încheiere se vor hotărî, în cazul prevăzut mai sus sub alin. 2), ziua și ora la care va depune juramânt înaintea prezidentului, expertul sau experții numiți.

Art. 175. -

Când părțile se învoesc, judecătorii vor primi ca acte de comparație numai scripturile aratate de părți.

Art. 176. -

Dacă părțile nu se învoesc, judecătorii vor primi ca acte de comparație numai pe cele următoare:

a) Actele autentice;

b) Scripturile private recunoscute de părți;

c) Partea din act care nu este desfăimată sau tăgăduită, când numai o parte s'a desfăimat sau s'a tăgăduit.

Art. 177. -

În caz de lipsă sau de neajungere a actelor de comparație, partea căreea se atribue scrierea sau iscălitura va putea fi îndatorat de către prezident să se scrie înaintea sa sau sub dictarea sa.

Nevoința de a scrie, va putea, după cazuri, să tragă cu sine recunoașterea actului defăimat.

Art. 178. -

Desființat.

Art. 179. -

Desființat.

Art. 180. -

Desființat.

Art. 181. -

Când din toată această instrucțiune se vor ivi indicii asupra autorului sau complicelui falsului, și dacă aceștia sunt în viață, procedura în civil se va suspenda, și chestiunea se va înainta împreună cu actele privitoare, la instanța competinte.

Art. 182. -

După ce instrucția civilă se va termina și nu va fi trebuința ca chestiunea sa se trimită la penal, judecătorii vor hotărî asupra adevărului sau falsului actului, asupra primirei sau respingerei sale asupra desființărei sau reformărei actului desfăimat.

Se va hotărî și înapoierea tuturor actelor depuse la grefă.

Art. 183. -

Hotărârea însă asupra desființărei sau reformărei actului defăimat nu se va executa, decât când a dobândit puterea lucrului judecat, prin respingerea recursului în casație sau nefacerea lui în termen.

Art. 184. -

Ministerul public își va da concluziile în toate cazurile când actul produs va fi defăimat de fals.

II. Cercetarea prin martori

Art. 185. -

În încheierea prin care se încuviințează a se face cercetare cu martori, în cazurile când legea nu se opune la asemenea cercetare, se vor determina faptele care trebuesc astfel probate.

Art. 186. -

Când din dezbateri se va ivi necesitatea de a se face vre-o dovadă cu martori, propunătorii vor trebui sa depună la grefa, până în termen de cinci zile dela admiterea acestei probe, lista coprinzătoare de numele, pronumele, profesiunea și locuința martorilor ce fiecare parte va voi a se asculta, justificând și plata taxelor de citații, sub pedeapsă, în caz de neurmare, să nu se mai poată folosi de această probă.

Fie care parte va putea sa se împotrivească la ascultarea unui martor, care nu e înscris în acea listă, sau nu e arătat lămurit.

Art. 187. -

Martorii, după cererea părței care i-a propus, se pot înfățișa de bunăvoie la judecată, sau se vor cita într'o zi fixă, fără a li se comunica copie despre ceeace au a mărturisi.

Art. 188. -

Martorul citat, care nu vine înaintea, judecăței, se va osindi la o amenda care nu va fi mai mare de una suta lei și se va cita din nou.

Art. 189. -

Dacă și după această citare tot nu vine, se va osindi la o amenda care nu va putea trece peste trei sute lei și se va putea dă în contra lui un mandat de aducere.

Art. 190. -

Dacă martorul se justifica pentru ce n'a putut veni, se va putea scuti de amenda pronunțata în contra'i.

Art. 191. -

Nu vor putea fi ascultați ca martori:

Rudele de sus și de jos ale uneia din părți;

Frații și surorile;

Unchii și nepotii;

Afinii (cuscrii) în același grad;

Soțul chiar despărțit;

Persoanele declarate de lege incapabile de a mărturisi.

Art. 192. -

Cu toate acestea, părțile vor putea face ca sa se asculte rudele și afinii mentionați în articolul de mai sus afară de rudele de jos, în chestii de Stat civil și de despărțenie.

Art. 193. -

Orice alte persoane sunt primite ca martori, rămânând numai ca părțile să arate, și judecătorii sa prețuiască, deosebitele împrejurări care pot face ca mărturia lor sa fie înlăturată sau primită.

Art. 194. -

În ziua însemnată pentru înfățișarea martorilor, ei vor fi introduși în sala ședințelor pe rând și deosebiți, începând dela martorii propuși de reclamant, dacă vor fi asemenea martori.

Art. 195. -

Fiecare martor va fi mai întâi întrebat de prezident a declara:

Numele și pronumele, profesia și domiciliul;

Dacă este rudă sau afin cu una din părți și în ce grad;

Dacă se află în serviciul său;

Dacă se află în orice alte legături cu una din părți.

Art. 196. -

Mai înainte de a-și face mărturia, va face un jurământ precum urmează:

Va pune mâna pe cruce, prezidentul va zice și martorul va spune după dânsul următoarele:

" Me leg pe cinste și în cuget curat; jur înaintea lui Dumnezeu care știe toate, ca voiu mărturisi adevărul, nimic alt decât adevărul, fără ură sau părtinire pentru ver-una din părți".

După ce martorul va jura, prezidentul îi va zice aceste cuvinte:

" Dumnezeu, care știe toate, martor de jurământul ce ai făcut, să te pedepsescă dacă vei spune neadevăr. Asemenea vei ști că legea pedepsește pe cel ce este martor minciunos".

Dacă martorul este de o altă religie, judecata va schimba jurământul potrivit religiunei martorului.

Art. 197. -

Copiii mai mici de 16 ani împliniți vor putea fi ascultați fără a jura. i,n.daco

Art. 198. -

Martorul va mărturisi fără să aibă voie de a citi mărturia ce are de făcut înaintea judecăței.

Art. 199. -

Părțile, judecătorul, precum și procurorul, vor putea adresa martorului orice chestiuni prin mijlocirea prezidentului, care este în drept de a autorisa pe parte a pune întrebări martorului și de-a dreptul.

Art. 200. -

După ascultarea martorilor se va face un proces-verbal, care va cuprinde, sub pedeapsa de nulitate:

Numele, pronumele, profesia și domiciliul martorului;

Arătarea că martorul a jurat întocmai după dispozițiile art. 196;

Zisele martorului;

Arătarea că i s'a citit din cuvânt în cuvânt și declarația sa că stăruește într'însele, semnatura lui a prezidentului și a grefierului.

Dacă martorul nu va putea sau nu va voi să iscălească, se va face vorbire despre aceasta.

Art. 201. -

Fiecare martor, după ascultarea sa, va rămâne în sala ședințelor până la sfârșitul cercetărei, afară numai dacă judecata va hotărî altfel.

Art. 202. -

Martorii vor putea fi din nou întrebați ori de câte ori aceasta va fi de nevoie, în urmă ascultărei altor martori.

Martorii, ale căror arătări nu se potrivesc, vor putea fi confruntați.

Art. 203. -

Dacă un martor cere despăgubire pentru venirea sa, judecata va hotărî cifra acelei despăgubiri după starea și profesia martorului după depărtarea domiciliului său, și timpul ce a pus în asta cercetare, condamnand pe propunătorul martorului la plata acestei sume prin deosebita încheiere a ședinței, încheiere care va fi executorie și pe cale administrativă.

Art. 204. -

Dacă din instrucție ies banueli grave de mărturie mincinoasă sau de mituire de martori, judecata civilă va tramite pe martor în cercetarea autorităților penale.

Art. 205. -

Dacă toți martorii citați nu pot să fie ascultați în aceeași ședință, cercetarea se va urmă la o ședință fără alte citații.

Art. 206. -

Dacă una sau alta din părți va cere a se aduce și alti martori, judecata va putea prelungi cercetarea.

Nu se va putea însă dă decât o singură prelungire pentru fiecare parte.

Art. 207. -

Dacă martorul nu voiește, fără un just motiv, să jure sau mărturisi, se va condamna la cheltueli de despăgubire către părți, și la o amenda care nu va putea trece peste 300 lei.

Art. 208. -

Nulitatea uneia sau mai multor mărturii nu va atrage nulitatea întregei cercetari prin martori.

Art. 209. -

Dacă un martor, din cauză de boală, sau altă împiedicare binecuvântată, nu va putea veni la ședința, prezidentul va trimite pe unul din judecători la locuința sa, ca, împreună cu grefierul și față cu părțile, sau după ce s'au chemat formal, să'l asculte.

Art. 210. -

Dacă un martor se află cu șederea în prea mare depărtare, judecata, după ce va asculta pe părți, va putea trimite la tribunalul local, o comisie rogatorie, ca acel tribunal, față cu părțile, sau după ce s'au chemat formal, să asculte pe martor asupra faptelor ce i se vor arăta.

III. Despre experți

Art. 211. -

Când judecătorii, spre a se lumina, vor găsi de cuviință a avea părerea unor experți, vor determina punctele asupra cărora experții au să se pronunțe.

Art. 212. -

Experții se vor numi de-adreptul de către judecată, afară numai dacă părțile nu se vor învoi, chiar la ședință, asupra numirei lor.

Art. 213. -

Expertiza se va face de unul sau trei experți, după împrejurări.

Art. 214. -

Experții se vor recuza pentru aceleași cauze ca și judecătorii. Referințe în jurisprudență (1)

Ei se pot recuza pentru o cauză ivită în urmă numirei lor, sau mai dinainte.

În cazul aceasta din urmă, recuzarea nu e valabilă dacă nu s'a făcut în cele trei zile dela numirea experților.

Art. 215. -

Recuzările se vor face și judecă la ședința față cu părțile sau după ce s'au citat.

Art. 216. -

Experții vor fi citați a veni la judecată ca și martorii.

Nevenirea sau nevoința lor de a-și da părerea, dă loc la aceleași pedepse ca și pentru martori.

Expertul numit va trebui să îndeplinească sarcina sa, neputând fi scutit decât de însăși judecata care l-a numit, și pentru cauze cu adeverat binecuvântate.

Odată cu numirea experților, judecata va fixa plata cuvenită lor. Banii de plată se vor depune pe jumătate înainte de prestarea jurământului de către experți la grefă, care îi va libera experților. Jumătatea cealaltă se va plăti după înaintarea raportului.

Această plată va rămânea definitiv în sarcina părței care va pierde pricina.

Expertul care va cere, sau va primi, mai mult decât i s'a fixat de judecată, se va pedepsi cu pedeapsa prevăzută în Codul penal pentru judecătorul care ia mită.

Art. 217. -

Dacă obiectul cercetărei este de natura așa ca experții pot să-și dea părerea îndată, ei se vor asculta chiar la ședință, separat, în ordinea și după modul arătat pentru martori prin art. 195, 196, 197, 200, 201 și 202.

Art. 218. -

Dacă însă experții, mai înainte de a se pronunța, au trebuință de un deosebit studiu, sau să meargă la fața locului, atunci ei, sub pedeapsă de nulitate, vor jura mai întâi înaintea judecăței, potrivit art. 196, că-și vor împlini sarcina cu credință.

Expertul nu va putea face nici o lucrare la fața locului, decât față cu prigonitoarele părți, sau și în lipsa lor, după ce au fost chemate anume prin scrisoare recomandată. Recipisa de predarea scrisorei la poștă ține loc de dovadă.

Art. 219. -

Experții în acest caz își vor face un raport scris, care va cuprinde părerea lor motivată, după majoritatea voturilor.

Dacă sunt mai multe păreri, raportul va cuprinde pe a fiecărui expert.

Acest raport va fi iscălit de experți, și depus la grefă cu cel puțin zece zile înainte de ziua înfățișărei.

În caz când experții nu vor putea depune raportul în termenul de mai sus, li se va putea da, după a lor cerere, un nou termen.

Dacă nici pentru noul termen nu vor depune lucrarea, faptul nedepunerei raportului se va considera ca o nevoință de îndeplinire a sarcinei.

Art. 220. -

La ședința însemnată pentru ascultarea raportului experților, grefierul va da cetire acestui raport.

Judecătorii vor putea să încuviințeze înfățișarea experților la judecata pentru a da și alte lămuriri.

Art. 221. -

Dacă judecătorii nu sunt destul de luminați printr'un întâiu raport de experți, ei pot ordona ca să se facă un al doilea raport de către aceiași experți sau de către alții.

IV. Cercetări la fața locului

Art. 222. -

În caz când judecata va socoti de trebuință, va putea încuviința ca unul din judecători sau chiar completul, să meargă la fața locului, spre a se lumina asupra unor chestiuni care se vor determina prin încheierea care va hotărî cercetarea la fața locului.

Art. 223. -

Judecătorul sau judecătorii cari vor merge la fața locului, vor fi în drept a asculta, în chipul arătat mai sus, martorii sau experții.

Martorii și experții se vor cita de judecător sau judecătorii aflați la fața locului, în prezența cărora ei vor face jurământul prescris de art. 196 și art. 218 al acestui cod, și către care își vor îndrepta raporturile sau depunerile lor.

Art. 224. -

Cercetarea la fața locului se va face față cu părțile, sau după ce se vor chema formal.

Art. 225. -

Judecătorul sau judecătorii cari vor merge la fața locului, vor face proces-verbal despre toate cele urmate. Acest proces-verbal îl vor pune în vedere completului.

Art. 226. -

Când tot completul merge la fața locului, el va fi însoțit și de procuror, care-și va face concluziile sale asupra celor urmate, în cazurile în care prezența sa este cerută de lege.

V. Interogatoriul părților

Art. 227. -

Se va putea încuviința chemarea la interogatoriu, când partea care-l cere are un interes legitim și este privitor la fapte personale, cari, fiind în legătură cu pricina, pot duce la deslegarea ei.

Judecătorii sunt în drept ca să întrebe pe părți asupra tuturor faptelor pricinei.

Art. 228. -

Părțile vor fi întrebate personal prin prezident, asupra fiecărui fapt în parte, precum și asupra oricărei alte împrejurări care poate lumina judecata.

Ele vor răspunde fără să poată ceti un proiect de răspuns scris.

Partea va putea fi autorizată de prezident de a pune întrebările de-a dreptul părței chemată la interogatoriu.

Art. 229. -

Părțile se vor întreba față una cu alta, sau și în lipsă una de alta; în acest caz, ele vor putea fi confruntate.

Art. 230. -

Fiecare din judecători, cerând cuvântul dela prezident, va putea face părților orice fel de întrebări va găsi de cuviință.

Ministerul public va avea acelaș drept când e chemat a lua parte la ședință.

Art. 231. -

Părțile își vor putea face una alteia întrebări și observații prin organul prezidentului și fără a se întrerupe.

Art. 232. -

Grefierul va ceti fiecărei părți declarația sa, și prezidentul o va întreba dacă stăruește într'ânsa, sau dacă are a mai adăuga ori a mai schimba ceva. Adăogirile sau schimbările se vor trece asemenea în josul sau în marginea procesului-verbal. Totul va fi iscălit de prezident, grefier și partea care s'a întrebat.

Dacă partea nu voește sau nu poate să iscălească, se va face vorbire despre aceasta.

Art. 233. -

Administrațiile și stabilimentele publice de utilitate publică, precum și toate instituțiile care se guvernează prin statute recunoscute potrivit legei, vor fi îndatorate a numi un agent sau administrator, care sa aibă procură specială legalizată, spre a răspunde la chestiunile cari i se vor fi comunicat.

Art. 234. -

Dacă partea nu voește să răspundă la chestiunile ce i se vor pune de judecată, sau dacă, fără a arăta o împiedicare binecuvântată, nu vine la interogatoriu, judecata poate considera împrejurările de mai sus sau ca mărturisire completă, sau ca început de probă în favorea aceluia care a propus interogatoriul.

În acest din urmă caz, atât proba testimonială, cât și jurământul supletoriu, sunt admisibile pentru completarea probei.

Art. 235. -

Dacă o parte arată ca o întemeiată împiedicare o oprește de a a veni în persoană la judecată spre a răspunde la întrebările ce i se vor face, judecata va putea trimite la domiciliul său pe unul din judecători, ca împreună cu grefierul și față cu cealaltă parte, sau în lipsă, dacă s'a chemat formal, să-i ia cuvenitul interogatoriu.

Art. 236. -

Dacă acea parte se află cu reședința în alt județ, judecata va putea trimite o comisie rogatorie tribunalului local, ca unul din membrii acestuia, față cu grefierul și cu cealaltă parte, sau în lipsa, dacă s'a chemat formal, să ia cuvenitul interogatoriu.

VI. Jurămâtul judiciar

Art. 237. -

Judecătorii vor putea după cererea uneia din părți, să dea celeilalte părți jurământul asupra unor fapte ce se vor determina prin încheierea care hotărasce jurământul. Jurământul nu se poate dă decât asupra unor fapte personale care, fiind în legatură cu pricina, pot duce la deslegarea ei.

Judecătorul va putea respinge prestarea acestui jurământ, când va fi dat cu vădită rea credință.

Art. 238. -

Mai înainte de a se săvârși jurământul, prezidentul, în ședință publică, va arăta părței faptele asupra cărora are să jure, și-i va aduce aminte pedepsele în contra celor ce jură pe nedrept.

Art. 239. -

Jurământul se va face în audiența în care a fost admis.

Art. 240. -

Jurământul se va săvârși în chipul următor:

Cel ce are să jure, va pune mâna pe cruce, prezidentul va zice și el va spune după dânsul următoarele cuvinte:

" Jur pe sfânta cruce și înaintea lui Dumnezeu, care știe toate, de a spune adevărul și nimic alt decât adevărul, asupra faptelor auzite, asupra cărora partea protivnică îmi cere mărturisirea".

După ce partea va fi făcut acest jurământ, prezidentul va adăuga:

" Dumnezeu care știe toate, martor de jurământul ce ai făcut, să te pedepsească dacă nu vei spune adevărul. Vei ști că legea penală pedepsește pe cel ce jură pe nedrept."

Art. 241. -

Jurământul se va putea modifica de judecată potrivit religiunei părței.

Art. 242. -

Jurământul se va săvârși față cu partea protivnică, sau și în lipsa ei, dacă, s'a chemat formal.

Art. 243. -

Dispozitiile art. 235 și 236 se aplică și la jurământ.

Art. 244. -

După ce s'a săvârșit jurământul, judecata va primi declarația părței ce a jurat asupra chestiunilor ce i s'au pus.

Aceste declarații, făcute sub puterea jurământului, se vor trece în procesul-verbal, iscălit de prezident, de grefier și de partea ce a jurat.

Dacă partea nu va putea sau nu va voi să iscălească, se va face vorbire despre aceasta în procesul-verbal.

Art. 245. -

Nevenirea părței căreia s'a dat jurământul la ziua și locul însemnat spre a-l săvârși, se va considera ca o nevoință din partea-i de a primi să jure.

Art. 246. -

Se vor observa toate celelalte rândueli cuprinse în Codicele civil asupra jurământului.

CAPITOLUL XI Intervenția

Art. 247. -

Acela care are un interes legitim, născut și actual, într'o pricină ce se urmează între alte persoane, va putea cere sa stea și dânsul în instanță.

Intervenția se va putea face, fie pentru recunoașterea drepturilor intervenientului, fie pentru apărarea drepturilor uneia din prigonitoarele părți.

Art. 248. -

Intervenția se va face prin petiție întocmai ca și cererile introductive de instanță. Petiția împreună cu actele se va putea da sau înaintea zilei de înfățișare a procesului principal, sau chiar în acea zi.

Intervenția făcută de cel de al treilea pentru apărarea drepturilor sale, nu se va primi decât în timpul când pricina se găsește înaintea primei instanțe. Intervenția pentru apărarea drepturilor uneia din prigonitoarele părți, se va putea face în orice stare a procesului și la orice instanță, chiar înaintea Curței de casație.

Art. 249. -

Judecătorii vor hotărî dacă cererea de intervenție este admisibilă.

Art. 250. -

Desființat.

Art. 251. -

Dacă intervenția este admisă, prigonitoarele părți vor avea dreptul să ceară o amânare spre a lua cunoștință de actele și mijloacele părților interveniente.

Cererea principală și cererea intervenientului vor face obiectul unei singure judecăți.

Art. 252. -

Intervenientul va lua procedura din punctul unde se găsește. Actele de procedură îndeplinite până în momentul intervenției nu reîncep, considerându-se ca îndeplinite și față de dânsul.

CAPITOLUL XII Suspensiunea, perimarea și începerea judecăților

Art. 253. -

Judecata se suspendă prin învoirea prigonitoarelor părți, sau prin lipsa lor la strigarea pricinei.

Art. 254. -

Judecata se va mai suspenda:

a) Prin moartea uneia din părți, afară numai dacă moștenitorii părței încetate din vieață se găsesc puși în posesia succesiunei;

b) Prin interdicția sau punerea sub consiliu judiciar a unei părți, afară numai dacă tutorul, curatorul sau consiliul judiciar se găsește numit;

c) Prin moartea procuratorului uneia din părți, întâmplată în termen de 9 zile înainte de ziua înfățișărei;

d) Prin încetarea funcțiilor tutorelui, curatorului sau consiliului judiciar.

Art. 255. -

Împrejurările arătate însă în articolul de mai sus nu vor opri nici concluziile ministerului public, nici pronunțarea judecăței, dacă ele s'au ivit după terminarea pledărilor.

