Regele

Decretul nr. 1036/1920 de reformă agrară pentru Basarabia, votată de Sfatul Țării la 27 Noemvrie 1918 și decretată prin decretul dela 21 Decemvrie 1918 cu No. 3.791, se ratifică cu modificarea art.: 1-12, 14, 17, 19-23, 25-26, 28-32, 34, 36-37, 46, 52, 54-63, 65-74

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 martie 1920 până la 15 noiembrie 1949, fiind abrogat prin Decret 417/1949.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR

LEGE

de reformă agrară pentru Basarabia, votată de Sfatul Țării la 27

Noemvrie 1918 și decretată prin decretul regal dela

22 Decemvrie 1918 cu No. 3.791, se ratifică cu modificarea

art.: 1-12, 14, 17, 19-23, 25-26, 28-32, 34, 36-37, 46,
52, 54-63, 65-74.

(Decret No. 1.038 din 11 Martie 1920, Monitorul Oficial No. 258
din 13 Martie 1920)

CAPITOLUL I

Art. 1. -

Pentru cauză de utilitate publică și națională se expropriază proprietățile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condițiunile și măsura prevăzută în legea de față.

Art. 2. -

Exproprierea nu poate fi împiedicată de nici un fel de acte de orice natură, chiar când prin cuprinsul lor s'ar prevedea că proprietatea nu poate fi înstrăinată, cum ar fi: testamentele, donațiunile sau orice acte de prohibițiune de înstrăinare și este declarată de plin drept din ziua votării acestei legi de către Sfatul Țării - 27 Noemvrie 1918.

Din aceiaș zi proprietățile ce sunt supuse exproprierii trec asupra Statului, libere de orice obligațiuni sau orice sarcini de orice natură.

Art. 3. -

Din proprietățile expropriate se alcătuește "Fondul Imobiliar Basarabean al Statului".

Art. 4. -

Se vor expropia în întregime:

a) Proprietățile imobiliare (rurale, urbane) ce aparțin hăznelei (Statului), udelurilor (Coroanei), băncii țărănești și mănăstirilor din străinătate;

b) Proprietățile imobiliare rurale ale supușilor străini (legea generală despre încetățenire);

c) Pământurile ce aparțin zemstvelor, orașelor și comunităților urbane, în afară de acelea ce vor fi recunoscute ca fiind neapărat trebuincioase, ori pentru buna asezare, ori trebuinți culturale și alte nevoi ale zemstvelor sau orașelor și comunităților urbane;

d) Proprietățile rurale ce aparțin persoanelor juridice, fie publice, fie private, neprevăzute la alin. a și c. Se vor excepta numai cele ce aparțin comunelor sau asociațiilor și tovărășiilor țărănești, răzășești, cari în întregime sunt scutite de expropriere.

Art. 5. -

Se vor expropria pământurile mănăstirilor locale, lăsându-se fiecărei mănăstiri câte 50 ha pământ cultivabil, viile și grădinile de pomi roditori.

Art. 6. -

Se vor expropria pământurile bisericilor, lăsându-se fiecărei biserici câte un lot întreg de fiecare membru al clerului (preot, diacon și dascăl).

Art. 7. -

Se vor expropria pământurile din proprietățile particulare, lăsându-se pentru fiecare proprietate 100 ha pământ cultivabil, viile, grădinile de pomi roditori și pepinierile existente până la 22 Decemvrie 1918.

Se va expropria și suta de ha, precum și din proprietățile între 25 - 100 ha, tot ce trece peste 25 ha, în cazul când proprietarul a arendat proprietatea sa timp de cel puțin 5 ani consecutivi în cursul anilor 1905-1916.

Art. 8. -

Trec în proprietatea Statului pădurile, în afară de cele ce fac parte din proprietatea țărănească sau răzășească.

Art. 9. -

Trec în proprietatea Statului apele lacurile, bălțile și stuhăriile, în afară de cele ce aparțin obștiilor sau comunelor.

Art. 10. -

Se expropriază, fără nici o restricție proprietățile embaticare rurale, urbane, precum și cele ce aparțin persoanelor fizice sau juridice și au fost date în arendă petru așezări comunale, rurale sau urbane.

Art. 11. -

Subsolul terenurilor expropriate rămâne de drept proprietatea Statului.

Art. 12. -

Întinderea proprietăților din punct de vedere al exproprierii se va socoti după starea lor juridică la 1 Martie 1917.

Art. 13. -

Moșiile ce aparțin în indiviziune la mai mulți proprietari, precum și moșiile ce aparțin unui singur proprietar, se vor considera ca o singură moșie sau proprietate.

Art. 14. -

Proprietarul are dreptul de a-și alege moșia și locul pentru porțiunea ce legea de față îi rezervă, însă într'o singură bucată și cu condiția ca această delimitare nici într'un caz să nu deprecieze pământul ce urmează a fi predat populației muncitoare.

Art. 15. -

Toți proprietarii atinși de expropriere sunt obligați, în termen de două luni dela promulgarea decretului-lege din 22 Decemvrie 1918, a înainta la organele respective o listă de proprietatea lor totală, arătând locul unde se află proprietățile sau moșiile lor, întinderea, starea juridică, planurile și alte materiale necesare. Cei ce nu vor îndeplini aceasta, nu vor avea deschisă nici o cale pentru orice fel de greșeli ce s'ar putea comite cu ocazia exproprierii.