Art. 256. -

Judecata va reîncepe:

Pentru cazul când părțile au cerut suspendarea sau au lipsit, după o nouă cerere, cu noui citații;

Pentru cazurile însemnate la lit. a, b, c și d de sub art. 254, după o cerere și noui citații ce se vor face moștenitorilor, curatorilor, tutorilor, consiliilor judiciare, părților sau nouilor reprezentanți.

Art. 257. -

Orice acțiune, opoziție, contestație, apel, recurs în casație sau cerere de revizuire se va perima, după cererea părței interesate, chiar în privința nevârstnicilor, interzișilor sau celor puși sub consiliu judiciar, dacă partea va lasa sa treacă 2 ani dela cel din urmă act de procedură.

Actul de procedură este orice dispoziție, pe care a încuviințat'o judecătorul în cercetarea pricinei.

Se privește ca act întrerupător de perimare, orice act de procedură făcut de partea interesată, cu caracter contradictoriu.

Partea care voește perimarea, va trebui sa facă o cerere către instanța respectiva, dovedind și plata taxei citației, sau alaturând actul de sărăcie.

Judecătorul, îndată ce primește cererea, va ordona de urgență constatarea de fapt a tuturor actelor de procedură a pricinei a cărei perimare se cere, dispunând totodata citarea de urgență a părților pentru o zi cât se poate mai apropiată.

La ziua înfățișerei, judecata, după ce va asculta pe părți, se va pronunța asupra cererei de perimare.

Hotărârea de primire sau de respingere a cererei de perimare se va da fără drept de opoziție și fără drept de apel, însă cu drept de recurs, în termen de o lună dela data pronunțărei hotărârei.

Hotărârea Curței de casație se va da fără drept de opoziție.

Art. 258. -

Perimarea are de efect ca toate actele de procedură și lucrările preparatorii să fie stinse; dreptul însă de a deschide o nouă acțiune nu este stins, dacă nu este prescris.

Art. 259. -

Chiar după perimarea judecăței, când acțiunea se deschide din nou, părțile se vor putea folosi de:

1) Mărturisirile, declarațiile și jurământul făcute de una din părți în timpul judecăței perimate;

2) Depunerile martorilor, morți deja, și care se află constatate prin proces-verbal.

Art. 260. -

O pricină se stinge când prigonitoarele părți, capabile de a dispune de drepturile lor, prin act scris, declară ca nu mai au nici o pretenție una în contra alteia, și cer stingerea pricinei.

Părțile vor putea asemenea cere ca judecata să treacă în dispozitivul hotărârei, care dispune închiderea dosarului și stingerea procesului, cuprinsul învoielei lor.

Dacă reclamantul singur se înfățișează și declară că se lasă de proces, judecata va încuviința închiderea procesului, fără împiedicarea despăgubirilor pentru pagubele ce va fi putut cauza pârâtului.

În acest caz reclamantul poate porni un nou proces, dacă dreptul său nu s'a prescris.

Art. 261. -

Desființat.

CAPITOLUL XIII Regularea conflictelor de jurisdicție

Art. 262. -

Dacă o pricină se află înaintea a doi sau mai mulți judecători de ocol cari țin de acelaș tribunal, competența lor se va regula de acest tribunal.

Dacă judecătorii de ocol țin de mai multe tribunale, regularea competenței se va face de către Curtea de Apel respectivă.

Dacă judecătorii de ocol nu țin de aceeași Curte, sau când cauza se află înaintea unei judecătorii de ocol și un tribunal, regularea competenței se va face de către Curtea de casație.

Art. 263. -

Dacă aceiași cerere este îndreptată la două sau mai multe secții ale aceluiași tribunal, sau la mai multe tribunale județene cari țin de aceiași Curte, regularea competenței lor se va judeca de această Curte. Ea se va judeca de Casație, dacă tribunalele nu țin de aceiași Curte, sau dacă conflictul s'a produs între mai multe secții ale aceleiași Curți sau între mai multe Curți.

Art. 264. -

Îndată ce judecata va constata conflictul de jurisdicție, dela sine sau după cererea părței interesate se va suspenda orice altă procedură până la regularea conflictului, trimițându-se dosarele la instanța în drept de a judeca.

Art. 265. -

Tribunalul sau Curtea care va judeca conflictul, va regula competența față cu părțile, sau în lipsa lor, dacă ele n'au venit după citația ce li s'a făcut, fără opoziție, și numai cu drept de recurs în casație în termen de 15 zile dela data pronunțărei.

Hotărârea Curței de casație va fi fără drept de opoziție.

CAPITOLUL XIV Strămutarea la un alt tribunal
din cauza rudeniei sau afinităței

Art. 266. -

Când una din părți va avea două rude sau afini până la gradul al cincilea inclusiv între judecătorii tribunalului de județ, ori trei rude sau afini de acelaș grad la o Curte de apel, celelalte părți vor putea cere strămutarea pricinei la un alt tribunal sau o altă Curte.

Art. 267. -

Strămutarea se va cere înainte de a se începe cercetarea pricinei.

Art. 268. -

Cererea de strămutare se va cerceta față cu cealaltă parte, sau și în lipsă-i, dacă n'a răspuns la chemare.

Se va încheia proces-verbal despre zisele, dovezile și mijloacele fiecărei părți. Hotărârea prin care se va primi sau se va respinge strămutarea va fi motivată.

Art. 269. -

Dacă cererea de strămutare se face înaintea unui tribunal, și dacă ea se primește, strămutarea se va face la unul din tribunalele cele mai apropiate, care ține de aceiași Curte; iar dacă ea se primește de o Curte, strămutarea se va face la una din Curțile cele mai apropiate.

Art. 270. -

Cererea de strămutare se va judeca fără opoziție și apel dar cu drept de recurs în Casație. Recursul va suspenda judecarea fondului.

Hotărârea Curței de casație va fi asemenea fără opoziție.

Art. 271. -

Aceluia căruia i se va respinge cererea de strămutare, se va condamna la despăgubiri către partea protivnică și se va putea osândi și la o amendă dela 100 până la 500 lei.

Art. 272. -

Recursul se va facă fără taxă, în termen de trei zile dela pronunțare.

Recursul se va face printr'o cerere scrisă, dată la grefa instanței care a judecat cererea de strămutare; judecata va înainta de-a dreptul cererea autorităței competente.

Art. 273. -

Când hotărârea prin care se respinge cererea de strămutare a rămas definitivă, procedura se va continua înaintea tribunalului sau Curței ce începuse cercetarea pricinei.

CAPITOLUL XV Despre recuzație

Art. 274. -

Orice judecător va fi recuzat:

1) Când el sau femeea sa este interesat personal în proces;

2) Când judecătorul va fi rudă ori afin al părților sau al uneia dintr'însele până la al patrulea grad inclusiv;

3) Dacă femeea judecătorului este rudă ori afină a uneia din părți până la gradul mai sus arătat, în caz când femeea va fi în vieață și nedespărțită, sau dacă, fiind încetată din vieață ori despărțită, se află copii dintr'însa.

Dacă este încetată din vieață sau despărțită și nu sunt copii dintr'însa, nu se vor recuza decât soțul, ginerele și cumnatul.

Art. 275. -

Orice judecător va mai fi recuzat:

1) Dacă el, femeea sa, rudele lor de sus sau de jos, au un proces asupra unei chestiuni asemănată întocmai cu aceea care se judecă între părți;

2) Dacă aceste persoane au o judecată la tribunalul sau Curtea unde una din părți este judecător;

3) Dacă între aceleași persoane și una din părți, ori soția și rudele sale de sus și de jos a fost o judecată criminală în timp de 5 ani înaintea recuzărei.

Art. 276. -

Ori-ce judecător se va mai recuza:

1) Dacă el, femeea sa, sau copiii săi nevârstnici sunt creditori, datornici ori garanți al uneia din părți;

2) Dacă este moștenitor presupus sau donator al uneia din părți, sau dacă una din părți este moștenitorul său presupus;

3) Dacă el este stăpân sau tovarăș al unei părți;

4) Dacă judecătorul este tutor, curator, sau consiliu judiciar al uneia din părți;

5) Dacă el este administrator al unui stabiliment sau societăți care se află interesate în proces;

6) Dacă a pledat sau și a dat părerea în această pricină;

7) Dacă a mai luat parte la această pricină ca judecător, arbitru sau expert;

8) Dacă a fos martor în pricină;

9) Dacă a primit dela una din părți daruri, sau făgădueli de daruri, ori alt-fel de îndatoriri;

10) Dacă este vrăjmășie mare între judecător și una din părți; dacă din partea judecătorului a urmat în contra uneia din părți, în cele șase luni dinaintea recuzărei, loviri, injurii sau amenințări prin scris, sau prin viu graiu.

Dacă judecătorul este frate, cumnat, rudă de sus ori de jos, ginere sau socru cu advocatul uneia din părți.

Art. 277. -

Nu se pot recuza rudele sau afinii acelora cari stau în proces ca tutori, curatori, directori ai unui stabiliment public sau de comerț când acești tutori, curatori ori administratori nu vor avea un interes personal în proces.

Art. 278. -

Tot judecătorul care va ști ca poate fi recuzat, va declara însuși tribunalului sau Curței cauza recuzărei.

Art. 279. -

Judecătorul însă recuzabil va putea lua parte în proces, dacă toate părțile care stau în proces și care vor fi capabile a contracta prin ele însi-le vor declara direct, sau prin un împuternicit special pentru aceasta, că primesc a-l avea de judecător.

Hotărârea va face vorbire despre aceasta.

Art. 280. -

Cel ce va voi să recuze, va trebui să facă propunerea sa de recuzare mai înainte de cercetarea pricinei.

Dacă cauzele de recuzare s'au ivit după începerea procesului, partea interesată le va propune îndată ce le va cunoaște.

Art. 281. -

Recuzarea va fi propusă printr'un act scris dat prezidentului, sau, dacă recuzarea este contra prezidentului, dat judecătorului care îi va ține locul.

Acest act va fi iscălit de partea care propune recuzarea sau de împuternicitul său.

Art. 282. -

Prezidentul va comunica actul judecătorului recuzat.

Acesta va răspunde, în scris sau prin graiu, în camera de chibzuire.

Nu sa va face nici un alt act de procedură.

Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a cauzei de recuzare.

Art. 283. -

Judecata, înaintea căreia s'a propus recuzarea, va chibzui asupră-i după ce va asculta, în toate cazurile, și concluziile ministerului public.

Judecătorul recuzat nu va putea lua parte la chibzuire.

Hotărârea asupra recuzărei se va ceti în ședință publică, și dreptul de apel sau recurs nu va împiedica pe tribunal sau Curte de a intra în cercetarea fondului. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 284. -

Dacă recuzarea s'a primit, judecătorul recuzat se va retrage și nu va putea sub nici un fel de cuvânt, să stea față la chibzuirea judecătorilor asupra pricinei.

Recuzarea făcută cu rea credință, în scop de a întârzia judecata, supune pe acela în numele căruia s'a făcut la despăgubiri către partea vătămată.

Judecătorul chemat a judeca o recuzare, este competinte a se pronunța asupră-i, deși este și dânsul recuzat.

Art. 285. -

Numai respingerea recuzărei contra unuia din membrii Curților apelative poate da loc la casarea deciziei Curței.

Recursul în contra hotărârilor tribunalelor pentru acest motiv se va putea face numai atunci, când, sentința pronunțată de tribunal este din acelea cari rămân definitive.

Art. 286. -

Rânduelile de mai sus asupra cauzelor de recuzare și chipul de a le propune și judeca se vor aplica:

Procurorilor și substituților lor, precum și grefierilor.

Procurorii și substituții nu se pot recuza când joacă rolul de parte principală.

Art. 287. -

Rânduelile de mai sus fiind aplicabile la materiile penale ca și la cele civile, art. 550 până la art. 572 din procedura Codicelui penal rămân desființate.

CAPITOLUL XVI Revizuirea hotărârilor și deslușirea lor

I. Cazurile în cari se poate cere revizuirea

Art. 288. -

Se va putea cere revizuirea unei hotărâri mijlocită pe cale de judecată principală sau dată cu prilejul executărei judecăței, rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare:

1) Dacă cuprinde dispozitive contrarii unul altuia, sau așa încât nu se pot aduce la îndeplinire;

2) Dacă se pronunță asupra unor lucruri cari nu s'au cerut;

3) Dacă judecata a dat mai mult decât s'a cerut;

4) Dacă s'a uitat a se pronunța asupra unui punct cerut;

5) Dacă obiectul procesului nu se află în ființă.

Art. 289. -

Revizuirea se poate cere dacă este contrarietate de sentințe sau deciziuni definitive, date între aceleași părți, asupra aceluiaș obiect și cu aceleași mijloace, de către aceleași tribunale sau Curți.

Aliniatul IV de sub art. 36 din legea Curței de Casație se înlocuește prin art. 304 din acest codice.

Art. 290. -

Revizuirea se va mai cere:

1) Dacă dela pronunțarea hotărârei s'au descoperit acte doveditoare, cari s'au reținut până atunci sau de către chiar partea în folosul căreia s'a pronunțat judecata, sau prin o forță majoră;

2) Dacă judecata s'a pronunțat întemeindu-se pe niște acte cari erau deja declarate false, pe când părțile se judecau, sau care s'au recunoscut și declarat false în urma judecăței;

3) Dacă martorii cari au depus în acea judecată sau partea care a jurat, s'a descoperit mai în urmă ca acei martori au fost mincinoși, sau că acea parte a jurat pe nedrept.

Art. 291. -

Statul, județul, comunele, stabilimentele publice sau de utilitate publică, nevârstnicii, interzișii și cei puși sub consiliu judiciar, pot cere revizuirea, dacă cei însărcinați a-i apăra, i-au apărat cu viclenie, sau nu i-au apărat deloc asupra capătului sau capetelor de cerere aduse în judecată.

Art. 292. -

Revizuirea nu se poate cere pentru o greșeală materială de redacție asupra numelor, calităței și concluziilor părților, nici pentru o greșeală de socoteală în dispozitiv. Asemenea greșeli se pot îndrepta în urma unei simple cereri, în marginea sau în josul copiei și originalului hotărârei.

II. Formele și termenii cererilor de revizuire

Art. 293. -

Orice cerere de revizuire a unei hotărâri se va îndrepta de către partea interesată la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă.

Art. 294. -

Cererea de revizuire se va cerceta și judeca ca și orice altă cerere principală. Ministerul public va fi ascultat în cazurile arătate de lege.

Art. 295. -

Cererea de revizuire nu va opri executarea hotărârei a cărei revizuire se cere.

Cu toate acestea, judecata va putea, după împrejurări, sau să oprească executarea, îndatorând pe partea care cere revizuirea a da cauție, sau să supună la cauție pe partea care voește a executa.

Art. 296. -

Cererea de revizuire se va face:

a) În termen de o lună dela primirea copiei hotărârei pentru cazul arătat în art. 288, § § 1, 2, 3 și 4, și art. 289.

Pentru cazul prevăzut la art. 288, § 5, termenul va fi tot de o lună, însă va curge dela cel din urmă act de executare;

b) În termen de două luni din ziua de când s'au descoperit actele cele noui sau falsitea actelor înfățișate, jurământul pe nedrept, ori neadevărul arătărei martorilor, după cum se zice în art. 290 al acestui cod.

Art. 297. -

În cazul arătat la art. 291 din acest cod, Statul, județul, comuna, stabilimentele publice sau de utilitate publică, nevârstnicii, interzișii și cei puși sub consiliu judiciar, vor avea un termen de duoă luni dela primirea copiei de pe hotărârea rămasă definitivă, spre a cere revizuirea ei.

Această dispoziție nu împiedică răspunderea civilă și penală a reprezentanților incapabililor mai sus arătați pentru cazul de viclenie.

Art. 298. -

Dacă tribunalul sau Curtea, care judecă cererea de revizuire, o va încuviința, va schimba hotărârea dată, în tot sau în parte, după cum s'a cerut revizuirea unor puncte numai, sau a intregei hotărâri.

Art. 299. -

Dacă cererea de revizuire a avut de obiect numai deslușirea unei dispoziții neînțelese, se va lămuri acea dispoziție fără a se atinge fondul.

Judecătorul va putea, în deslușirea dispozitivului, sa aibă în vedere și elementele de fapt cuprinse în considerentele hotărârei.

Art. 300. -

Desființat.

Art. 301. -

Dacă se primește cererea de revizuire formată pentru contrarietate între hotărâri definitive date de acelaș tribunal sau Curte, se va desfiinta cea din urmă hotărâre și se va ordona executarea hotărârei celei dintâi.

Art. 302. -

Se va face vorbire de hotărârea dată în revizuire în josul originalului hotărârei revizuite. Referințe în jurisprudență (2)

Art. 303. -

Nu se va primi cererea de revizuire pe aceleași motive:

1) A hotărârei contra căreia s'a mai făcut o cerere de revizuire;

2) A hotărârei prin care s'a judecat cererea de revizuire.

Art. 304. -

Cererile de revizuire a hotărârilor definitive contrarii, date de două deosebite Curți, sau de un tribunal și Curte, ori de două deosebite tribunale, în una și aceeași cauză, între aceleași persoane în aceleași calități și cu aceleași mijloace, se vor judeca de Curtea de Casație, potrivit legei acestei Curți.

CAPITOLUL XVII Răspunderea judecătorilor către prigonitoarele părți

Art. 305. -

Judecătorii se pot urmări:

1) Dacă se pretinde că în timpul cercetărei sau judecăței pricinei au lucrat cu vicleșug sau au fost mituiți;

2) În cazurile în care legea îi declară răspunzători;

3) În caz de tăgadă de dreptate.

Art. 306. -

Este tăgadă de dreptate, când judecătorii nu voesc a se pronunța asupra unei cereri, sau a judeca pricinile care sunt în stare sau la rând a se judeca.

Art. 307. -

Tăgada de dreptate se constata când, după două cereri făcute de partea interesată, la câte trei zile cel puțin, judecătorii stăruesc în nevoința lor de a răspunde sau judeca.

În urma cererei a doua, judecătorul se poate urmări.

Art. 308. -

Urmărirea contra judecătorilor de ocol și în contra judecătorilor tribunalelor de județe, se va face la Curtea de Apel de care ei țin.

Art. 309. -

Urmărirea contra judecătorilor de Curți se va face de-adreptul de Curtea de Casație.

Art. 310. -

Desființat.

Art. 311. -

În cererea ce partea vătămată va face, nu va întrebuința nimic injurios în contra judecătorului ce voește a urmări, sub pedeapsă de a i se înapoia cererea.

Instanța va încuviința după aceasta cerere înfățișarea judecătorului urmărit înaintea sa.

Art. 312. -

Desființat.

Art. 313. -

Desființat.

Art. 314. -

Până se va da o hotărâre desăvârșită asupra urmărirei, judecătorul urmărit nu va putea lua parte la judecata ce partea urmăritoare, soțul său, sau rudele de sus sau de jos, vor avea la tribunal sau Curtea din care urmăritul face parte.

Art. 315. -

Dacă, după înfățișare, urmărirea nu se găsește întemeiată, partea ce a urmărit se va osândi la o amendă dela 300 la 600 lei și alte despăgubiri către urmărit.

CARTEA III CURȚILE DE APEL

CAPITOLUL I Dreptul de apel

Art. 316. -

Partea nemulțumită pe hotărârea unui tribunal, dată față cu părțile sau în lipsă, într'o pricină pe care acel tribunal nu o putea judeca în cea din urmă instanță se va putea porni cu apel la Curtea apelativă.

Apelul va fi iscălit de apelant, sau de împuternicitul său cu procură ce se va alătura la dosar în copie.

Apelul iscălit de altă persoană va putea fi ratificat în termen.

Art. 317. -

Partea care a dat mulțumire înscrisă pe o hotărâre, sau a executat-o de bună voie, nu mai are dreptul de a o apela.

Partea care a executat hotărârea tribunalului în parte, va avea dreptul de a o apela pentru celelalte capete din dispozitivul hotărârei neexecutate.

Art. 318. -

Termenul de apel va fi de două luni pentru hotărâri date, fie față cu părțile fie în lipsă.

Acest termen va curge din ziua primirei hotărârei, potrivit art. 74 și 75 al acestui cod.

Art. 319. -

Dacă cererea de opoziție s'a respins, fie ca nesusținută, fie ca neîntemeiată, termenul de apel va curge din ziua hotărârei prin care s'a respins opoziția.

Art. 320. -

Acela care va lăsa să treacă acest termen fără a apela, va pierde dreptul de apel.

Art. 321. -

Termenul de apel se suspendă prin moartea părței condamnate.

Se va face o nouă comunicare colectivă a hotărârei la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele moștenirei, fără a arăta numele și calitatea fiecărui moștenitor.

O asemenea comunicare colectivă se va face și prin ziarul de publicații oficiale din localitatea domiciului moștenirei și în Monitorul Oficial.

Termenul de apel va reîncepe a curge din ziua publicației hotărârei.

Dacă moștenitorii sunt încă în timp de a face inventariu și a delibera, reînceperea termenului de apel va fi din ziua comunicărei hotărârei către tutore, curatore sau consiliu judiciar.

Apelul prin sine insuși nu constitue un act de primirea moștenirei.

Art. 322. -

În contra nevârstnicilor, interzișilor și celor puși sub consiliu judiciar, termenul de apel va începe a curge din ziua comunicărei hotărârei către tutore, curatore sau consiliu judiciar.

Art. 323. -

În contra hotărârilor premergătoare, date înainte de judecarea fondului, nu se va putea face apel decât odata cu hotărârea asupra fondului.

Art. 324. -

Vor fi supuse apelului și hotărârile care se zic că sunt date în cea din urmă instanță, când ele se dau de judecători cari nu puteau să juzece decât în întâia instanță.

Nu vor fi primite apelurile în contra hotărârilor care sunt în cea din urmă instanță, deși judecătorii n'au zis aceasta, sau au zis că sunt în întâia instanță.

Art. 325. -

Desființat.

CAPITOLUL II Formele și efectele apelului

Art. 326. -

Apelul se va face prin petiție îndreptată către Curte pe lângă care se va alătura copie de hotărârea sau dispozitivul hotărârei apelate.

Petiția va cuprinde numele pronumele, profesia și domiciliul apelantului și al pârâtului, precum și mijloacele de apel.

Dacă apelantul voește a se sluji și de alte acte afară de cele depuse în dosarul tribunalului, va trebui să le depue la grefă odată cu apelul, potrivit art. 70 din acest cod, făcând vorbire despre aceasta în apelul său.

Intimatul este și dânsul îndatorat ca, în termenul arătat de art. 72 din acest cod, să depună prin grefă actele, dacă va voi a se folosi de acte noui în apel.

Prezidentul va primi și va ordona înregistrarea apelului, iar termenul de înfățișarea părților îl va fixa după plata taxei citaților sau după ce se va alătura actul de sărăcie.

În condițiunile mai sus arătate apelul se va putea da și prezidentului tribunalului care a judecat pricina, sau înlocuitorul său. În acest caz, apelul, împreună cu dosarul cauzei, se va înainta cât mai în grabă primului prezident al Curței respective.

Art. 327. -

În apel nu se va face nici o nouă cerere, care nu s'a făcut la întâia instanță, afară numai de compensație sau cereri cari servesc ca mijloace de apărare la acțiunea principală.

Nu se va putea schimba în apel nici cauza, nici obiectul pricinei și nici calitatea părților.

Se vor putea însă cere în apel dobânzi, venituri de orice fel și orice alte despăgubiri întâmplate după judecata dela întâia instanță, sau din cauza judecăței în apel.

Art. 328. -

Desființat.

Art. 329. -

Perimarea apelului are de efect a da hotărârei apelate puterea lucrului judecat.

Art. 330. -

Când într'o Curte de Apel se vor împărți părerile, se va chema un alt judecător și se va pleda pricina din nou.

În caz de lipsă de judecători, se va putea chema unul din advocații înscriși în tablou, aflați în sala de ședință.

Dacă se vor ivi mai mult de două păreri, cei mai puțin la număr se vor uni cu părerile celor mai mulți.

Cele aratate în aliniatul 5 de sub art. 117 din acest cod se aplică și la Curți.

Art. 331. -

Desființat.

Art. 332. -

Toate procedurile doveditoare făcute la întâia instanță, se vor putea face din nou în apel, dacă judecătorii le găsesc greșite sau neîndestulătoare.

Curtea va putea asemenea încuviința orice alte măsuri și probe care ar putea lumina pe judecători.

Art. 333. -

Toate celelalte rândueli prescrise pentru tribunalele de întâia instanță se vor aplica și la Curți.

Art. 334. -

Curtea va putea confirma sau schimba, în tot sau în parte, hotărârile apelate.

Art. 335. -

Când se face apel în contra hotărârei prin care întâia instanță s'a declarat incompetinte, dacă instanța de apel găsește apelul întemeiat, va schimba hotărârea apelată și, declarându-se competinte, va judeca pricina în fond.

Dacă însă întâia instanță se va fi declarat competinte, iar judecata în apel va găsi ca era incompetinte, reformând hotărârea apelată, ea va arăta instanța competinte, căreia îi va trimite pricina spre cercetare.

Art. 336. -

Desființat.

Art. 337. -

Desființat.

Art. 338. -

Părțile vor putea obține înainte de judecata apelului, prin osebită cerere dată odată cu apelul, suspendarea în tot sau în parte, după împrejurări, a execuției provizorii, sau supunerea părței protivnice la dare de cauție, când ea fusese scutită de asemenea cauție.

Asemenea partea care nu va fi obținut execuția provizorie, cerută la întâia instanță o va putea cere în apel, tot înainte de judecata apelului.

Judecătorii, aprețuind cazul, vor hotărî după ascultarea părților, citate de urgență.

Hotărârea va fi dată fără drept de opoziție, cu drept de recurs în casație în termen de 15 zile dela data pronunțărei hotărârei.

Hotărârea Curței de Casație va fi asemenea fără opoziție.

CARTEA IV DESPRE ARBITRI

CAPITOLUL I Numirea arbitrilor

Art. 339. -

Persoanele care au liberul exercițiu al drepturilor lor vor putea să reguleze prin arbitri judecata pricinilor lor.

Art. 340. -

Nu vor putea fi supuse la arbitri chestiunile de stare civilă, despărțeniile și toate drepturile asupra cărora legea nu permite a se face transacție.

Art. 341. -

Arbitri se vor numi de către părți prin act în scris, autentificat de tribunal.

Pot fi arbitri orice persoane capabile, de orice naționalitate.

Art. 342. -

Compromisul sau actul prin care se numesc arbitri va arăta, sub pedeapsă de nulitate, numele arbitrilor și contestațiile născute, sau ce s'ar putea naște, și pe care arbitri au a le judeca.

Art. 343. -

Judecata arbitrilor se va termina la epoca arătata în compromis; iar dacă acesta nu cuprinde nici un termen sau dacă termenul nu s'a prelungit printr'un act iscalit de părți și încunoștiințat tribunalului, însărcinarea arbitrilor nu va ține mai mult de cinci luni dela data constituirei tribunalului de arbitri.

Art. 344. -

Părțile vor putea să renunțe la apel prin compromis.

Dacă însă arbitri sunt chemați a judeca o pricină care este în cercetarea unei Curți, judecata lor va fi totdeauna definitivă.

Art. 345. -

Arbitri se pot recuza pentru cauze ivite în urma numirei lor și atunci ei se pot recuza pentru aceleași cauze ca și judecătorii.

Recuzarea se va judeca, în caz de neînțelegere, de tribunalul care a autentificat compromisul.

Art. 346. -

În timpul funcționărei lor, arbitri nu se pot revoca decât prin consimțimântul tuturor părților.

Art. 347. -

Dacă numărul arbitrilor este cu soț și voturile se împart pentru darea hotărârei, ei vor numi un super-arbitru, dacă sunt îndreptățiți la aceasta.

Dacă n'au dreptul de a numi un super-arbitru, sau având acest drept nu se înțeleg asupra numirei lui, el se va numi de prezidentul tribunalului care a autentificat compromisul, sau de prezidentul Curței de apel, dacă arbitri judecă o pricină ce era la acea Curte.

CAPITOLUL II Cercetarea pricinei înaintea arbitrilor

Art. 348. -

Fiecare din părți va da arbitrilor actele, documentele și memoriile ce va fi având, în termenul arătat în compromis, sau, în lipsa unei asemenea clauze, în termenul însemnat de arbitri.

Odată ce acest termen a expirat, arbitri vor judeca după actele și memoriile ce vor fi având.

Art. 349. -

Părțile vor avea dreptul a se apăra prin graiu înaintea arbitrilor, prin ele înși-le sau prin procuratori, în termenul însemnat de arbitri.

Art. 350. -

Arbitrii vor putea încuviința interogatoriul părților și orice măsuri pregătitoare, care se pot face și de judecători.

Art. 351. -

Jurământul înaintea arbitrilor se va săvârși potrivit art. 240 și următoarele din acest cod.

CAPITOLUL III Hotărârea arbitrilor

Art. 352. -

Arbitri vor da hotărârea cu majoritate de voturi.

Art. 353. -

În caz de împărțeală a părerilor, super-arbitrul se va pronunța după ce va fi ascultat pe părți sau va fi cetit numai actele lor, dacă nu s'a făcut și apărare prin graiu. Super-arbitrul se va uni cu una din părerile arbitrilor, sau va putea face a se schimba în tot sau în parte părerea cu care se unește.

Părțile vor putea, prin buna înțelegere sa îndrituiască pe super-arbitru să ia parte la cercetarea pricinei împreună cu arbitri și să dea hotărârea odată cu ei.

Această îndrituire va trebui să fie arătată în chiar actul de compromis.

Art. 354. -

Super-arbitrul va avea totdeauna opt zile dela numirea sa spre a-și da hotărârea, chiar dacă termenul compromisului s'a sfârșit.

Art. 355. -

Arbitri vor da hotărârea lor întemeindu-se pe lege, afară numai când prin actul de compromis, vor fi îndrituiti a judeca numai după cugetul și chibzuirea lor.

Această hotărâre se va alcătui ca și aceea a judecătorilor.

Art. 356. -

Hotărârea arbitrilor, împreună cu actul de compromis și actele de cercetare, se vor înainta în trei zile dela data hotărârei la grefa tribunalului care a autentificat actul de compromis.

Actele de cercetare se vor putea reproduce în practicaua hotărârei, în care caz nu vor mai trebui fi alăturate la hotărâre.

Art. 357. -

Hotărârea arbitrilor se va comunica prigonitoarelor părți, după cererea celui interesat potrivit art. 137 din acest cod.

Art. 358. -

Hotărârea arbitrilor se va investi cu titlu executoriu, dacă părțile au renunțat la dreptul de apel prin compromis, în virtutea unei încheieri a tribunalului la care s'a depus hotărârea.

Încheierea se va trece în dosul originalului.

Titlul executoriu se va pune pe copia hotărârei arbitrilor și se va da părței.

Art. 359. -

Înaintarea hotărârei arbitrilor (art. 356), comunicarea copiilor către părți (art. 357), investirea cu titlul executoriu (art. 358), se vor face la secția respectivă a Curței de apel, când pricina ce s'a judecat de arbitrii fusese înaintea Curței.

Art. 360. -

Hotărârea arbitrilor, investită cu titlul executoriu, are efectele hotărârilor judecătorești și se execută în acelaș chip.

Art. 361. -

Hotărârile arbitrilor se dau fără drept de opoziție.

Art. 362. -

Ele nu sunt supuse la apel dacă pricina este de natură a fi judecată în cea din urmă instanță de către tribunal.

Art. 363. -

În celelalte cazuri, hotărârea arbitrilor este supusă la apel, dacă părțile n'au renunțat la acest drept prin compromis sau prin act formal posterior.

Art. 364. -

Apelul în contra hotărârilor arbitrilor se va da în forma și termenii hotărâti pentru hotărârile tribunalelor.

Art. 365. -

Hotărârea arbitrilor va fi supusă la contestație și revizuire în cazurile și modurile prevăzute de lege.

Contestațiile și cererile de revizuire se vor judeca de instanța care a pus titlul esecutoriu, sau de Curtea la care fusese pendinte pricina supusă arbitrilor.

Art. 366. -

Se va putea cere nulitatea hotărârei arbitrilor la instanța care a autentificat compromisul:

1) Dacă aceia ce au dat-o n'au primit o asemenea însărcinare dela părți;

2) Dacă arbitrii s'au pronunțat după sfârșirea termenului arbitrajului;

3) Dacă hotărârea s'a dat asupra unor chestiuni care nu fuseseră supuse arbitrilor;

4) Dacă pretinsa hotărâre s'a dat de unii arbitri, neîndrituiti să juzece în lipsa celorlalți;

5) Dacă este vorba de cazuri pe care legea oprește a se judeca de arbitri.

Art. 367. -

Desființat.

Art. 368. -

Însărcinarea arbitrilor încetează prin pronunțarea hotărârei lor.

Art. 369. -

Arbitrajul mai încetează încă, afară de altă învoire:

1) Prin sfârșirea termenului însemnat în compromis sau prelungit de părți, ori prin sfârșirea termenului prevăzut la art. 343 din acest cod, când nu a fost alt termen învoit;

2) Prin revocarea arbitrilor cu consimțimântul tuturor părților;

3) Prin moartea, recuzarea ori demisia unuia din arbitrii;

4) Prin moartea uneia din părți, când moștenitorii săi vârstnici și capabili nu voesc să se mai juzece cu arbitrii.

Art. 370. -

Arbitrii care, după ce au primit, se lasă fără cauză binecuvântată, sau nu voesc să juzece, pot fi dați judecăței pentru tagadă de dreptate, potrivit art. 306 și urm. din acest cod și condamnați la despăgubiri către părți.

CARTEA V DESPRE EXECUTAREA SILITĂ

CAPITOLUL I Dispozițiuni generale

I. Titlurile cerute pentru executarea silită

Art. 371. -

Execuția silită se va urmări:

a) În virtutea unei hotărâri judecătorești;

b) În virtutea unui titlu executoriu.

Art. 372. -

Hotărârile desăvârșite pronunțate de tribunale se vor executa prin mijlocirea lor.

Dacă hotărârea desăvârșită este a unei Curți, cererea de executare se va îndrepta la acea Curte, care o va executa prin tribunalul care a judecat în întâia instanță.

Executarea atât la tribunale cât și la Curți se va face de către agenții de executare alăturați pe lângă tribunale și Curți, potrivit regulamentului lor și cu plata însemnată prin tarife.

Art. 373. -

Nici o hotărâre a tribunalelor sau a Curților nu se va putea executa de nu va fi învestită cu titlul executoriu, prevăzut de art. 135, afară de hotărârile pregătitoare și de hotărârile executorii provizoriu, cari se execută și fără titlul executoriu.

Art. 374. -

Hotărârile judecătorești date în țări străine nu se vor putea executa în România, decât după ce tribunalul, în al căruia ocol vor avea a se executa, va încuviința printr'o sentință investirea lui cu titlul executoriu, în urma citărei părților.

Această învestire nu se va putea încuviința decât dacă aceste hotărâri sunt date de tribunalele competinte și sunt rămase definitive, dacă nu se calcă legile de ordine publică ale României, și dacă între amândouă statele este reciprocitate de executare.

Art. 375. -

Titlul executoriu nu se pune decât asupra hotărârilor care au rămas definitive și a actelor autentice, potrivit art. 20 din legea autentificărei.

Actele autentificate de consulatele și legațiunile române din străinatate se vor putea învesti cu titlul executoriu de tribunalul domiciliului uneia din părțile părtașe la actul autentic.

Dacă nici una din părți nu au domiciliu în țară, titlul executoriu se va putea încuviința de tribunalul Ilfov.

Art. 376. -

Sunt hotărâri desăvârșite orice hotărâri date după chemarea părților:

1) De o Curte de Apel;

2) De un tribunal, când el judecă în cea din urmă instanță;

3) De un tribunal care a judecat în întâia instanță, dacă părțile au lăsat să treacă termenul de apel, sau au lăsat să se perime judecata la Curte;

4) De asemenea hotărârile date în lipsă, dacă partea judecată în lipsă n'a făcut opoziție în termen, sau dacă i s'a perimat opoziția și hotărârea nu mai este supusă apelului.

Art. 377. -

Pe când o hotărâre definitivă se află în curs de a se judeca în contestație, sau în urma cererei de revizuire, ea are încă puterea lucrului judecat până ce se va înlocui prin o altă hotărâre.

Art. 378. -

Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât în virtutea unui titlu executoriu, sau a unei hotărâri date cu execuție provizorie, și pentru o datorie certă și lichidă.

Dacă datoria consistă în suma nelămurită, urmăririle se vor amâna până mai întâi se va face lichidarea.

II. Persoanele și bunurile supuse executărei silite

Art. 379. -

Execuția silită se întinde asupra tuturor bunurilor mișcătoare și nemișcătoare ale datornicului, afară de excepțiile admise de lege.

Art. 380. -

Desființat.

III. Când se poate exercita execuția silită

Art. 381. -

Când printr'o hotărâre s'a dat un termen de plată, executarea nu se poate face până la sosirea acelui termen.

Art. 382. -

Cu toate acestea, partea care a câștigat va putea, și înaintea sosirei termenului, să ceară executarea hotărârei:

a) Dacă datornicul a fugit;

b) Dacă datornicul risipește averea sa mișcătoare și nemișcătoare;

c) Dacă prin alți creditori execută alte hotărâri asupra averei sale;

d) Dacă prin fapta sa el a micșorat asigurările date creditorului său, sau n'a dat asigurările promise ori încuviințate, sau este în stare de insolvabilitate în deobște cunoscută.

Art. 383. -

În cazurile arătate în articolele de mai sus, instanța care a învestit hotărârea cu formula executorie va hotărî de urgență, după ce va cita pe părți în termen scurt.

În cazul când datornicul a fugit, citația i se va da la ultimul domiciliu.

Art. 384. -

Hotărârile ce au să se execute provizoriu, cu dare de cauție, nu se vor executa mai înainte de a se da cauția.

Art. 385. -

Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 8 dimineața și după ora 6 seara.

Executarea începuta va putea continua în acea zi, sau în zilele următoare.

Art. 386. -

Execuția silită nu se va face duminecile și sărbatorile legale sau naționale prevăzute în legea vacanțelor, afară de cazuri urgente, după o anume încuviințare a prezidentului tribunalului sau Curței care a dat ordinul de executare.

Art. 387. -

Nici o hotărâre sau titlu executoriu nu se va putea executa, decât numai după ce se va fi încunoștiințat datornicul odată cu somația sau comandamentul.

Art. 388. -

Cu cel puțin o zi înainte de orice execuție, agentul ce are să execute va face o somație datornicului, la care se va alătura și copia titlului ce se execută.

Art. 389. -

Dacă creditorul a lăsat să treacă un an dela somație fără a executa, el nu mai poate executa decât după o nouă somație de executare, la care nu mai trebuie alăturat titlul ce se execută.

În caz de contestație la executare, termenul de un an va începe a curge dela data hotărârei prin care contestația este definitiv judecată.

Art. 390. -

Cele două articole de mai sus nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație.

Asemenea nu se va notifica datornicului nici somația, nici hotărârea sau titlu, când executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.

Art. 391. -

Călcarea art. 384, 385, 387, 388 și 389 aduc anularea execuției.

IV. Pentru primirea cauției

Art. 392. -

Hotărârea care obligă pe o parte ca să dea o cauție sau un garant, va arăta și termenul când să se aducă acea cauție, sau sa se înfățișeze acel garant.

Art. 393. -

Garantul se va înfățișa înaintea judecăței în ședință publică, față cu toate părțile, sau în lipsa lor, dacă au fost chemate formal.

Judecata va primi pe garant dacă solvabilitatea sa va fi în deobște cunoscută, sau dacă se va dovedi cu acte.

Art. 394. -

Partea protivnică va putea să conteste solvabilitatea garantului și judecata va aprețui de urgență.

Art. 395. -

Dacă se primește cauția sau garantul, actul care le primește va fi excutoriu, cu tot dreptul de apel sau opoziție.

Art. 396. -

Garantul fiind primit, va face înaintea judecăței declarația că primește a garanta.

Această declarație se va trece în procesul-verbal al ședinței.

Din momentul acestei declarații, el va fi supus la toate consecințele ce aduce garanția sa.

V. Execuția în contra moștenitorilor

Art. 397. -

Când datornicul a murit, lăsând numai moștenitori vârstnici, execuția începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor, opt zile după ce printr'o notificare au fost înștiintați în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.

Când între moștenitori sunt nevârstnici, execuția începută se va suspenda până la alcătuirea reprezentanței lor legale, care se va face prin mijlocirea tribunalului cât se poate de grabnic.

Art. 398. -

Dacă execuția nu începuse încă la moartea datornicului, hotărârile și titlurile executorii nu se vor putea executa în contra moștenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât opt zile după ce li s'a făcut o încunoștiințare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliul deschiderei succesiunei, pe numele moștenirei, fără a se arăta numele și calitatea fiecărui moștenitor.

VI. Contestații asupra execuției silite

Art. 399. -

Orice execuție silită se poate contesta de cei interesați sau vătămați prin executare.

Art. 400. -

Cererile incidente și toate contestațiile care s'ar ridica asupra execuției silite, sau între părți, sau de către cei de al treilea interesați, privitoare la înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului hotărârei ce se execută, se vor îndrepta la instanța care a încuviințat titlul executoriu.

Toate celelalte incidente sau contestații ce s'ar ridica asupra urmărirei însăși, se vor îndrepta la instanța care execută hotărârea.

Cererile arătate în acest articol vor cuprinde pe larg motivele plângerei, iar actele pricinei se vor depune deodată cu cererea la grefa instanței respective, potrivit art. 70 din acest cod.

Părțile se vor chema în termen scurt și judecata asupra contestației sau incidentelor se va urma de urgență, cu precădere asupra tutulor celorlalte pricini, fără drept de opoziție pentru cei judecați în lipsă, la orice instanță.

Art. 401. -

Judecata va putea, după înfățișare, să suspende sau să lase executarea cu sau fără cauție, fixată de instanța judecătorească. Executarea se va putea suspenda în cazuri urgente chiar și înainte de orice înfățișare. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 402. -

Termenul de apel în contra sentințelor tribunalelor, și cel de recurs în contra hotărârilor Curței de apel date în asemenea contestații san incidente, va fi de o lună dela data pronunțărei sentinței sau deciziei.

Art. 403. -

Constațiile în materie de executări silite se vor putea face în tot timpul cât va ține executarea.

Odată ce cel din urmă act al executărei s'a săvârșit, nu se va mai primi nici o contestație asupra executărei.

Cel din urmă act de executare este încheierea pe care tribunalul va trebui să o facă, fără citarea părților, îndată ce va primi procesul-verbal de executare, constatând săvârșirea executărei.

Art. 404. -

O hotărâre judecătorească, ce nu s'a executat în timp de 30 ani dela data sa, nu se va mai putea executa și va pierde puterea lucrului judecat.

Art. 405. -

Partea care va cădea în contestația sa asupra executărei, va fi supusă la despăgubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executărei și la plata unei amenzi dela 25 până la 500 lei în cazuri de vădită rea credință.

CAPITOLUL II Executarea silită asupra bunurilor mișcătoare

I. Bunurile mișcătoare cari nu se pot urmări

Art. 406. -

Nu se vor putea urmări și vinde pentru orice fel de datorie:

1) Lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului și familiei sale care trăește cu dânsul în casă;

2) Vestmintele cu care sunt acoperiți sau care le slujesc la trebuința de fiecare zi;

3) Armele, echipamentul și îmbrăcămintea militarilor;

4) Icoanele și portretele de familie.

Art. 407. -

Nu se vor putea urmări și vinde, decât numai în lipsă de alte bunuri și numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor, următoarele obiecte:

1) Instrumentele de arat;

2) Animalele, semințele și îngrășământul destinat pentru cultura pământului;

3) Faina, malaiul și alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului și a familiei sale în timp de o lună;

4) O vacă, sau duoi boi, sau cinci capre, sau patru râmatori, sau zece oi, după cum va alege datornicul;

5) Tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrana animalelor ce nu s'a urmărit;

6) Uneltele lucrătorilor și meșterilor;

7) Mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru explotarea unei fabrici sau industrii;

8) Carul sau căruța, sacaua și alte asemenea unelte de muncă;

9) Stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterei lor;

10) Instrumentele sau cărțile trebuincioase pentru știintă, arta sau profesia ce practică sau exercită datornicul.

Art. 408. -

Nu se vor putea urmări și sechestra, decât numai pentru datorii de alimente, de chirii, sau alte creanțe privilegiate asupra mișcătoarelor, următoarele:

1) Sumele sau pensiile care s'au dat de judecată sau care s'au dăruit, ori s'au legat datornicului sub titlu de pensie alimentară;

2) Rentele viagere care s'au dăruit datornicului sub condiție de a nu se putea urmări.

Când acestea se vor urmări și sechestra, la cazurile excepționale arătate mai sus, judecătorii pot sa fixeze ce parte dintr'însele cată să se urmărească sau să se sechestreze.

Art. 409. -

Pensiile de retragere, recompensele naționale, lefile și diurnele: ale ecleziasticilor, militarilor și tuturor funcționarilor plătiți de Stat, district, comună și instituțiunile de binefacere, ale căror bugete se votează de Cameră, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmări decât până la o treime pentru datorii către Stat, penalitați prevăzute de lege, pentru chirii și creanțe alimentare, precum și pentru creanțele privilegiate prescrise de art. 1729 Codul civil; până la jumătate în ce privește plata dotei legiuitei soții, precum și alimentele acordate de lege soției, copiilor și ascendenților.

Cesionarii de pensii, cu titluri anteriore legei dela 1 Martie 1881, pot cere restituirea capitalului numărat, cu a lui legală dobândă, și obține despăgubirea lor prin urmărirea până la o treime a pensiei.

Indemnizațiile de chirie ce se acordă unor funcționari, precum sunt aceia ai căilor ferate, sunt neurmăribile și necesibile în mod absolut.

Ele se pot însă urmări și ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la care acele indemnizații sunt aferente1).

1) Acest art. 409 a suferit până acum cinci modificări: în 1881, 1892, 1900, 1901 și 1905. Noi dăm în text ultima modificare din 1 Iunie 1905.

Art. 410. -

Este nulă orice urmărire sau cesiune făcută în contra prescripțiilor de față.

II. Urmărirea bunurilor mișcătoare ce se află în posesia datornicului

Art. 411. -

Urmărirea bunurilor mișcătoare, corporale sau necorporale, care se află în posesia datornicului, se va face prin agenții ce sunt alipiti pe lângă autoritățile judecătorești, fiecare în ocolul său, și după rânduelile stabilite pentru aceasta de către prezident.

Art. 412. -

Prezența unui comisar de poliție sau ajutor al său, și, în lipsa lor, a primarului sau a ajutorului său, va fi necesară, sub pedeapsă de nulitate:

1) Dacă ușile datornicului sunt închise și nu voește a le deschide;

2) Dacă nu voește a deschide camerile sau mobilele;

3) Dacă debitorele lipsește și nu este spre a-l reprezenta nici o rudă locuind cu dânsul.

Art. 413. -

În aceste cazuri, odată ce casele sau mobilele s'au deschis de către debitor, sau, nevoind el, ori în lipsa lui, de către agent, prezența comisarului, a judecătorului de plasă sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.

Art. 414. -

Camerile și mobilele se vor deschide treptat, pe cât se va face și înscrierea lor în procesul-verbal.

Art. 415. -

Creditorele va putea să nu fie față la lucrarea urmărirei.

Art. 416. -

Agentul judecătoresc singur, sau față cu persoanele însemnate în art. 410 și 411, va forma îndată un proces-verbal care va cuprinde:

1) Enunțarea titlului executoriu în virtutea căruia se face execuțiunea;

2) Arătarea creditorului pentru lucrurile ce a cerut a se urmări, dacă asemenea cerere s-a făcut;

3) Numele, pronumele și domiciliul părților, al agentului, precum și al altor persoane care vor fi fost față la urmărire;

4) Somațiunea verbală făcută debitorului ca să plătească, precum și răspunsul lui, dacă a fost față;

5) Descrierea obiectelor urmărite și arătarea numărulul și calităței lor, pe cât se va putea;

(6) Aratarea locului, zilei și orei când s-a făcut urmărirea.

Art. 417. -

Acest proces-verbal se va subscrie de agent și de toate persoanele ce au fost față la urmărire.

Art. 418. -

Îndată ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise într'însul se vor pecetlui, sau se va pune un custode pentru paza lor, și se va face mențiune despre aceasta în procesele-verbale.

Art. 419. -

Custodele așezat pentru pază cată să fie vârstnic; el nu va putea fi însuși datornicul, vreun servitor al său sau rudă, sau cuscru al său până la a patra spiță inclusiv, decât atunci când însuși creditorul va consimți la aceasta.

Art. 420. -

Nu se vor putea așeza custozi, decât persoane solvabile, care se vor putea supune și la dare de cauție, dându-se precădere totdeauna acelora care se vor arăta de creditor.

Obiectele sechestrate nu se vor putea strămuta din locul unde s'a urmărit, decât cu voia judecătorului care a încuviințat urmărirea.

Art. 421. -

Custodele va avea drept la o plată ce se va fixa de autoritatea judecătorească.

Această plată se va lua cu precădere din prețul lucrurilor urmărite.

Art. 422. -

Custodole va fi răspunzător de orice pagubă se va aduce creditorului din cauza negligenței sale, putând fi, după împrejurări, supus și la pedeapsa arătată de legea penală pentru abuz de încredere.

Art. 423. -

Când lucrurile urmărite au fost puse sub peceți, aceste peceți se vor pune de agentul judecătoresc și de persoanele aratate în art. 412 din acest cod.

Art. 424. -

Acela care, fără drept, va rupe sau va strica aceste peceți, se va pedepsi potrivit legei penale, afară de alte despăgubiri la care se poate condamna.

Art. 425. -

Îndată după punerea peceților sau aședarea custodelui, agentul judecătoresc va lăsa o copie de pe procesul său verbal în mâna datornicului, sau la dumiciliu său, precum și o listă de obiectele urmărite în mâna custodelui, dacă asemenea custode există. Custodele va iscăli de primirea listei.

Originalul se va depune la grefa autorităței a căreia hotărâre se execută.

Art. 426. -

Agentul care, prezentându-se la locuința datornicului, va găsi o altă urmărire făcută, și averea mișcătoare sub peceți sau sub pază de custode, după ce va lua copie de de procesul-verbal aflat în mâna custodelui sau în mâna datornicului, ori la domiciliul său, va face un proces-verbal arătând toate aceste împrejurări, precum și numele agentului care a urmărit, va declara urmărită această avere și de dânsul, și va putea urmări și altă avere care nu ar fi fost deja urmărită.

Art. 427. -

Orice agent judecătoresc va fi dator, sub pedeapsă disciplinară și de despăgubiri, ca, în 24 ore după întoarcerea sa, să depună la grefă procesul-verbal încheiat de dânsul la fața locului.

Art. 428. -

Datornicul nu va putea să se împotrivească la o urmărire ce i se face decât depunând valoarea ce i se cere, la Casa de depuneri sau la administrația financiara a județului.

Totodată el va fi dator a da în mâna agentului judecătoresc, pe lângă recepisa de depunere, și petiția către autoritatea judecătorească respectivă, în care să arate cuvintele pentru care el cere încetarea sau suspendarea execuției.

Judecata va hotărî de urgență, potrivit cu cele zise la art. 400 și următoarele din acest cod.

Art. 429. -

În orice alt caz, urmărirea se va termina, rămânând ca acela în contra căruia ea s'a făcut, să reclame autorităței competinte, potrivit celor zise la art. 399 până la 405.

Art. 430. -

Creditorii datornicului urmărit nu vor putea să se împotrivească la executarea urmărirei, nici la vânzarea obiectelor. Ei vor fi numai în drept a se opune, până la regularea pretenției lor, la distribuirea sumelor provenite din vânzarea obiectelor.

Această opoziție a creditorilor se va face către autoritatea judecătorească prin care s'a operat vânzarea.

III. Vânzarea sau licitația bunurilor mișcătoare urmărite

Art. 431. -

În 36 ore cel mult după depunerea procesului-verbal al agentului la grefa respectiva judecătorul, în camera de chibzuire, va însemna ziua și locul unde are să se facă vânzarea obiectelor urmărite.

Art. 432. -

Acestă vânzare se va face înaintea tribunalului de întâia instanță, sau la fața locului, sau în locurile obișnuite pentru vinderi publice, după împrejurări.

Art. 433. -

Ziua vânzărei se va încunoștiința formal datornicului în persoană sau la domiciliu.

Art. 434. -

Vânzarea nu se va putea face în mai puțin de două săptămâni, nici în mai mult de o lună dela data procesului-verbal.

Art. 435. -

Când însă atât creditorul cât și datornicul vor cere, termenul vânzărei se va putea scurta sau prelungi.

Art. 436. -

Asemenea când obiectele vor amenința stricăciune sau perire, autoritatea competentă va putea chiar din oficiu să scurteze termenul vânzărei.

Art. 437. -

Vânzarea se va vesti cu trei zile cel puțin mai înainte, prin anunțuri lipite pe stradă, la ușa judecătoriei, la poarta primăriei sau la locul unde se va face vânzarea, precum și la alte locuri publice.

În orașele unde sunt jurnale, această vestire se va face și prin jurnale.

Aceste anunțuri se vor face prin grija agentului ce a făcut urmărirea, sub pedeapsă în caz de neurmare, de o amendă dela lei 50 la 2.000 și alte despăgubiri către părțile interesate.

Art. 438. -

Dacă din cauza unei contestații sau unei învoiri între părți, ziua vânzarei s'a amânat de către autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunțuri noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel puțin înaintea vânzărei.

Art. 439. -

Anunțurile vor cuprinde ziua, locul și ora vânzărei, precum și natura obiectelor, fără alte amănunte.

Costul acestor anunțuri se vor înainta de către creditor în socoteala lucrurilor urmărite.

Art. 440. -

În ziua publicată pentru vânzare, agentul însărcinat cu urmărirea va merge la locul unde se află obiectele, împreună cu grefierul tribunalului, sau ajutorul său; iar dacă aceste obiecte sunt în altă localitate, cu comisarul sau cu primarul local, sau cu un ajutor al lor.

Art. 441. -

Agentul va ridica pecețiile, sau va primi obiectele din mâna custodelui, dacă a fost asemenea custode.

Va verifica starea și numărul obiectelor după procesul-verbal de urmărire și va dă chitanță de liberare custodelui, iar această va prezenta toate obiectele ce i s'au incredintat și așa cum i s'au încredințat.

Dacă vânzarea se va face în alt loc decât acela unde se găsesc obiectele, ele vor fi duse la acel loc.

Dacă obiectele au sa se vânză chiar în locul unde se află, se va face îndată vânzarea.

Art. 442. -

Vânzarea se va face publică, cu ușile deschise și cu toba sau în gura mare.

Art. 443. -

Agentul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali vor propune fiecare obiect, arătând prețul, și-l vor adjudeca în aceiași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar, când în lipsa de alți concurenți aceasta a fost singurul doritor.

Art. 444. -

Licitația se va face pe bani gata, și obiectul se va da aceluia care va și număra prețul cu care i s'a adjudecat.

Dacă acela căruia i s'a adjudecat obiectul nu va număra prețul de îndată, obiectul se va vinde imediat din nou, și întâiul adjudecatar va răspunde scăderea ce va ieși la a doua vânzare, după constatarea făcută de agentul judecătoresc.

Numărarea prețului se va face în fața locului.

Art. 445. -

Agentul de urmărire va însemna pe o lista obiectele vândute și prețul cu care s'a vândut.

Art. 446. -

Îndată ce din valoarea averei vândute se vor acoperi creanțele reclamate și celelalte cheltueli ale agentului, ale custodelui, ale publicațiilor și altele, se va curma licitația și datornicul își va primi înapoi lucrurile rămase sau prisosul prețului de va fi asemenea prisos.

Art. 447. -

Agentul de urmărire va face în fiecare zi de licitație, un proces-verbal de cele urmate, și-l va iscăli atât el, cât și ceilalți reprezentanți ai autorităței publice de care a fost însoțit.

Art. 448. -

Prețul ieșit din adjudecare se va încasa de agentul judecătoresc, care va îngriji cât mai neîntârziat să-l depună la Casa de depuneri sau administrația financiară a județului, înaintând recipisa îndată cu procesul-verbal de vânzare grefei respective.

Art. 449. -

Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vânzărei nu se va primi în contra celui asupra căruia s'a adjudecat lucrul și care a plătit prețul, afară numai de nu a fost vicleșug din parte-i.

Cererea părței vătămate va fi numai în contra celui ce a urmărit sau a agentului de urmărire, ori a celorlalți ofițeri publici ce au executat după împrejurări, în caz de rea credință sau neîndeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.

IV. Distribuția prețului

Art. 450. -

Din sumele ieșite din vânzare se vor scădea mai întâi cheltuelile de urmărire și de vânzare, și alte creanțe privilegiate ce s'ar arăta.

Restul se va da creditorului ce a urmărit.

Dacă însă au fost și alți creditori ce au făcut opunere la distribuirea prețului vânzărei și titlul lor este recunoscut, prețul se va împărți între creditorul ce a urmărit și creditorii oponenți.

Art. 451. -

Dacă este contestație sau din partea datornicului, sau din partea unuia din creditori, sumele adunate se vor depune la tribunal, care potrivit titlurilor înfățișate, va face tabloul de distribuirea prețului.

Art. 452. -

Acest tablou se va comunica în persoană sau la domiciliul datornicului urmărit și creditorilor oponenți.

Dacă în timp de opt zile dela primirea acestei comunicări nu s'a făcut nici o opunere, tribunalul va distribui prețul. Dacă s'au făcut opuneri, tribunalul va judeca în termen scurt asupra opunerilor, fără drept de opoziție pentru cei judecați în lipsă.

Art. 453. -

Termenul pentru apel în contra hotărârei de opunere la distribuția prețului va fi de 15 zile dela data primirei ei sau lăsărei la domiciliu.

Termenul de recurs va fi de o lună dela pronunțarea hotărârei instanței de apel1).

1) În textul vechiului art. 453 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 454. -

Când între lucrurile urmărite ale datornicului se vor fi găsit sume de bani, se va urma cu aceste sume întocmai ca cu cele ieșite din vânzare; iar din celelalte obiecte se va urmări numai câte trebuesc, spre acoperirea creanțelor reclamate și cheltuelilor urmate.

V. Urmărirea și poprirea bunurilor mișcătoare ale datornicului,
care sunt în mâna celor de al treilea

Art. 455. -

Orice creditor va putea pe bază de titluri executorii, să urmărească și să poprească pentru sumele cuprinse în titlul său, sumele sau efectele datorite datornicului său de către un al treilea.

a) Orice alt creditor, a cărui creanță e constatată prin act scris neautentic, va putea, deodată cu intentarea acțiunei, sa poprescă sumele sau efectele datorite datornicului său de către un al treilea, putând fi supus, după aprecierea autoritaței judecătorești și la darea unei cauții fixată de dânsa;

b) Acelaș drept îl vor avea și creditorii care n'au act scris, fiind însă îndatorați ca odată cu cererea de poprire și dovada de intentarea acțiunei, să dea și o cauție de jumătate din valoarea reclamației.

În cazurile prevăzute de aliniatele a și b din acest articol, validarea se va face după ce reclamantul va fi obținut o sentință definitivă.

Art. 456. -

Acesta poprire se va face după o cerere ce creditorul va adresa la tribunalul domiciliului celul de al treilea sau al datornicului.

Art. 457. -

În această cerere se va arăta cauza pe baza careia se face poprirea și suma creanței.

Art. 458. -

Prezidentul, pe de o parte, va ordona facerea poprirei prin agentul judecătoresc, iar pe de altă parte va cita atât pe cel de al treilea, cât și pe datornic, comunicându-li-se și copie de pe cererea de poprire o dată cu citația.

Orice parte interesată va putea face contestație la poprirea încuviințată, judecându-se această contestație înainte de validare, potrivit art. 400 și următorii din acest cod.

Art. 459. -

La ziua însemnată, cel de al treilea poprit va veni înaintea judecăței în persoană sau prin procurator.

El va declara dacă datorește suma ce se poprește, cât este acea sumă, pe baza de ce titlu, dacă mai este poprită și de alții, și dacă acea datorie este exigibilă.

Iar dacă s'a poprit și alte efecte, el le va arăta starea, calitatea și cu ce titlu le ține.

În fine, el va răspunde la orice alte explicații ce-i va cere prezidentul.

Art. 460. -

Dacă se dovedește ca terțiul poprit este dator, instanța va valida poprirea, condamnând pe terțiul poprit sa platească suma poprită creditorului popritor. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 461. -

Dacă sunt mai multe popriri din partea mai multor creditori ai aceluiaș datornic, și de aceeași valoare a acelui de al treilea, la aceeași instanță, toate se vor judecă prin o singura hotărâre.

Art. 462. -

Orice creditor al datornicului urmărit va putea interveni la judecata de poprire prin o simplă cerere, până ce nu s'a dat o sentință definitivă asupra validărei.

Art. 463. -

Contestațiile de orice natură ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de datornicii popriți, precum și de către creditorii ce urmăresc, sau între ei, sau între ei și datornici, se vor judeca de instanța învestită cu cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare.

a) Judecătorii vor putea ordona, după împrejurări, ca valorile poprite să se depună la Casa de consemnație; Referințe în jurisprudență (1)

b) Hotărârea data asupra validărei este fără drept de opoziție, supusă însă apelului în termen de o lună dela comunicarea ei1).

1) În textul vechiului art. 463 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 464. -

Suma poprită, datorită de cel de al treilea, se va distribui, după scăderea cheltuelilor, de către tribunal între creditorii ce au urmărit, în proporție și după natura creanței lor.

Acea sumă li se va plati în modul și termenii cuprinși în titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.

Art. 465. -

Dacă valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vânzarea lor și distribuția prețului lor, potrivit cu cele aratate la secțiile III și IV ale acestui Cap.

Cel de al treilea ce le ține va fi custodele lor, dacă judecata nu ordonă altfel.

Art. 466. -

Desființat.

CAPITOLUL III Execuția silită asupra veniturilor nemișcătoarelor

I. Urmărirea fructelor prinse de rădăcini

Art. 467. -

Fructele și recoltele neculese și încă prinse de rădăcini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmări decât pe baza de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 610 și următoarele din acest cod.

Art. 468. -

Urmărirea acestor fructe nu se va putea face decât în șase săptămâni înaintea coacerei lor și va fi precedată de o somație de plată cu două zile înaintea urmărirei. Sechestrarea însă se va putea face în orice timp.

Art. 469. -

Urmărirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui agent judecătoresc, față cu comisarul, primarul sau unul din ajutorii săi, sau, în lipsa lor, a doi martori vârstnici.

Art. 470. -

Agentul va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 și 417.

Art. 471. -

El va așeza ca custode al fructelor pe un pândar (jitar) de câmpuri al comunei, sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor.

Art. 472. -

O copie a procesului-verbal al agentului se va lăsa la primarul comunei, sau la judecătorul de ocol acolo unde este.

Originalul se va depune la tribunal.

Copia se va înmâna și datornicului.

Art. 473. -

Autoritatea judecătorească va cita pe părți înaintea sa și va hotărî sau respingerea urmărirei, sau vânzarea fructelor, așa cum sunt prinse de rădăcină, sau după ce se vor culege.

Art. 474. -

Vânzarea se va anunța înainte cu trei zile cel puțin la comună, la domiciliul datornicului și la poarta autoritaței judecătorești.

Ea se va face în zilele și la ceasurile hotărâte de judecător, preferindu-se zilele de Duminici și bâlciu (iarmaroc), la fața locului, în localul tribunalului, sau la bâlciu ori târg.

Art. 475. -

Vânzarea se va face pe bani gata de către agentul judecătoresc, față cu primarul comunei ori ajutorul său și cu datornicul, sau și în lipsa lui dacă se va fi chemat formal.

Art. 476. -

Dacă datornicul urmărit nu va avea alte mijloace de viețuire, va putea căpăta dela autoritatea judecătorească a se scoate din vânzare:

a) Câtimea fructelor câte trebuesc pentru hrana lui și a familiei lui în timp de o lună;

b) Câtățimea nutrețului trebuincios pe timp de o lună, pentru hrana vitelor ce nu se pot urmări, potrivit art. 407;

c) Semințele trebuinciose pentru semănătură.

II. Urmărirea veniturilor unui bun nemișcător

Art. 477. -

Acela care va voi sa urmărească veniturile generale, precum: chiria, arânda sau alte venituri ale unui bun nemișcător al cărui proprietar sau usufructuar este datornicul său, va urma potrivit rânduelilor de mai jos.

Art. 478. -

Veniturile ce un datornic, arândaș sau chiriaș, are din moșia sau casa arândată sau închiriată lui, se vor putea asemenea urmări, respectându-se privilegiul ce legea acordă proprietarului.

Art. 479. -

Creditorul va face cerere la tribunalul local, afară de convenții contrarii, spre a obține sechestrarea veniturilor bunului nemișcător și a cita pe datornic în judecată.

Art. 480. -

Dacă el are titlul autentic neexecutoriu, sau și un act privat recunoscut al datornicului, tribunalul pe de o parte, va încuviința sechestru pentru suma cuprinsă în titlu, putând supune pe creditor și la darea unei cauții pentru despăgubiri, iar pe de alta va cita pe datornic în judecată.

Pentru titlurile executorii nu se va cere cauție.

Când nu există act scris, sechestrul se va putea înființa prin o hotărâre dată în urmă înfățișarei, însă numai sub dare de cauție, echivalentă cu a treia parte din suma urmarită.

Dacă există act scris, însă nerecunoscut, cauția va putea fi de un sfert din suma urmarită.

Art. 481. -

Îndată ce judecătorul încuviințează sechestru, se va publica aceasta prin afipte la poarta autorităței și print'un jurnal din localitate, dacă va exista.

Un extract de pe acest ordin se va transcrie de îndată, prin mijlocirea grefei, în registrul respectiv de transcripțiuni.

Art. 482. -

Un agent judecătoresc va merge la fața locului și va face proces-verbal, potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.

Chiriașii sau arândașii vor fi preveniți și îndatorați a depune chiriile sau arândele datorite, sau ce vor datori, la tribunalul local, potrivit hotărârei de sechestru a tribunalului.

Art. 483. -

Tribunalul va putea rândui, după împrejurări, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de consemnație, sau va putea numi un gerant special, care să administreze bunul nemișcător și să încaseze veniturile sau chiriile, ori arenzile, pe care le va înainta Casei de consemnație prin mijlocirea tribunalului.

Art. 484. -

Îndată ce ordinul de sechestru s'a transcris, s'a afișat, s'a publicat și s'a făcut cunoscut la fața locului prin agentul judecătoresc, vor fi nule de drept, numai dela data transcrierei, orice închirieri sau arândări ce se vor face de datornic, și orice plăți de chirie sau de arenzi se va primi de dânsul în urma datei transcrierei.

Vor fi asemenea nule tot dela data transcrierei, orice plăți făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arândare.

Art. 485. -

Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al cărui venit e sechestrat, tribunalul va putea, după împrejurări, să ordone ca el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fixat, imobilul sechestrat.

Art. 486. -

Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decât veniturile sechestrate, tribunalul va putea fixa o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui și a familiei lui în tot timpul cât va ține sechestrarea.

Art. 487. -

Dacă tribunalul va numi un administrator al bunului sechestrat, îl va supune la dare de cauție, și va fixa tot prin acea hotărâre salariul acestui administrator precum și felul și limitele dreptului său de administrare.

Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10%, după împrejurări, din veniturile neto ce va încasa.

Art. 488. -

La finele fiecărui an, semestru sau trimestru, după cum judecata va hotărî, administratorul va da socoteală tribunalului, față cu împricinații, citați spre acest sfârșit, de veniturile și cheltuelile urmate.

Art. 489. -

Dacă gerantul administrează rău, sau nu dă socotelile la termenul fixat, sau trece peste atribuțiile ce i s'au dat de tribunal, el va fi destituit și condamnat la despăgubiri.

Art. 490. -

Împărțeala veniturilor între creditorii sechestranți sau intervenienți se va face de către tribunal în proporție cu creanța fiecăruia.

Creditorii cu dreptul de preferință se vor plăti potrivit dreptului și rangului lor.

Art. 491. -

Sechestrarea veniturilor nu va înceta decât în urmatoarele cazuri:

a) Prin comsimțimântul creditorilor sechestranți și intervenienți;

6) Prin plata creanțelor lor: capital, dobânzi și cheltueli;

c) Prin adjudecarea silită a bunului nemișcător.

CAPITOLUL IV Executarea silită asupra bunurilor nemișcătoare

I. Bunuri care pot fi urmărite

Art. 492. -

Numai bunurile nemișcătoare prin natura lor pot fi obiectul unei urmăriri imobiliare.

Art. 493. -

Urmărirea unui bun nemișcător prin natura sa va cuprinde însă ca accesorii și toate obiectele ce slujesc la exploatarea imobilulul, sau care sunt așezate în imobil pentru veșnicie.

Art. 494. -

Creditorii personali ai unui asociat împreună moștenitori sau ai unui asociat nu vor putea să urmărească și să pună în vânzare partea devalmașe a datornicului lor, în imobilele moștenirei sau societăței. Ei vor trebui mai întâi să ceară împărțeala sau licitația imobilelor ce se află în devalmășie.

Se poate însă vinde partea devalmașe (indiviză), dacă câtimea ei este neîndoelnic stabilită și lămurită (lichidă)1). Referințe în jurisprudență (2)

1) În textul vechiului art. 494 nu figurează ultimul aliniat.

Art. 495. -

Vânzarea silită a bunurilor nemișcătoare se va urmări la tribunalul unde se află asezat imobilul, sau la alt tribunal ales de părți.

II. Urmărirea nemișcătoarelor bunuri

Art. 496. -

Orice urmărire a unui imobil va începe printr'un comandament făcut de către creditor datornicului și deținătorului de va fi, prin mijlocirea unui agent judecătoresc. (Mod. Lg. 16 Maiu 1900). În cazurile în care legi speciale înlocuesc comandamentul prin somațiuni sau notificații pentru punerea în vânzare a imobilelor, acele somațiuni încetează de a-și mai avea efectul lor, de îndată ce debitorul a achitat, înainte de licitație, toate ratele cu dobânzile și cheltuielile de orice natură, exigibile în momentul plăței.

Art. 497. -

Acest comandament se va face în persoană sau la domiciliul datornicului și deținătorului.

El va cuprinde copie după titlul executoriu, somația de a plăti și înștiințarea că dacă nu va plăti, se va face vânzarea cutăror sau cutăror nemișcătoare. El va fi iscălit de agent.

Acest comandament se va transcrie de urgență în extract îndată după comunicare, după ordinea înregistrărei, într'un registru special.

Art. 498. -

Agentul va încunoștiința acest comandament, potrivit rânduelilor arătate la art. 74 și următorii din această legiuire.

Art. 499. -

Dacă urmărirea se face înpotriva unui nevârstnic interzis sau pus sub consiliu judiciar, afară de copia de comandament lăsată la tutor, curator ori consiliu judiciar, se va mai încunostiința și procurorul tribunalului local, care va iscăli originalul comandamentului.

Art. 500. -

Dacă au trecut șase luni dela ziua comunicărei comandamentului, fără ca alte acte de procedură să fi urmat, comandamentul se consideră de plin drept ca și când nu ar fi fost.

Art. 501. -

Rănduelile dela art. 497, 498 și 499 ale acestei legiuiri sunt sub pedeapsă de nulitate.

Art. 502. -

Dacă după primirea comandamentului datornicul dovedește înaintea tribunalului că venitul curat și liber al nemișcătoarelor sale pe timp de un an este de ajuns spre a plăti toată datoria, capete, dobănzi și cheltueli și dacă el oferă sau deleagă aceste venituri creditorului, judecătoria va putea suspenda urmărirea, rămânând a o reîncepe dacă alte piedici sau opoziții s'ar ivi.

III. Procesul-verbal de situație, afiptele și publicațiile

Art. 503. -

După 30 de zile dela comunicarea comandamentului, portărelul se va transporta la locul situației imobilului a cărui urmărire se face, și acolo va încheia un proces-verbal de situație.

Acest proces-verbal va cuprinde reproducerea în extract a titlului ce se execută și o descriere pe cât se poate mai amănunțită a imobilului.

Art. 504. -

Afiptele și publicațiile vor cuprinde:

1) Numele, pronumele, profesia și domiciliul, ori reședința creditorului ce urmarește și ale datorniculul urmărit;

2) Titlul executoriu pe baza căruia se face urmărirea în extract;

3) Arătarea bunurilor nemișcătoare care se urmăresc adică:

Dacă este o casă: comuna, strada, numărul sau localitatea unde se află acea casă;

Dacă este o moșie, un pământ, sau orice avere rurală: arătarea județului, plășei sau plaiului, a comunei și a unora din vecinii acelui imobil, precum și descrierea amănunțită a imobilului din procesul-verbal de situație.

Art. 505. -

Grefierul va fi dator dela sine și prin îngrijirea prezidentului să caute în registrul ipotecilor și să facă o lista specială de toate inscripțiile, transcripțiile de privilegii sau ipoteci ce există asupra nemișcătorului urmărit.

Dacă urmărirea se face înaintea unui alt tribunal decât acela al situației bunului nemișcător, tribunalul de urmărire va cere această listă, prin o comisie rogatorie, dela tribunalul situației imobilului.

Grefierul va înscrie pe marginea acestei liste orice cereri sau reclamații s'ar face, precum și suma fiecărei creanțe.

Art. 506. -

Afiptele și publicațiile vor mai cuprinde:

1) Locul, ziua și ora când are să se facă vânzarea și adjudecarea bunului nemișcător;

2) Prețul ce creditorul urmăritor va arăta, în cererea ce va trebui să facă tribunalului, înainte de plata taxelor de afipte și publicații;

3) Condițiile ce va fi având vânzarea și diferitele sarcini sau alte împrejurări ale nemișcătorului până atunci cunoscute;

4) Somația către toți acei care ar pretinde vreun drept de chirie, privilegiu sau ipotecă, ca înaintea adjudecației să arate tribunalului pretențiile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține în seamă.

Art. 506 bis. -

Un judecător-comisar, însărcinat de prezident, va face tabloul ordinei creditorilor după care ei au a se plăti potrivit cu titlurile lor de preferință.

Acest tablou se va face patru săptămâni după cea dintâi publicație a urmărirei.

Oricare din creditori sau din persoanele interesate va avea dreptul să ia cunoștință sau copie după acest tablou al ordinei, până în momentul adjudecărei.

Contestația asupra puncturilor cuprinse în tablou se va face mai întâi înaintea judecătorului-comisar.

Acesta va căuta să împace pe părți. Dacă nu va putea, va trimite contestația înaintea tribunalului spre a se judeca, potrivit art. 525 și următoarele din acest cod.

Art. 507. -

Afiptele se vor lipi:

1) La ușa tribunalului;

2) La poarta sau pe pereții casei ce are să se adjuzece;

3) În comuna unde este asezat bunul rural ce are să se vândă.

Art. 508. -

Aceeași publicație se va face neapărat în Monitorul Oficial și în alt jurnal de publicații oficiale, acolo unde este.

Art. 509. -

Un exemplar de pe această publicație se va încunostiința în persoana sau la domiciliul datornicului urmărit și deținătorului de va fi, precum și tuturor creditorilor care au ipoteca sau privilegiu cunoscut, până la emiterea publicațiilor.

Acesta încunostiințare se va face creditorilor ipotecari sau privilegiați la domiciliul ales de ei cu ocazia luarei înscripției, chiar dacă de fapt nu ar domicilia acolo.

Art. 510. -

Vânzarea nu se va face decât după trei luni din ziua publicărei în jurnale. i,nda,co

Art. 511. -

O copie după această publicație se va depune la procurorul tribunalului ori de câte ori se urmărește averea unui nevârstnic, interzis sau pus sub consiliu judiciar.

Art. 512. -

Toate formalitățile arătate la art. 503, 504, 506, 507, 508 în ceeace privește numai publicațiunea prin Monitorul Oficial și până la 511 inclusiv din acest cod, vor fi observate sub pedeapsa de nulitate a urmărirei, afară numai de greșelile parțiale în descrierea bunurilor urmărite.

Art. 513. -

Se va ține la grefă un dosar special pentru fiecare urmărire de bun nemișcător, în care se vor trece toate actele și incidentele privitoare la urmărire și adjudecare.

IV. Efectele urmărirei bunurilor nemișcătoare

Art. 514. -

Va fi nulă de drept orice înstrăinare a nemișcătorului urmărit făcută de datornic în urmă transcrierei comandamentului. (Adaos Lg. 11 Febr. 1904)

De asemenea nu vor fi opozabile vânzătorilor, creditorilor privilegiați sau ipotecari, proprietarilor locatori ai obștei prevăzută aliniatele adaose art. 74 Pr. civ., împărțelile, înstrăinările, constituirile de drepturi reale și arândările făcute de locuitorii săteni, posteriori titlurilor lor.

Art. 515. -

Cu toate acestea, această înstrăinare își va avea toată tăria sau dacă înainte de adjudecare, cumpărătorul a dobândit ratificarea creditorului sau creditorilor ce urmăresc vânzarea, sau dacă a consemnat sumele trebuincioase spre a plăti în întregul lor toate creanțele lor, capete, dobănda și cheltueli.

Art. 516. -

Închirierile sau arândările făcute de datornic după data transcrierei comandamentului vor fi anulate, dacă creditorul sau creditorii ce urmăresc vor cere aceasta.

Închirierile sau arândările dinainte nu vor putea fi anulate, în tot sau în parte, decât când vor fi fost făcute în frauda creditorilor. Nu se vor ține în seamă plățile făcute înainte de vreme împotriva tocmelilor cuprinse în contractul de închiriere sau de arândare.

V. Păstrarea bunurilor nemișcătoare urmărite

Art. 517. -

De la comandament până ce ordonanța de adjudecare va rămânea definitivă, păstrarea bunurilor urmărite va fi încredințată datornicului urmărit.

Prin urmare el nu va putea face nici o tăiere de lemne și nu va putea aduce nici o stricăciune imobilului, sub pedeapsă de despăgubiri și chiar de urmărire criminală de va fi cazul.

Art. 518. -

Tribunalul însă va putea, după cererea unuia sau mai multor din creditori, ca să încredințeze pastrarea nemișcătorului bun unui alt conservator și după împrejurări, el va putea îndatora pe datornic sa se strămute din imobilul în care va fi locuind.

Art. 519. -

Conservatorul va fi, până ce ordonanța va rămânea definitivă, însărcinat:

Cu paza imobilului urmărit;

Cu adunarea chiriilor, arândelor și altor venituri;

Cu recolta și cu vânzarea fructelor, care se va face potrivit art. 474.

Art. 520. -

Conservatorul va fi dator sa dea socoteala tribunalului, față cu părțile chemate în regulă, despre venituri și cheltueli, în zece zile după adjudecație, sau la termenul fixat de tribunal, sub pedeapsă, în caz de neurmare, de a fi destituit, lipsit de salariul său și condamnat la despăgubiri.

Art. 521. -

Produsul administrației conservatorului, îndată după încasare, se va depune prin tribunal la Casa de depuneri și consemnațiuni, spre a fi împărțit creditorilor împreună cu prețul nemișcătorului.

Art. 522. -

Dacă datornicul nu are alt mijloc de viețuire decât fructele sau veniturile bunurilor urmărite, tribunalul va putea, în timpul urmărirei, să-i dea un ajutor din aceste venituri pentru viețuirea lui și a familiei lui.

VI. Concursul mai multor urmăriri imobiliare

Art. 523. -

Dacă mai mulți creditori au făcut comandament urmărind acelaș imobil, toate urmăririle lor se vor întruni ca să se facă una singură, pentru toți, după cererea lor sau chiar din oficiu.

Toți creditorii ce se vor întruni la o urmărire au un drept egal, afară numai dacă titlul sau calitatea lor le acorda un alt drept de prioritate sau precădere.

Când un imobil este urmărit înaintea mai multor tribunale, întrunirea se va face la tribunalul ales în prima ipotecă, iar în lipsa unei asemenea alegeri, la tribunalul situației imobilului.

Retragerea unui creditor pentru orice cauză nu poate întrerupe cursul urmărirei, sau al vânzărei, întrucât ceilalți creditori co-urmăritori nu consimt la aceasta.

Art. 524. -

Când se fac mai multe cereri de urmărire asupra diferitelor bunuri nemișcătoare ale aceluiași datornic, tribunalul va putea, după cererea datornicului, să amăne cererile de urmărire de mai în urmă dacă se va crede că din vânzarea nemișcătorului sau nemișcătoarelor urmarite de mai înainte se vor putea despăgubi și creditorii ce au urmărit mai în urmă.

VII. Opoziții și cereri incidente la o urmărire de bunuri nemișcătoare

Art. 525. -

Opozițiile ce se fac în contra unei urmăriri de nemișcătoare, sau din partea datornicului ori a creditorilor săi, sau din partea altor de al treilea care intervin sau pentru a se anula urmărirea, sau pentru revendicarea ori păstrarea unul drept de proprietate, sau a oricărui alt drept asupra nemișcătoarelor urmărite, se vor face prin cerere în scris către tribunalul prin care s'a făcut urmărirea.

a) Ele nu vor putea fi făcute decât cu cel puțin 20 zile înainte de ziua fixată pentru adjudecarea provizorie și nu vor fi primite decât după ce taxele citațiilor vor fi plătite;

b) În ce privește nulitatea actelor de procedură, în tot timpul urmărirei, ea se va putea invoca chiar în ziua vânzarei cu ocazia licitației, fără cerere în scris1).

1) Textul vechiu al art. 525 nu cuprindea ultimile două aliniate.

Art. 526. -

Aceste cereri de opoziții vor fi motivate, vor arăta actele și titlurile pe care se intemeiază și care vor trebui sa fie depuse în copii certificate pentru conformitate de reclamant, la grefa tribunalului, odata cu cererea, sub pedeapsă de nulitate.

Ele vor fi iscălite de partea reclamantă sau de un împuternicit al său special cu procura legalizată.

Dacă în timpul judecăței, partea va declara ca se slujește și de alte acte, instanța va chibzui, putând acorda un nou termen de înfățișare.

Reclamantul va fi obligat ca, în cererea de opozițiune, să-și aleagă un domiciliu în orașul de reședință al tribunalului, sub pedeapsă de nulitate.

Art. 527. -

Tribunalul de îndată va încuviința citarea atât a creditorulul sau creditorilor ce urmăresc, cât și a datornicului urmărit, comunicându-li-se și copie după cerere.

Art. 528. -

Desființat.

Art. 529. -

Tribunalul se va pronunța asupra tuturor opozițiilor de orice natură înaintea zilei pentru adjudecare.

VIII. Amânarea adjudecației

Art. 530. -

Dacă prin contestație se cere desfiintarea urmărirei pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmarește, tribunalul va judeca temeinicia acestei contestații.

Dacă contestația este bazată pe o cerere prin care însăși proprietatea nemișcătorului urmărit e reclamată în total sau în parte, tribunalul apreciind seriozitatea cererei va putea să amâne vânzarea până când cererea de revendicare se va judeca definitiv. Tribunalul, în cazul revendicărei numai a unei părți din imobilul sau imobilele urmărite, va putea chiar să proceadă la vânzare scotând din licitație ceea ce este contestat, sau să amâne pentru tot. În aceste cazuri, tribunalul va putea după împrejurări, să oblige pe contestator și la darea unei cauții ce o va fixa.

Art. 531. -

Desființat.

Art. 532. -

Desființat.

Art. 533. -

Când tribunalul va respinge contestația, va face de îndată vânzarea, hotărârile date în aceste cazuri nefiind supuse decât recursului odată cu ordonanța de adjudecare.

În caz când tribunalul admite contestația, aceste hotărâri vor fi supuse apelului, potrivit art. 402 din acest cod.

Dacă instanță de apel schimba sentința tribunalului și recursul nu s'a făcut în termenul prevăzut de art. 402, ea va trimite afacerea la același tribunal, care va face noui publicații de vânzare în termenul arătat de art. 535 din acest cod, și va continua cu urmărirea.

Art. 534. -

Adjudecarea se va mai amâna:

1) Când aceasta se va cere de creditorul ce urmărește și de datornic, și când creditorii care au intervenit nu se împotrivesc;

2) Când executarea hotărârei sau a actului pe baza caruia se face urmărirea s'a suspendat.

Art. 535. -

În orice caz amânarea adjudecației nu poate fi mai scurtă de patru săptămâni.

Alte publicații și afipte nuoi se vor face în două săptămâni cel puțin înaintea zilei din nou hotărâtă pentru adjudecație.

Cu aceste noui publicații și afipte se va urma potrivit art 507, 508, 509 și 511 din acest cod.

IX. Licitația și adjudecarea bunurilor nemișcătoare urmărite

Art. 536. -

Vânzarea nemișcătoarelor urmărite se va face în ziua anunțată pentru licitare, și care va fi după expirarea celor trei luni ale publicărei.

Art. 537. -

Licitația se va începe prin citirea a încunostiințărilor și publicațiilor, a condițiilor vânzarei, a sarcinelor ce există asupra nemișcătorului, a opozițiilor și a hotărârilor care le-au judecat.

Art. 538. -

Sedința va fi publică și telalii vor anunța începutul licitărei.

Art. 539. -

Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit, ori unul din creditorii ce au intervenit, va declara ca voește a se face vânzarea.

În caz contrariu, licitarea se închide, și nu se va putea deschide decât după o nouă cerere a unuia din creditorii ce au urmărit, sau care au intervenit, și după noui publicații și nuoi termene. Termenul cel nou al adjudecărei nu va putea fi mai scurt de 20 zile dela ziua publicărei, nici mai lung de 60 zile.

Cheltuelile făcute cu prima urmărire închisă vor fi în sarcina creditorului ce a urmărit.

Art. 540. -

În ziua adjudecărei provizorie, strigările vor începe dela prețul indicat de creditor în afipte și publicații.

Art. 541. -

Desființat.

Art. 542. -

Orice persoană solvabilă și capabilă de a contracta și a dobândi bunurile ce se vând va putea lua parte la licitare și dă un preț mai mare.

Tribunalul va aprecia care dintre concurenți vor trebui sa depună o garanție de a douăzecea parte a prețului fixat, potrivit art. 540 din acest cod.

Tribunalul, la începutul licitațiunei, va pune în vedere concurenților oricare ar fi, rânduelile art. 333 și 351 din codul penal.

Datornicul nu va putea concura nici personal și nici prin persoana interpusă.

Solvabilitatea, capacitatea și interpoziția sunt lăsate la aprecierea sumară și imediată a tribunalului.

Cei ce iau parte la licitație ca mandatari vor trebui să prezinte o procură specială legalizată, care se va opri la dosarul vânzărei.

Art. 543. -

Grefierul și agentul de urmărire vor ține liste de numele persoanelor ce au luat parte la licitație și de sumele cu care au concurat.

Art. 544. -

Strigările se vor repeta de trei ori; între fiecare strigare va fi neapărat un interval de 5 minute cel puțin. Vorbire despre aceasta se va face de către grefier.

Bunul se va adjudeca asupra aceluia care la cea din urmă strigare va fi dat prețul cel mai mare.

Dacă nimeni nu a dat un preț mai mare decât acela care s'a pus de creditor și cu care s'a deschis licitația, bunul se va putea adjudeca asupra acelui creditor.

În lipsă de mai mulți concurenți, se va putea adjudeca imobilul asupra acelui ce va fi oferit un preț mai mare decât cel oferit de creditor.

Art. 545. -

Adjudecatarul va iscăli lista cu prețul cu care s'a adjudecat bunul asupră-i, și nu se va mai putea retrage din momentul când s'a pronunțat de judecător cuvântul "adjudecat".

Art. 546. -

Tribunalul va încheia îndată proces-verbal despre toate, și va anunța pe părțile prezente că peste opt zile să vină iarăși la tribunal. Acest termen se va afige și la ușa judecătoriei.

Art. 547. -

În timpul acestor opt zile și în ziua de supra-licitare, orice altă persoană capabilă va putea să supra-liciteze adică să dea un preț cu a zecea parte cel puțin mai mare peste prețul cu care s'a adjudecat bunul. Nu se va primi supra-licitarea fără depunerea adausului de a zecea parte.

Art. 548. -

Supra-licitatorul va arăta adausul prin o cerere scrisă și iscălită către tribunal.

Art. 549. -

În ziua fixată pentru supralicitare, tribunalul va pune din nou bunul în licitare, dacă creditorul urmăritor sau intervenienții stăruiesc în vânzare, începându-se de la prețul dat de supralicitator. Bunul se va adjudeca definitiv asupra aceluia care la acesta a doua licitare va de prețul cel mai mare. Se vor observa rânduelile art. 539 din acest cod.

Art. 550. -

Dacă în timpul acelor opt zile nu s'a ivit nici o propunere de supra-licitare, și dacă la noua înfățișare din ziua a opta nu va da nimeni un preț mai mare, bunul va rămânea pe seama primului adjudecatar.

X. Consemnarea prețului adjudecărei

Art. 551. -

Adjudecatarul este obligat să depună la Casa de consemnațiune, sau administrația financiară de județ, prețul în numerar, taxa portăreilor pentru emiterea ordonanței și taxa de înregistrare, în termen de o lună dela data adjudecărei definitive.

Taxa portăreilor pentru emiterea ordonanței și taxa de înregistrare nu intră în prețul vânzarei, ci sunt în sarcina adjudecatarului.

Prețul se va putea depune și în efecte de ale Statului sau garantate de Stat; în acest caz însă se vor depune efecte cu cuponul curent și cu un adaos de zece la sută peste preț.

Efectele se vor socoti după cursul zilei de depunere.

Când prețul este depus în efecte, adjudecatarul va fi obligat ca, în termen de șapte zile, de când ordonanța de adjudecare va deveni executorie, să depună prețul în numerar în locul efectelor cu dobândă legală din ziua depunerei efectelor.

Dupa expirarea acestui termen, efectele depuse se vor transforma în numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, rămânând adjudecatarul răspunzător de orice diferență ce s'ar ivi, precum și în drept a-și primi prisosul.

Art. 552. -

Dacă adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, în rang util și necontestat, creanța sa se va putea depune drept preț.

Tribunalul nu se va putea pronunța decât după expirarea unui termen de cinci zile dela depunerea creanței asupra admisibilităței ei drept preț.

Dacă în acest interval se ivește vreo contestație, tribunalul o va judeca de urgență, cităndu-se părțile, fără opoziție și apel în caz de admitarea creanței.

În caz de respingerea creanței, adjudecatarul va avea dreptul de apel în termen de zece zile dela data hotărârei prin care creanța s'a respins.

Art. 553. -

Dacă, la expirarea termenelor sus citate, adjudecatarul nu va aduce recepisa de depunerea prețului la Casa de consemnație sau administrația financiară a județului, precum și recepisa de plata taxelor portăreilor și de înregistrare, tribunalul, sau dela sine, sau după cererea uneia din părțile interesate, va pune bunul din nou în licitație în socotela adjudecatarului.

Garanția depusă de adjudecatar nu i se va libera, decât după ce ordonanța de adjudecare a imobilului va fi rămasă definitivă și nu-i va fi aplicabil art. 557 de mai jos1).

1) Textul vechiu al art. 553 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 554. -

Acestă nouă licitație se va încunoștiința datornicului urmărit, adjudecatarului în socotela căruia se face vânzarea și creditorilor urmăritori și intervenienți, în persoană sau la domiciliu, și se va publica potrivit art. 507 și 507 din această legiuire.

Termenul adjudecărei nu poate fi mai scurt de 20 zile, nici mai lung de 60 zile din ziua publicațiilor.

Art. 555. -

În această nouă publicație se va cuprinde, pe lângă cele arătate la art. 504 și 506, numele adjudecatarului care nu a depus prețul și suma cu care se adjudecase asupră-i.

Acesta sumă va sluji ca punct de plecare la noua adjudecare.

Art. 556. -

Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare nimeni nu va da un preț mai mare peste vechiul adjudecatar și dacă acesta va depune în acea zi prețul adjudecărei sale, cu dobânda legală din ziua când trebuia să depună prețul și cheltuelile ce au ocazionat noua adjudecare, el va fi menținut în calitatea sa de adjudecatar.

Art. 557. -

Dacă, din contră, el nu va depune acest preț, bunul se va adjudeca pe seama aceluia care va da un preț, fie și mai mic; iar fostul adjudecatar va fi condamnat a plăti diferența până la prețul primei adjudecări, cu dobânda legală și cheltuelile ocazionate cu noua adjudecare, prin sentința de adjudecare în cont.

Acesta sentință va fi fără opoziție și apel.

XI. Actele de adjudecare și recursul în contra lor

Art. 558. -

Îndată după terminarea adjudecărei și depunerea prețului, potrivit art. 551 sau 552 din acest cod, tribunalul va da adjudecatarului ordonanță de adjudecarea imobilului, în care se vor cuprinde toate lucrările săvârșite.

Completul tribunalului va semna atât originalul ordonanței ce se va remite părței, cât și acel ce va rămânea la dosar.

Acestă ordonanță se va transcrie în registrele de mutație atât ale tribunalului care a efectuat urmărirea, cât și ale tribunalului situației nemișcătorului.

Art. 559. -

În termen de 40 zile dela data transcrierei ordonanței de adjudecare în registrele tribunalului de urmărire, datornicul urmărit, creditorii sau orice altă persoană interesată, vor avea dreptul să facă recurs în casație în contra ordonanței de adjudecare.

Art. 560. -

Acest recurs se va judeca de urgență; el va fi suspensiv de executare.

Art. 561. -

În curgerea acestor 40 zile prețul adjudecărei se va păstra la Casa de consemnație și nemișcătorul nu se va da în posesia adjudecatarului, urmând a fi conservat potrivit rânduelilor aratate în art. 517 până la 522 din această legiuire.

Art. 562. -

Ordonanța de adjudecare sa va putea casa în cazurile următoare:

1) Când s'a calcat vreo rânduială a legei prescrisă sub pedeapsa de nulitate, potrivit articolelor de mai sus și a articolelor 732 și 735 din acest cod;

2) Pentru cauză de incompetență, exces de putere și omisiune esențială.

Art. 563. -

Dacă ordonanța se casează, tribunalul care a făcut urmărirea va continua procedura și actele urmărirei dela actul casat.

Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului.

Art. 564. -

Când cele 40 zile s'au sfârșit fără să se facă cerere în casație, sau când cererea aceasta s'a respins, și s'a îndeplinit dispozițiile art. 551 din acest cod, ordonanța de adjudecare se va executa, de va fi loc, și prețul se va împărți între creditori.

Nefacerea recursului se va dovedi de partea interesată printr'un certificat dela primul grefier al Curței de Casație.

XII. Efectele adjudecărei

Art. 565. -

Ordonanța de adjudecare rămasă definitivă și executată, trece adjudecatarului dreptul ce avea și urmăritul asupra bunului vândut; imobilul însă rămâne liber de orice privilegiu sau ipotecă la care era supus.

Art. 566. -

În privința contractelor de închiriere sau arândare ale bunului adjudecat, se va urma potrivit rânduelilor Codicelui civil. Iar în privința plăților făcute înainte de vreme de către chiriaș sau arândaș, se va urma potrivit art. 516, al. 2 din această legiuire.

Art. 567. -

Ordonanța de adjudecare are puterea unui titlu executoriu, observându-se însă dispozițiile art. 564 din acest cod.

În privința transmiterei dreptului de proprietate și folosința asupra persoanei adjudecatarului această ordonanță are dreptul retroactiv din momentul chiar al depunerei prețului.

Art. 568. -

Orice cerere de evicțiune, totală sau părțială, a bunului adjudecat, se prescrie în termen de cinci ani din momentul executărei ordonanței de adjudecare.

Acestă prescriptie va curge și contra absenților, nevârstnicilor, interzișilor și celor puși sub consiliu judiciar.

Dacă cererea de evicțiune se va face înainte de împărțeala prețului adjudecărei tribunalul va putea după cererea adjudecatarului, gasind cererea de evicțiune serioasă să suspende, cu sau fără cauție, împarțeala prețului până la judecata definitivă a cererei în revendicare.

Când cererea în revendicare va fi făcută după împarteala prețului adjudecarei, se va urma după dreptul comun.

Prescriptiile începute la epoca publicărei acestui codice se vor regula după legile cele vechi.

Cu toate acestea, prescriptiile începute mai înainte de punerea în aplicare a acestui cod, și pentru a căror împlinire ar trebui să treacă mai mult de cinci ani, se vor împlini după trecere de cinci ani, cu începere dela data punerei în executare a legei de fața.

CAPITOLUL V Tabloul de împarțeala prețului nemișcătoarelor

I. Deschiderea distribuției și înfățișarea titlurilor

Art. 569. -

Desființat.

Art. 570. -

Înlocuit cu art. 505.

Art. 571. -

Înlocuit cu art. 505.

Art. 572. -

Înlocuit cu art. 505.

Art. 573. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 574. -

Îndată ce ordonanța de adjudecare a devenit executorie, creditorii vor depune titlurile creanței lor pentru facerea tabloului de împărțeală.

Acest tablou va cuprinde:

1) Diferitele cheltueli ale urmărirei și plățile agenților urmăritori.

2) Creanțele fiecărui creditor privilegiat sau ipotecar după rangul privilegiului sau ipotecei sale;

3) Creanțele simple sau chirografare.

Art. 575. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 576. -

Înlocuit cu art. 506 bis.

Art. 577. -

Desființat.

II. Închiderea distribuției și plata creanțelor

Art. 578. -

După ce ordonanța de adjudecare va deveni executorie judecătorul-comisar va încheia tabloul și va regula facerea plăților după citarea părților.

Art. 579. -

El va regula suma totală a cheltuelilor sau taxelor ce au a se opri cu precădere.

Va însemna plata ce se cuvine fiecărui creditor, sau parte din astă plată, dacă prețul nu va acoperi toate creanțele.

Art. 580. -

În caz de contestație, judecătorul-comisar va însemna numai partea creanțelor ce sunt necontestate și au să se plătească înaintea celor contestate.

Partea celorlalte creanțe se va păstra și se va împărți numai după ce s'a dat asupra contestației o hotărâre definitivă. Referințe în jurisprudență (1)

Hotărârea tribunalului asupra contestațiilor se dă fără drept de opoziție cu drept de apel, recurs și revizuire. Referințe în jurisprudență (1)

Termenul de apel va fi de 15 zile dela pronunțare; termenul de recurs va fi de o lună din ziua hotărârei instanței de apel.

Art. 581. -

Dobânzile creanțelor ce se plătesc integral nu vor mai fi în sarcina datorniculul din momentul depunerei prețului adjudecației la Casa de Consemnație, afară numai de se va fi convenit altfel.

Creditorii au dreptul numai la dobânda ce platește Casa de Depuneri și Consemnatie, iar pentru restul dobânzei și pentru plata despăgubirilor pricinuite cu întârzierea de plată, va fi ținut contestatorul care a fost respins în cererea sa.

Art. 582. -

Dacă după plata tuturor cheltuelilor și creanțelor a mai rămas o parte din prețul adjudecaței, acea parte se va da datornicului urmărit.

Art. 583. -

Dupa inchiderea tabloului de împărțeală, judecătorul-comisar și grefierul vor ingriji a se șterge din registrul inscripțiilor privilegiile sau ipotecile ce existau asupra bunurilor nemișcătoare adjudecate.

Art. 584. -

Titlurile creanțelor ce s'au plătit integral se vor depune la grefă, spre a se da datornicului urmărit.

Dacă o creanță se va plăti numai în parte, judecătorul-comisar va însemna pe dânsa partea ca se plătește și titlurile se înapoiază tot creditorului.

Art. 585. -

Tribunalul, primind tabloul de împărțeala creanțelor așa precum definitiv sunt înscrise în tablou va încheia proces-verbal despre creanțele ce au a se plăti îndată și va da fiecărei părți un mandat de plata cuvenită, din prețul adjudecărei, asupra Casei de Depuneri și Consemnațiuni.

Va mai trimite către această Casă și un extract de pe tabloul de împărteală.

Art. 586. -

Acestă Casă va plăti fiecărei părți după mandatul său.

Fiecare parte va iscăli de primirea plăței, atât pe mandatul de plată, cât și pe marginea extractului din tablou.

Îndată ce toate plățile s'au făcut, Casa de consemnație va înapoia tribunalului extractul de tablou care cuprinde chitanțele de plățile făcute.

Grefierul va așeza acest extract în dosarul adjudecăței.

Art. 587. -

Odată ce tabloul de împărțeală s'a închis, prin încheierea procesului-verbal al tribunalului și trimiterea extractului de tablou la Casa de Consemnație, nici un creditor nu se mai poate primi a produce titluri de creanțe, sau a contesta creanțe înscrise în tabloul de împărteală.

Se va putea însă primi contestații asupra greșelilor de socoteală ce s'au putut face în tabloul de împărțeală.

Art. 588. -

Desființat.

III. Regularea unor creanțe speciale

Art. 589. -

Creanțele condiționale se vor așeza la rândul lor ca cum ar fi creanțe simple.

Art. 590. -

Dacă condiția va fi rezolutorie, nu se va putea libera creditorului suma cuvenită, decât dacă acel creditor va da cauție sau o ipotecă către aceia care ar trebui să se folosească de acea sumă, în caz de împlinirea condiției.

Art. 591. -

Când condiția va fi suspensivă, suma cuvenită creditorului condițional se va da creditorilor ce vin după dânsul, dacă însă aceștia vor da acelui creditor condițional o cauție sau ipotecă că îi vor întoarce suma ce au primit în caz de împlinirea condiției.

Art. 592. -

Dacă, în cazurile aratate prin cele două articole de mai sus, creditorii nu vor, ori nu pot să dea o cauție, ori ipotecă, suma va rămâne depusă în Casa de Consemnație până la împlinirea condiției rezolutorie sau suspensivă.

Art. 593. -

Dacă creanța este cu termen, se va înscrie la rândul ei și se va plăti îndată, de și termenul nu e ajuns. Dacă însă acea creanță e fără dobândă, plata înainte de vreme nu se va face decât scăzându-se dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Nevoind creditorul să facă scăderea, partea sa se va păstra la Casa de Consemnație spre a i se libera la termen.

CAPITOLUL VI Predarea silită a mișcătoarelor și nemișcătoarelor

Art. 594. -

Dacă partea condamnată a restitui niște lucruri mișcătoare nu voește a le dă în termenul prescris de judecată, nici a doua zi după somația ce i se va face prin un agent judecătoresc, predarea acestor obiecte către proprietarul lor se va face prin puterea și autoritatea publică.

Art. 595. -

Se vor observa pentru predarea silită a acestor obiecte, formalitățile prescrise pentru urmărirea mișcătoarelor dela art. 411 până la art. 430 din acest cod, afară de cele ce se orânduesc de acele articole în privința custodelui sau punerei peceților.

Art. 596. -

Pe lângă procesul-verbal ce agentul judecătoresc va încheia pentru luarea obiectului din mâna datornicului, el va face un alt proces-verbal care va constata că ele s'au predat proprietarului.

Acesta va iscăli acest din urmă proces-verbal, care se va depune la grefa tribunalului respectiv.

Art. 597. -

Dacă partea condamnată a ieși dintr'un bun nemișcător, sau a lăsa posesiunea unui nemișcător, sau a-l preda proprietarului, nu voește a lăsa imobilul în termenul însemnat de judecată, nici opt zile după somația ce i se va face, ea va fi gonită cu puterea și autoritatea publică, și nemișcătorul se va preda proprietarului său.

Art. 598. -

Spre acest sfârșit, acela care ar avea titlul executoriu de punere în posesie, se va îndrepta la tribunalul locului unde este așezat imobilul, și tribunalul va însărcina pe un agent de urmărire ca singur, sau însoțit de un judecător, să meargă la fața locului spre a executa predarea nemișcătorului.

Agentul va putea lua cu sine și agenți polițienești după trebuință.

Art. 599. -

Agentul va soma pe parte a ieși de îndată din imobil, și, nevoind, va încheia proces-verbal de împotrivirea sa, procedând în urmă cu ajutorul forței publice la departarea lui din imobil, și va declara pus în posesia bunului pe cel în drept.

Dacă partea lipsește de acasă, sau nu voește a deschide ușile, agentul judecătoresc se va însoți, în toate cazurile, de un comisar de poliție ori ajutor al său, acolo unde sunt: de primar sau ajutorul său, acolo unde nu sunt comisari de poliție1).

1) Textul vechiu al art. 599 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 600. -

Dacă mobilele persoanei condamnate nu sunt urmărite pentru datorii, agentul va proceda la scoaterea mobilelor pe stradă sau pe calea publică. Și dacă partea condamnată lipsește de acasă și nu e de nimeni reprezentată, se va pune un custode la aceste mobile, cu plată dela proprietarul lor.

Numirea custodelui și predarea mobilelor în paza lui se va face potrivit art. 418 și următorul din acest cod.

Art. 601. -

Desființat.

Art. 602. -

Se va face un proces-verbal despre toate operațiile din fața locului, precum și despre predarea imobilului în posesia proprietarului său.

O copie de pe acest proces-verbal se va lăsa atât la partea izgonită din imobil, cât și la proprietarul pus în posesie.

El se va iscăli de toate persoanele ce au luat parte la executare, precum și de părți.

Dacă acestea nu vor voi, sau nu vor putea să iscălească, se va face vorbire în procesul-verbal.

Originalul acestui proces-verbal se va depune la tribunalul prin care s'a încuviința executarea, și care va trebui de îndată, la primirea procesului-verbal, să îndeplinească cele orânduite la art. 403 din acest cod.

Art. 603. -

Toate cheltuelile de executare arătate în acest titlu vor fi în sarcina deposedatului.

CARTEA VI PROCEDURI DIVERSE

CAPITOLUL I Despre oferte de plată și consemnații

Art. 604. -

Când datornicul va voi să plătescă aceea ce e dator, și creditorul nu va voi sa primească plata, datornicul e în drept a face oferta reală și a consemna aceea ce e dator.

Art. 605. -

Spre acest sfârșit, el va face creditorului, prin mijlocirea unui agent de lângă tribunalul domiciliului acestuia, sau al domiciliului ales, o somație ca să primească valoarea datorită.

În acea somație se va arăta ziua, ora și locul, când și unde suma sau obiectul oferit are să îi fie predat.

Art. 606. -

Dacă creditorul nu voește să se presinte sau sa primească suma sau obiectul oferit, agentul judecătoresc va încheia proces-verbal, și va arăta dacă creditorul a iscălit ori n'a putut, sau n'a voit să iscălească.

Datornicul în aces caz, va putea, spre a se libera, să consemneze suma sau lucrul oferit la Casa de depuneri sau administrația financiară a județului respectiv, iar recipisa se va depune la corpul portareilor tribunalului domiciliului creditorului.

Art. 607. -

Cererea ce s'ar putea face înaintea tribunalului, sau pentru ca să se anuleze aceste oferte și consemnații, se va face prin osebită petiție, după regulele stabilite pentru cererea principală.

Art. 608. -

Desființat.

Art. 609. -

Se vor aplica celelalte rândueli ale codului civil, privitoare la ofertele de plată și la consemnații, cuprinse în art. 1114 - 1121 inclusiv, afară de al. 8 din art. 1115 și al. 3 și 4 din art. 1116.

CAPITOLUL II Sechestrul asigurător și judiciar

Art. 610. -

Proprietarii, principalii chiriași sau arendași vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplătite și datorite, sa sechestreze, printr'o simplă petiție dată către autoritatea judecătoresca locală, lucrurile și fructele care se vor afla în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat.

Ei vor putea să sechestreze și averea mișcătoare care se află în casă sau pe moșia lor, dar care s'a transportat în alt loc fără consimțimântul proprietarului, și proprietarul păstrează privilegiul său pe această avere, întrucât timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codicele civil.

Acelaș drept îl au proprietarii, principalii chiriași și arendașii cari nu au contract scris; sunt însă îndatorați ca, odată cu cererea de sechestru, să prezinte dovada de chemare în judecată, și să dea o cauție fixată de autoritatea judecătorească1).

1) Textul vechiului art. 610 nu cuprindea ultimul aliniat.

Art. 611. -

Lucrurile sub-chiriasilor și sub-arendașilor, care se vor afla în locurile ocupate de dânșii, și fructele pământului ce li s'a sub-arendat, se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzei ce datorește chiriasul sau arendașul principal. Li se vor ține însă în seamă chiriile sau arenzile ce ei au plătit de bunacredința pentru termenii trecuți, nu însă și plațile ce vor fi făcut înainte de vreme.

Art. 612. -

Aceste sechestrări se vor face printr'un agent al tribunalului unde este așezat nemișcătorul, cu aceleași forme cu cari se fac și urmăririle pentru vânzarea silită a mișcătoarelor.

Art. 613. -

Orice alt creditor, a cărui creanță este constatată printr'un act scris și este ajunsă la termen, va putea, de o dată cu chemarea în judecată pentru plata creanței sale, să pună un sechestru asigurător pe mobilele datornicului său.

Acelaș drept îl vor avea și creditorii cari n'au act scris; sunt însă îndatorați ca odata cu cererea de sechestru, să dea o cauție de a treia parte din valoarea reclamată. Referințe în jurisprudență (1)

Art. 614. -

Acest sechestru se va pune cu încuviințarea tribunalului domiciliului datornicului, și creditorul va putea fi supus la o cauție.

Art. 615. -

Ori de câte ori există un proces asupra proprietăței sau posesiei unui lucru mișcător sau nemișcător, sau asupra administrației sau folosinței unui lucru comun, judecata va putea, după cererea celui interesat și citarea părților, să încuviințeze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a căruia proprietate, posesie, administrație sau folosință se discută, putând să oblige pe reclamant a da o cauție, ca va fi fixată de judecată.

Paza bunului sechestrat poate fi încredințată sau deținătorului acelui bun, sau unei a treia persoane, numită de judecător, în caz de neînțelegere între părți. Sechestrul va putea face toate actele de conservare și administrație. Va putea sta în judecată în numele părților litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai cu o prealabilă indrituire a autorităței care l-a numit.

Sechestrul judiciar va încasa orice venituri și sume datorite, va putea plăti datorii cu caracter curent, precum și cele constatate prin titlu executor.

Plata sechestrului se va fixa de judecata care l-a înființat. În nici un caz ea nu va putea depăși, pe fiecare an, de zece la sută din venitul net anual al bunului, apreciat de instanță.

Art. 616. -

Tribunalul va putea încă să încuviințeze a se sechestra în mâinile datornicului averea sa mișcătoare, pentru creanțele arătate la art. 613, chiar când nu sunt ajunse la termen, în cazurile următoare:

1) Când datornicul a micșorat prin fapta sa asigurarile ce dedese, sau nu a dat asigurările promise;

2) Când este pericol ca datornicul să fugă, sau să-și ascundă, ori să-și risipească averea sa.

În ambele aceste cazuri, sechestrul nu se va putea încuviința decât cu dare de cauție, care va fi fixată de autoritatea judecătorească.

Art. 617. -

Dacă datornicul va da, în toate cazurile garanție îndestulătoare, judecătoria va putea ridica sechestrul de asigurare.

Art. 618. -

Sechestrul de asigurare se va pune prin agenții de urmărire, după aceleași forme ca și cele cerute pentru urmărirea mișcătoarelor, și numai pe averea mișcătoare ce se poate urmări.

Art. 619. -

În toate cazurile aratate în acest Cap, autoritatea judecătorească va putea, după trebuințe, și în cazurile urgente, să dea autorităței locale ordin în scris ca, chiar înaintea mergerei agentului, să se oprescă datornicul a scoate sau a da de oparte vre-un lucru din cele a căror sechestrare se cere.

Art. 620. -

În toate cazurile arătate în acest cap., vânzarea silită a mobilelor nu se va putea face, decât după ce creditorul va fi dobândit un titlu executor.

CAPITOLUL III Dispoziții relative la absenți

Art. 621. -

În cazul arătat de art. 98 din codicele civil, se va da petiția de către partea interesată către prezidentul tribunalului ultimului domiciliu al celui presupus absent.

Acesta va înainta cererea cu actele procurorului local, care va face cuvenitele cercetări și va raporta. Tribunalul va hotărî, după ce va asculta citirea acestui raport și concluziile procurorului.

Art. 622. -

Aceleași formalități se vor urmă și când va fi vorba de declararea de absență dela cartea I, titlul 4, cap. 2 al codicelui civil.

Art. 623. - Referințe în jurisprudență (1)

Tribunalul, după cererea părței interesate, va însărcina pe unul sau mai mulți curatori, după trebuință, pentru administrarea intereselor celor presupuși absenți.

CAPITOLUL IV Autorizarea femeei măritate de către tribunal

Art. 624. -

În cazurile când femeia măritată va trebui a fi autorizată de justiție, ea va face mai întâi o somație bărbatului său prin un agent al tribunalului și dacă bărbatul său tot nu va voi să dea autorizarea să, femeea va face cerere către prezidentul tribunalului domiciliului soțului, care va cita pe bărbat de urgență în camera de chibzuire, spre a arăta temeiurile nevoinței sale.

Art. 625. -

După ce se va asculta bărbatul, sau dacă el nu va veni la ziua însemnată, tribunalul va hotărî asupra cererei femeei, ascultându-se și concluziunile ministerului public.

Art. 626. -

Dacă bărbatul va fi presupus sau declarat absent, sau interzis, și femeea va voi a dobândi autorizarea justiției, nu va mai fi nevoie de somație și citație, urmându-se potrivit celor de mai sus.

Art. 627. -

Desființat.

CAPITOLUL V Despărțirea averilor dintre bărbați și femei

Art. 628. -

Cererea pentru despărțirea averilor nu se va putea face decât după ce femeia va fi autorizată de prezidentul tribunalului în acest scop.

Prezidentul, mai înainte de a da autorizarea, va putea face părței observațiile ce va crede de cuviință.

Art. 629. -

Îndată ce cererea pentru despărțirea averilor se va face, grefierul va fi dator a lipi în sala ședințelor un estract de pe cerere. Acel extract va cuprinde:

1) Data cererei;

2) Numele, pronumele și locuința soților;

3) Cantitatea și arătarea averei dotale după, petiție, potrivit foaiei dotale.

Art. 630. - Referințe în jurisprudență (1)

Acest extract se va afișa la ușa tribunalului, la primărie și la Camera de comerț și se va publica cu cheltuiala femeei în unul din jurnalele localităței, sau, dacă acea localitate n'are jurnal, în unul din alte localități vecine.

Art. 631. - Referințe în jurisprudență (1)

Odată cu cererea de despărțirea averilor, femeea va putea cu autorizația tribunalului chemat a judeca cererea, să ia orice măsuri conservatoare și asigurătoare, pentru ceeace i se cuvine în temeiul foaiei de zestre.

Hotărerea asupra cererei de despărțirea averilor nu se va pronunța, decât o lună cel puțin după afigerea și publicarea acelei cereri.

Art. 632. -

După hotărârea asupra despărțirei averilor dintre soți, se va scoate un extract care se va afige de patru ori, din trei în trei luni, în sala ședințelor tribunalului comercial, la Camera de comerț, precum și în sala primăriei comunei unde bărbatul își are domiciliul, făcându-se prima afișare până în termen de 25 de zile dela data pronunțărei hotărârei.

Femeea nu va putea să înceapă executarea hotărârei decât din ziua de când s'au împlinit formalitățile sus menționate, și potrivit art. 1262 Cod. civil.

Art. 633. -

După expirarea termenului de trei luni al ultimei afișări, creditorii bărbatului nu vor mai putea interveni spre a ataca hotărârea asupra despărțirei averilor.

Art. 634. -

Despărțirea averilor între bărbat și femee poate înceta, și regimul creat prin contractul de casatorie poate fi iarăși restabilit, prin consimțimântul ambilor soți.

Art. 635. -

Spre acest sfârșit bărbatul și femeea vor da o petiție la tribunalul care a pronunțat separația, și vor cere unirea averilor.

Art. 636. -

Părțile se vor prezenta în persoană la tribunal și declararea verbală a voinței lor se va constata în procesul-verbal al ședinței.

Tribunalul va pronunța apoi hotărârea pentru unirea averilor.

Acestă hotărâre se va publica în extract potrivit cu art. 630, ca și aceea pentru despărțirea averilor.

Art. 637. -

Unirea averilor nu va vătăma întru nimic drepturile dobândite de cei de al treilea în timpul despărțirei averilor, potrivit art. 1265-1266 și 1267 din codicele civil.

CAPITOLUL VI Deliberările consiliulul de familie

Art. 638. -

În toate cazurile când se cere părerea consiliului de familie, dacă hotărârea nu este dată cu înțelegerea tuturor, fiecare membru își va arăta părerea sa în procesul-verbal.

Tutorul, curatorul sau ori care din membrii consiliului de familie, au dreptul a ataca această hotărâre la tribunal, care se va pronunța de urgență.

Art. 639. -

Când hotărârea consiliului de familie trebuie să fie supusă aprobarei tribunalului, tutorul, sau un altul însărcinat în locu-i, va prezenta originalul încheierei prezidentului tribunalului, care o va comunica procurorului.

Art. 640. -

Dacă în timp de 15 zile dela data ei, această hotărâre nu s'a prezentat tribunalului, oricare din membrii consiliului de familie are drept a cere aprobarea cuvenită.

Art. 641. -

Oricare din membri consiliului de familie are drept a interveni la tribunal și a se împotrivi, prin motivele ce va expune în scris, a nu se aproba hotărârea consiliulul.

Art. 642. -

Hotărârile tribunalului ce se vor încheia asupra deliberărilor consiliului de familie, vor fi supuse la apel.

CAPITOLUL VII Despre interdicție

Art. 643. -

În petiția care se va da pentru punerea sub interdicție a unei persoane, se va enunța imbecilitatea, sminteala, nebunia sau furia, se vor alătura actele justificative și se vor însemna martorii ce vor fi a se asculta.

Art. 644. -

Prezidentul va comunica petiția și toate actele procurorului, care va face cercetările ce va aprețui, cerând și părerea consiliului de familie și părerea medicilor competenți.

Art. 645. -

Copie de pe petiție, de pe părerea consiliului de familie și aceea a medicilor, se va încunostiința pârâtului mai înainte de a se procede la interogatorul său.

Art. 646. -

Dacă interogatorul și actele propuse nu sunt îndestulatoare, și dacă faptele se pot justifica prin martori, tribunalul va ordona și ascultarea de martori în forma ordinară.

Martorii se vor asculta sau în prezența pârâtului, sau afară din presența sa, după împrejurări; în acest din urmă caz, consiliul pârâtului îl va putea reprezenta.

Art. 647. -

Se vor urma toate celelalte rândueli prescrise în codicele civil la capitolul "Despre interdicție."

CAPITOLUL VIII Cesiunea bunurilor

Art. 648. -

Datornicii care vor fi în poziția de a reclama cesiunea judiciară acordată de art. 1126 al codicelui civil, vor fi ținuți a depune la grefa tribunalului, unde această cerere va fi făcută, bilanțul lor, registrele lor, dacă au, și titlurile lor active.

Art. 649. -

Cererea datornicului se va îndrepta la tribunalul domiciliului său.

Art. 650. -

Acesta cerere va fi comunicată ministerului public. Ea nu va suspenda efectul nici unei urmăriri, afară numai dacă judecătorii chemând și pe părți, vor ordona ca să se suspende provizoriu această execuție.

Art. 651. -

Datornicul admis la beneficiul de cesiune, va fi dator să declare în persoană, chemându-se creditorii în ședință publică a tribunalului, că voește a ceda bunurile sale.

Tribunalul va încheia proces-verbal după această declarare.

Art. 652. -

Hotărârea care va admite cesiunea bunurilor, dă putere creditorilor a vinde bunurile mișcătoare sau nemișcătoare ale datornicului și se va proceda la această vânzare în formele prescrise pentru moștenitori sub beneficiu de inventar.

Art. 653. -

Nu pot fi admiși la beneficiu de cesiune: stelionarii, bancruții frauduloși, persoanele condamnate pentru furt sau înșelăciune (escrocherie), nici contabilii, tutorii, administratorii sau depozitarii.

CAPITOLUL IX Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

I. Punerea peceților după moarte

Art. 654. -

În toate cazurile când legea ordonă punerea de peceți după moartea unei persoane, aceste peceți se vor pune de către unul din judecătorii tribunalului de județ. Prezidentul tribunalului va putea însă delega această însărcinare judecătorului de ocol local în cazuri de mare urgență.

Art. 655. -

Pecetea ce se va pune va fi aceea a tribunalului sau a judecătoriei de ocol.

Art. 656. -

Punerea peceților poate fi cerută:

1) De acei care pretind drepturi în sau contra succesiunei;

2) De creditorii care au un titlu scris în contra celui încetat din vieață;

3) În caz de lipsă a moștenitorilor, ori a unuia din ei, de persoanele care ședeau în casă cu încetatul din vieață, de rudele sau amicii lui.

Art. 657. -

Pecețile se vor putea pune chiar din oficiu.

În comunele rurale primarul comunei va putea închide și pecetlui lucrurile defunctului, mai înainte chiar de a veni ordinul tribunalului, și de a sosi judecătorul ce are să pună pecețile sale, vestind însă îndată tribunalul despre aceasta.

Art. 658. -

Dacă pecețile nu vor fi puse înaintea îngropărei, judecătorul va constata printr'un proces-verbal minutul când a fost chemat să le pună și cauzele care au întârziat punerea peceților.

Art. 659. -

Judecătorul însărcinat cu punerea peceților va încheia la fața locului un proces-verbal, care va cuprinde:

1) Anul, luna, ziua și ora;

2) Numele, pronumele, profesia și domiciliul persoanei ce a cerut punerea peceților sau domiciliul ales de dânsa în acea comună, dacă locuește în altă parte;

3) Dacă nimeni n'a făcut asemenea cereri, procesul-verbal va spune ca pecețiile sunt puse din oficiu, după declarea procurorului, ori a primarului;

4) Arătările și zisele persoanelor care au fost față la punerea peceților;

a) Arătarea locurilor, birourilor, lăzilor, dulapurilor pe care s'au pus pecețiile;

6) O descriere pe scurt a obiectelor care nu sunt puse sub peceți.

Art. 660. -

Judecătorul, după trebuință, va da văduvei copiilor sau rudelor ce au locuit cu reposatul, cele trebuincioase pentru trai, precum și bani de vor fi. Banii însă nu se vor da decât potrivit cu condiția socială, cu titlul de întreținere pe timp de o lună și aceasta sub luare de chitanță.

El va putea așeza și un custode pentru paza lucrurilor sub peceți.

Art. 661. -

Toate cheile dela lazile, dulapurile și locurile închise cu peceți se vor lua de judecătorul care a pus pecețile, și se vor depune la tribunal.

Vorbire despre luarea acestor chei se va face în procesul-verbal.

Art. 662. -

Dacă la punerea peceților se va găsi un testament sau alte hârtii pecetluite, judecătorul va constata forma exterioră, pecetea și subscrierea de va fi, va parafa plicul, atât el, cât și părțile prezente, dacă scriu sau pot iscăli, și va arăta ziua și ora când pachetul va fi de dânsul prezintat prezidentului tribunalului județean. Toate acestea se vor arăta în procesul-verbal, care va fi iscălit de părți, sau se va face vorbire de nevoința ori neputința de a iscăli.

Art. 663. -

Obiectele mișcătoare, care nu se pot pune sub peceți se vor încredința unui custode; custodele se va plăti și lucrurile se vor întreține cu cheltuiala moștenirei.

Art. 664. -

Când testamentul se va fi depus la tribunal, prezidentul tribunalului, după ce va chema pe persoanele ce au figurat ca părți interesate la punerea peceților îl va deschide, va constata starea să materială, și-l va conserva la tribunal, constatând toate acestea printr'un proces-verbal.

Art. 665. -

Dacă, la punerea peceților, porțile și ușile se află închise, sau se ivește alt obstacol prin care se împiedică punerea peceților, judecătorul le va deschide, ajutându-se la trebuința și cu agenții administrației locale.

II. Opoziții la punerea peceților

Art. 666. -

Opozițiile la punerea peceților pot fi făcute sau prin o declarație în procesul-verbal, sau prin o petiție dată prezidentului tribunalului care a ordonat pecetluirea.

Art. 667. -

Judecătoria, aprețuind, va judeca de urgență, și va menține sau va suspenda operația punerei peceților.

III. Ridicarea peceților și inventariu

Art. 668. -

Pecețile nu vor putea fi ridicate și inventariul făcut, decât trei zile după ingropare, de vor fi puse înainte, și trei zile după punere, de vor fi puse dela îngropare, afară numai de cazuri urgente.

Art. 669. -

Dacă moștenitorii sau câțiva din ei sunt nevârstnici neemancipați, nu se vor ridica pecețile mai înainte de a li se numi tutor, sau de a fi emancipați.

Art. 670. -

Ridicarea peceților se poate cere de orice parte interesată.

Art. 671. -

Ridicarea peceților se va face în urma unui ordin al tribunalului.

Tot de odată tribunalul va anunța, pentru ca să asiste la ridicarea peceților, pe soțul ce va fi în viață, pe moștenitorii cunoscuți sau presupuși, pe executorul testamentar, de va fi, pe legatarii ce se vor cunoaște, pe persoanele ce au făcut opoziție la punerea peceților, sau pe ministerul public dacă moștenirea este vacantă.

Toate aceste persoane se pot prezinta înși-le sau prin mandatar.

În ziua însemnată se va procede la ridicarea peceților față cu părțile chemate, sau în lipsa lor. Se va face un proces-verbal despre ridicarea peceților.

Art. 672. -

Acest proces-verbal va cuprinde:

1) data;

2) numele, profesia, locuința celor ce au cerut ridicarea peceților, dacă a fost asemenea cerere;

3) ordinul tribunalului pentru ridicarea peceților;

4) numele, pronumele, profesia persoanelor chemate și care au asistat;

5) zisele și observările lor;

6) arătarea stărei în care s'au găsit pecețile.

Art. 673. -

Pecețile vor fi ridicate una după alta pe cât se va face și inventariul.

Art. 674. -

Inventariul se va face fața cu persoanele ce asistă la scoaterea peceților.

Art. 675. -

Acest inventar va fi o descriere fidelă a tuturor obiectelor aflate sub peceți.

El va cuprinde pe larg cele menționate în procesul-verbal de ridicarea peceților, descrierea cu deamănuntul a obiectelor aflate, arătarea calitaței și a cantităței lor, pe cât se va putea.

Art. 676. -

Toate pretențiile, câte se vor ivi în timpul facerei inventariului, se vor trece în procesul-verbal, spre a se aprețui și judeca de tribunal.

IV. Vânzarea mișcătoarelor unei moșteniri

Art. 677. -

Când vânzarea mișcătoarelor unei moșteniri se va face în baza art. 730 al. 1, din codul civil această vânzare se va executa potrivit rânduelilor arătate pentru vânzarea silită a mișcătoarelor prin art. 437, 438, 439, 440, 443, 444, 445 din acest cod.

Art. 678. -

Partea interesată se va adresa la prezidentul tribunalului local, alegând și un domiciliu în acel loc, dacă locuește în altă parte.

Art. 679. -

Se va face inventariul obiectelor de vândut, după ce se va chema atât cel ce a făcut cererea, cât și alte persoane interesate cunoscute.

Art. 680. -

Vânzarea publică se va face la locul însemnat de tribunal, potrivit art.1) 430 din această legiuire.

1) În textul oficial, din eroare se face trimiterea la art. 430. Această eroare de trimitere se făcea și în textul vechiu și de acolo a trecut și în textul cel nou.

V. Vânzarea bunurilor nemișcătoare ale nevârstnicilor

Art. 681. -

Vânzarea bunurilor nemișcătoare ale nevârstnicilor nu va putea fi încuviințată decât după un aviz al rudelor, arătător de natura bunurilor și de valoarea lor aproximativă.

Acest aviz nu va fi necesar, dacă bunurile vor fi totodată și ale vârstnicilor și dacă vânzarea este cerută de dânșii. Se va urma atunci potrivit rânduelilor din secția următoare.

Art. 682. -

Când tribunalul va întări acest aviz, va declara, tot în hotărârea sa, că vânzarea se va face în ființă tutorului, înaintea tribunalului.

Art. 683. -

Încheierea care va încuviința vânzarea, va însemna și prețul cu care are a se începe, și condițiile ei.

Art. 684. -

Acestă prețuire va fi regulată sau după avizul rudelor, sau după titlurile proprietăței, sau după contractele autentice sau iscălite cu data certă, și, de nu sunt contracte, după rolul contribuției fonciare.

Cu toate astea, tribunalul va putea, după împrejurări, să facă prețuirea totală sau părțială a nemișcătoarelor.

Prețuirea aceasta se face, după importanta și natura bunurilor, prin unul sau trei experți, numiți de tribunal spre acest sfârșit.

Art. 685. -

Dacă prețuirea a fost ordonată, expertul sau experții după ce vor jura, sau înaintea prezidentului tribunalului sau înaintea judecătorului numit de dânsul, vor face raportul lor, care va arăta în scurt bazele prețuirii fără de a intra în amănunte de descriere a bunurilor de vânzare.

Acest raport se va depune la grefa tribunalului, și se va da copie de pe dânsul la cei ce o vor cere.

Art. 686. -

Se va forma apoi un act de publicație, care va cuprinde:

1) Arătarea hotărârei care încuviințează vânzarea;

2) Numele, pronumele nevârstnicului și al tutorului său;

3) Arătarea nemișcătoarelor ce se vând și un extract din condițiile vânzărei, cuprinse mai pe larg în hotărârea vânzărei;

4) Prețul cu care are să începă licitația;

5) Ziua, locul și ora când are să se facă vânzarea.

Art. 687. -

Acest act se va afige, în timp de 30 zile cel puțin, atât la ușa tribunalului sau la locul unde are să se facă vânzarea, cât și la ușa primăriei unde se află așezat nemișcătorul. Totodată un extract se va publica într'un jurnal al localităței sau, în lipsă, în unul din ale localităței vecine.

Art. 688. -

Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare nu iese un preț nici măcar egal cu prețul însemnat de tribunal și publicat, tribunalul va putea, după împrejurări, sau să aprobe prețul ieșit, sau să amâne vânzarea pentru alt termen, care se va publica tot în chipul arătat în articolul de mai sus.

Art. 689. -

Sunt declarate comune acestei secții articolele 537, 538, 542, 543, 544, 545, 546, 551, 552, 553, 554, 555, 556 și 557 din acest cod.

Art. 690. -

În cele opt zile care vor urma după adjudecație, oricine va putea să supra-liciteze cu o a zecea parte mai mult peste prețul ieșit, conformându-se și cu cele arătate la art. 548, 549, 550 și 688 din acest cod.

VI. Împărțiri și licitații

Art. 691. -

Împărțirea de succesiuni între mai multe persoane se va face prin tribunal, dacă ele nu o pot face prin bună înțelegere.

Art. 692. -

În cazurile aratate de art. 733 și 747 din codicele civil, împărțirea se va face după cererea părței celei mai stăruitoare.

Art. 693. -

Numirea de tutori pentru nevârstnici, care într'o împărțeală au interese contrarii, se va face de către tribunal, după avizul consiliului de familie.

Art. 694. -

În urma raportului judecătorului numit pentru operațiile împărțelei, potrivit art. 733 din codicele civil, tribunalul va hotărî a se face împărțeala în natură și, de va fi trebuință, va hotărî vânzarea unora sau mai multor nemișcătoare.

Acestă vânzare se va face prin licitație, sau înaintea judecătorului sau înaintea tribunalului unde se află așezat nemișcătorul, cu expertiză sau fără expertiză, după împrejurări.

Art. 695. -

Dacă tribunalul va hotărî a se face expertiza, el va putea numi unul sau trei experți, care, după ce vor jura, vor face la fața locului raportul lor după bazele prețuirei, fără să intre în amănunte de descriere a obiectelor de împărțit.

Art. 696. -

Vânzarea obiectelor se va face potrivit cu cele ce s'au zis pentru vânzarea bunurilor nemișcătoare ale nevârstnicilor.

Până la vânzare, părțile vor putea împărți între ele veniturile bunului mișcător sau nemișcător, potrivit cu partea ce fiecare are stabilit judecătorește, sau recunoscut de toți în bunul ce se vinde.

Art. 697. -

Dacă în ziua însemnată pentru adjudecare prețul ieșit nu va fi egal cu prețul pus de tribunal, se va urma cum s'a zis în art. 688 din acest cod.

Art. 698. -

În cele opt zile după adjudecare, oricine va putea să supra-liciteze cu o a zecea parte mai mult peste prețul adjudecărei, potrivit cu cele zise la art. 690 din acest cod.

Art. 699. -

Când situația nemișcătorului va cere mai multe expertize deosebite, și se va constata ca fiecare bun nu se poate împărți, vânzarea prin licitație nu se mai face dacă, din apropierea raporturilor, resultă că totalitatea nemișcătoarelor poate a se împărți în natură.

Art. 700. -

Dacă cererea este ca nemișcătoarele să se împartă în mai multe părți în natură, după ce vor face prețuirea, vor însemna cum trebuie să se compună fiecare lot sau parte a se da. Referințe în jurisprudență (2)

Raportul experților fiind aprobat de tribunal, loturile sau părticelele vor fi trase la sorți, față cu părțile, înaintea tribunalului sau a unui judecător-comisar numit de tribunal.

Art. 701. -

În celelalte cazuri se va urma potrivit cu art. 737 până la 750 din codicele civil.

VII. Beneficiul de inventar

Art. 702. -

Dacă moștenitorul beneficiar voește, înainte de a se declara moștenitor, ca potrivit cu codicele civil, să se autorizeze a vinde bunurile mișcătoare ale moștenirei, el va prezenta, spre acest sfârșit, o petiție la prezidentul tribunalului locului unde s'a deschis moștenirea.

Vânzarea se va face înaintea unui agent judecătoresc, conform art. 432, 437, 438, 439, 440, 442, 443, 444 și 445.

Art. 703. -

Dacă cererea este de a se vinde bunuri nemișcătoare de ale succesiunei, moștenitorul beneficiar va prezinta prezidentului tribunalului locului unde e deschisă succesiunea o petiție, în care se arată necesitatea acestei vânzări și nemișcătoarele de vândut.

Prezidentul tribunalului va comunica cererea ministerului public și va hotărî de trebuie a se face vânzarea și de trebuie sau nu a se face prețuirea de experți.

Art. 704. -

Se va procede la vânzare după formalitățile prescrise pentru vinderea nemișcătoarelor unui nevârstnic.

Art. 705. -

Moștenitorul beneficiar se va socoti moștenitor pur și simplu, dacă a vândut nemișcătoare, fără a urma potrivit rânduelilor prescrise mai sus.

Art. 706. -

Acțiunile ce moștenitorul beneficiar are a intenta în contra moștenirei, le va intenta în contra celorlalți moștenitori, dacă sunt; în cazul contrariu, el le va intenta în contra unui curator ce se va numi după formele cum se numesc curatorii la moștenirile vacante.

Art. 707. -

Moștenitorul beneficiar va fi obligat a da socoteală despre administrația sa, și va fi răspunzător de actele gestiunei sale.

CAPITOLUL X Convențiile matrimoniale

Art. 708. -

Toate convențiile matrimoniale sau contractele de casătorie și foile dotale, se vor trece din cuvânt în cuvânt într'un registru special ce se va ține la grefa fiecărui tribunal de județ.

Art. 709. -

Contractul de casătorie se va iscăli atât de bărbat cât și de femee, precum și de părinții lor, și de cei ce constitue dota, dacă dota există.

Art. 710. -

Mai înainte de celebrarea casătoriei, ambii soți, împreună cu cei ce au constituit dota, se vor prezenta în persoană sau prin procuratori speciali, înaintea tribunalului domiciliului bărbatului, cu petiție iscălită de dânșii, spre a cere autentificarea și transcrierea contractului în registrul tribunalului.

Art. 711. -

Prezidentul va opri originalul contractului, și dacă dota constă numai în mișcătoare, el va da ordin grefierului ca, după autentificare, să facă și transcrierea.

Art. 712. -

Dacă dota cuprinde nemișcătoare, actul se va transcrie și prin tribunalul locului unde ele sunt așezate.

Art. 713. -

După cerere, prezidentul tribunalului va da bărbatului un extract legalizat după contractul său de casătorie, care va servi de dovadă pentru așezarea definitivă a convențiilor matrimoniale.

Art. 714. -

Procesul-verbal după încheierea transcrierei se va trece în josul contractului de casătorie și în registrul de transcriere.

Art. 715. -

Luarea înapoi a contractului autentificat se va face de bărbat în prezența înzestrătorului de va fi, care amândoi vor iscăli în registrul de primire.

Art. 716. -

Schimbările ce s'ar face la convențiile matrimoniale mai înainte de celebrarea casătoriei, sunt supuse la aceleași formalități ca și convențiile matrimoniale.

Ele vor trebui a fi trecute în josul contractutului de casătorie, potrivit art. 1.230 din codicele civil.

Art. 717. -

Când dota se restitue în cazurile prevăzute de art. 1.271 din codicele civil, restituirea se va trece în registrul transcrierei pe marginea foaiei unde este trecut contractul de casătorie, după cererea părței interesate.

Art. 718. -

Judecătorii de ocol au competința să autentifice foile dotale până la valoarea de 3.000 lei inclusiv. Chiar când foia dotală conține bunuri nemișcătoare sau obiecte mobile altele decât bani, părțile sunt ținute a face prețuirea acestora în însuși actul dotal.

Acesta prețuire obligatorie, însă, nu operează vânzarea mobilelor, afară numai dacă în foia dotală nu se zice anume contrariul.

Când constituirea de dotă cuprinde bunuri nemișcătoare, părțile sunt obligate a depune și o copie de pe actul dotal. Acesta copie va fi înaintată de judecătorul de ocol îndată după autentificarea foaiei dotale, către grefierul tribunalului unde este așezat nemișcătorul, spre a transcrie această mutație a proprietăței în registrul de transcripții.

Judecătorul de ocol și grefierul tribunalului sunt personal răspunzători, fiecare în ceea ce-i privește de neîmplinirea obligației ce li se impune.

Grefa tribunalului unde s'a făcut transcrierea va răspunde judecătoriei respective în cel mai scurt timp că s'a făcut transcrierea.

Art. 719. -

Desființat.

Art. 720. -

Bărbatul, al cărui act matrimonial este făcut în străinatate, va fi dator, trei luni după întorcerea sa în țară, să transcrie acest contract în registrul tribunalului domiciliului sau.

Dacă sunt și nemișcătoare, actul se va transcrie și în registrul tribunalului situației bunului nemișcător. Referințe în jurisprudență (1)

CAPITOLUL XI Transcrierea actelor de strămutarea și urmărirea
proprietăței și despre inscripția privilegiilor,
ipotecilor și amanetelor

Art. 721. -

Se va ține la fiecare tribunal de județ un registru de transcrierea actelor de mutație sau stramutarea proprietăților, un alt registru de înscripția privilegiilor și ipotecelor, un alt registru pentru transcrierea actelor de amanet și unul pentru transcrierea comandamentelor.

Art. 722. - Reviste (1)

Se va transcrie în registrul de transcriere al tribunalului unde este așezat bunul nemișcător.

1) Toate actele de instrăinare a proprietăților nemișcătoare, sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;

2) Toate actele prin care se renunța la aceste drepturi;

3) Toate actele prin care se constitue o antichresă, o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuință;

4) Toate actele prin care se renunță la aceste drepturi;

5) Tranzacțiile asupra drepturilor reale;

6) Ordonanțele de adjudecare;

7) Declarația relativă la drepturile copiilor asupra averei părinților, în caz de divorț cu consimțiment mutual, după ce sentința de divorț a rămas definitivă1).

Tribunalul care încuviințează desparțenia va dispune în același timp transcrierea hotărârei în registrul de mutațiune, când este vorba de imobile.

Tribunalul care a pronunțat desparțenia va comunica această dispozițiune tribunalului situațiunei imobilului, care va opera transcrierea din oficiu cât mai în grabă. Ministerul public va supraveghia executarea acestei dispozițiuni1);

8) Hotărârile date în materie de expropiere pentru utilitate publică;

9) Cesiunile de venituri pe un timp mai mare de doi ani:

10) Extract de pe contractele de arendă sau închiriere pe un timp mai lung de trei ani.

La actele arătate în alin. 1, 2, 3 și 4, de vor fi autentificate tot la tribunalul situației nemișcătorului, transcrierea se va face numai în extract.

1) A se vadea art. 285 Cod. civ. (mod. 1906), care completează aceste dispozițiuni.

Art. 723. - Reviste (1)

Până la transcriere, drepturile resultând din actele menționate la articolul de mai sus nu ne pot opune celor de al treilea, care au drepturi asupra bunului nemișcător, chiar dacă au cunoștință de existența actelor de mai sus.

Se exceptează bineînțeles cazurile de viclenie.

Art. 724. -

Se vor transcrie în extract în registrul de urmăriri:

1) Comandamentele prealabile;

2) Urmăririle de venituri.

Art. 724 bis. -

Cererile de transcrieri se vor face la grefa tribunalului de partea interesată, chiar pe baza unor titluri sub semnatură privată.

Art. 725. -

Înscrierea privilegiilor și ipotecilor se va face în registrul tribunalului unde se află situat bunul nemișcător, potrivit rânduelilor arătate în codicele civil.

În caz când actul a cărui înscriere se cere este autentificat tot la tribunalul situației nemișcătorului, se va înscrie în registru numai ordonanța de înscriere.

Art. 726. -

Când se va încuviința înscrierea actului de privilegiu sau ipotecă, se va face cercetare în registrul de înscriere, transcriere și urmăriri de un judecător-comisar, asistat de grefier, spre a se vedea dacă există diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun.

Vorbire despre aceste cercetări se va face în actul de înscriere a ipotecei sau privilegiului.

Părțile pot renunța la cercetarea în registre.

Art. 727. -

Pe actul original pe lângă certificarea datei și numărului de ordine cerută de art. 1782 din codicele civil, se va transcrie și ordonanța de înscriere așa cum s'a trecut în registrul de înscriere.

Art. 728. -

Aceleași formalități de înscriere se vor urma când, pe baza art. 1814 din codicele civil, o ipotecă se va muta de pe un bun pe altul.

Vorbire despre această mutare se va face pe marginea primei inscripții.

Art. 728 bis. -

Se vor transcrie în registrul de amanete toate actele prin care se constitue un amanet, potrivit art. 1685 și următorii din codul civil, după cererea părței interesate.

CARTEA VII

CAPITOLUL IX Dispozițiuni generale

§ I. Despre termene

Art. 729. -

Termenele (soroacele) cuprinse în procedură se înțeleg pe zile libere, adică nu se socotește nici ziua când s'a început, nici ziua când sfârșește termenul.

Art. 730. -

Termenii însemnați cu anii, cu lunile sau septemanile, se sfarsesc în ziua lunei sau a septamanei corespundetore cu ziua punctului de plecare.

Termenul care, plecand dela 29, 30 sau 31 ale lunei, se implinesc într'o luna care nu are acea zi corespundetore, se va socoti ca sfârșit în ziua cea din urmă a lunei.

Art. 731. -

Orice termen care se va sfarsi într'o Duminica sau alta zi de serbatore legala, se va prelungi pentru cea d'anteiu zi de lucru următoare.

Art. 732. -

Prelungirea sau scurtarea unui termen prevăzut de lege, nu se poate acorda de judecător, sub pedeapsa de nulitate, decât în cazurile în care legea le da în mod formal această facultate.

Art. 733. -

Sfersirea unui termen dat de lege pentru exercitiul unui drept, atrage cu sine căderea dreptului, afară de cazurile unde legea prevede altfel.

Art. 734. -

Cu toto acestea termenul se va suspenda prin moartea părței.

EI nu'și va începe cursul, în contra moștenitorilor sei, decât dela sfersirea termenului pentru a face inventariu și a delibera, afară de cazurile unde legea prevede altfel.

§ II. Despre nulități

Art. 735. -

Se va declara nul sub condițiile aratate la vale, orice act de procedura făcut cu calcarea acestei legi:

1) Dacă actul este făcut de un magistrat sau oficer judecateresc necompetinte;

2) Dacă calcarea formei a pricinuit părței care o invoca o vatemare, pe care nu o poate îndrepta decât anuland actul;

3) Dacă nulitatea actului este formal pronunțata de lege.

Art. 736. -

Nulitatea se va pronunța numai după cererea părței în favorea careia legea a admis'o, sau care va avea un interes a o opune.

Ministerul public va putea dela sine invoca o nulitate, în toate cazurile când este obligat de lege a lua conclusii, precum și în materii de ordine publica.

Nulitatea nepropusa la instanță de fond, se va putea propune d'a-dreptul înaintea Curtii de casație, de câte ori privește ordinea publica legala, și nu cere o verificare a elementelor de fapt.

Art. 737. -

O procedura nu se va anula decât dela actul care a dat nascere la acea nulitate.

Nimeni nu poate invoca o nulitate pricinuita prin propriul său fapt.

Când un act se va fi declarat nul pentru un viciu de forma, datorit faptului aceluia sau acelora care erau însărcinați cu facerea actului, acela sau aceia vor putea fi destituiti, conform legilor speciale.

CAPITOLUL II Dispoziții tranzitorii

Art. 738. -

Aceste codice de procedura, ast-fel modificat, se va pune în aplicare la 1 Septembrie 1900.

Art. 739. -

Desființat.

Art. 740. -

Toate legile, decretele și regulamentele contrarii legei de fața, afară de dispozițiunile de procedura cuprinse în Codul comercial, sunt desfiintate. Actuala lege a judecătoriilor de pace rămâne în vigore până la noui dispoziții.

Art. 741. - Referințe în jurisprudență (2)

Dispositiile legei Curței de casație, contrarii rânduelilor acestui cod, reman desfiintate.

Art. 742. - Referințe în jurisprudență (3)

Toate actele de procedura încuviințate și îndeplinite înainte de data punerei în aplicare a presentului cod, isi vor produce tot efectul lor.

Cele neîndeplinite încă la această data, în orice cauza sau instanță, se vor îndeplini după orânduelile și formele acestui cod de procedura.

Hotărârile, al căror termen de reformare nu s'a sfarsit încă la data punerei în aplicare a acestui cod, vor rămânea supuse cailor de reformare până la sfirsirea acestor termene.

Aceste dispozițiuni nu se aplica la nevârstnicii în ce privește dreptul de revizuire prevăzut la art. 291 al presentului cod. Ei vor putea exercita acest drept în termen de doue luni dela majoritate.

Art. 743. -

Desființat.

Art. 744. -

Desființat.

Art. 745. -

Regulile privitoare la facerea și executarea hotarniciilor se vor determina printr'o lege speciala; până atunci rămâne în ființă regulamentul asta-zi în vigore.

Art. 746. -

Se vor regula, sub forma regulamentelor de administrație publica:

a) Formulare pentru actele de procedura cele mai intrebuintate;

b) Diferitele tarife de plați și cheltueli judecătorești pentru expertiza, martori, copii de acte, citații, somatii, executari silite, urmăriri și licitații, transcrieri de mutații, înscrieri de ipoteci și altele.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Reviste:
Vânzare. Cumpărător. Neplata prețului. Predarea imobilului. Excepția non adimpleti contractus . Termen de plată. Termen de grație. Vânzări succesive. Cumpărător anterior. Acțiune în anularea vânzării posterioare. Inadmisibilitate (Art. 973, 1021, 1322, 1361 C. civ.) (1)
;
se încarcă...