Art. 16. -

În privința proprietăților ce aparțin udelurilor, haznelei, mănăstirilor din străinătate și Băncii țărănești, Statul de drept înlocuește pe proprietar.

Art. 17. -

Pământurile cultivabile nesupuse exproprierii, atât timp cât vor dura lucrările de reformă agrară, vor putea fi vândute numai "Casei Noastre" și în aceleași condițiuni de prețuire și răscumpărare ca cele expropriate.

CAPITOLUL II

Art. 18. -

Pentru aplicarea legii de față a reformei agrare se va înființa, pe lângă ministerul de domenii, cu sediul în Chișinău, o instituție specială de Stat cu numele de "Casa Noastră".

Art. 19.

- "Casa Noastră" va fi persoană juridică și se va bucura de o autonomie deplină.

Art. 20.

- "Casa Noastră" va fi condusă de un consiliu compus din 5 membri, din cari unul va fi numit de ministerul de agricultură, doi de directoratele din Basarabia de finanțe și justiție, câte unul dela fiecare și doi aleși în fiecare an de congresul delegaților țărani și proprietari în comisiile județene.

Președintele se alege de consiliu din sânul lui.

Art. 21. -

"Casa Noastră" va pregăti și conduce toate lucrările de expropiere și împroprietărire, sub controlul ministerului de agricultură.

Art. 22. -

"Casa Noastră" va avea atâtea comisiuni și direcțiuni, cât va găsi de cuviință pentru aplicarea reformei agrare.

Art. 23. -

Pentru judecarea tuturor neînțelegerilor și nemulțumirilor provenite dela expropriere, prețuire și împroprietărire, pe lângă "Casa Noastră", se va înființa o "Comisie Centrală" de judecată, care va judeca și hotărî în a doua și ultima instanță; hotărîrile ei nu vor putea fi supuse opoziției sau recursului.

"Comisia Centrală" se va compune din 5 membri, din cari unul va fi prim-președintele Curții de apel, care va fi și președintele comisiei, unul delegat de "Casa Noastră", și trei aleși: doi de congresul delegaților țărani și unul de congresul delegaților proprietari în comisiile județene. Pentru fiecare din cei 5 membri se va numi sau alege câte un supleant.

Art. 24. -

În fiecare județ "Casa Noastră" va avea câte o comisie județeană de expropriere și împroprietărire. Comisia județeană se va compune din un judecător, consilierul agricol al județului, un delegat al "Casei Noastre", un delegat al proprietarilor și 5 delegați ai țăranilor aleși de congresul țărănesc județean, având fiecare membru al comisiei câte un supleant. Delegații țăranilor și al proprietarilor se aleg în fiecare an.

Președintele se alege de comisiune din sânul ei.

Art. 25. -

Organizarea "Casei Noastre" și numirea comisiilor trebuie să fie făcute în termen de o lună dela promulgarea acestei legi. Când una din autoritățile sau categoriile de interesați indicate nu vor trimite delegați în consiliul de administrație sau în comisie, acestea vor putea lucra și fără reprezentantul acelei autorități sau categorii, fără a da dreptul nimănui a protesta sau contesta lucrările făcute.

Art. 26. -

Comisiile județene vor lucra la fața locului prin subcomisiuni și vor avea de rezolvat chestiuni privitoare la întindere, prețuire, fixarea hotarelor, stabilirea tablourilor celor ce vor trebui să fie împroprietăriți, întinderea loturilor, determinarea părții ce va trebui să treacă la satul sau colonia respectivă, și în fine orice chestiuni ce se vor ridica de "Casa Noastră" sau se vor ivi dela sine în legătură cu aplicarea reformei agrare.

De fiecare lucrare avută la fața locului subcomisia va alcătui un memoriu pe care-l va prezenta comisiunii județene spre cercetare și luarea hotărîrii. Despre cele ce va hotărî comisiunea, cu privire la expropriere, se va alcătui un proces-verbal, în patru exemplare, din cari unul se va afișa la primăria comunei respective, unul se va înmâna proprietarului, unul se va trimite "Casei Noastre" și unul se va anexa la dosar.

Art. 27. -

Părțile interesate pot ataca cu apel hotărîrile comisiei județene în termen de 15 zile dela afișare.

Apelul se va declara, la comisia județeană, care în termen de 7 zile dela primirea lui îl va înainta împreună cu dosarul comisiunii centrale.

Președintele comisiunii centrale va fixa termenul de judecată numai de vreme de 8 și nici mai târziu de 15 zile dela primirea apelului. Fiecare termen trebuie să fie afișat cel puțin cu trei zile înainte la biuroul comisiei centrale. Înștiințări individuale nu se vor emite.

Art. 28. -

Înaintea comisiei centrale părțile interesate se vor prezenta în persoană, neputând fi nici asistate, nici reprezentate, afară de minori și interziși, cari vor fi reprezentați prin tutorii și curatorii lor, iar cei bolnavi vor putea fi reprezentați prin soție sau rudă până la al patrulea grad inclusiv.

Ședințele de judecată vor fi publice. Comisiunea centrală va putea ordona cercetări la fața locului, expertize, etc., pentru a-și putea forma convingerea. Hotărîrile comisiei centrale sunt definitive.

Art. 29. -

Hotărîrea comisiei județene privitoare la expropriere, iar în caz de apel, hotărîrea comisiei centrale se va publica în Monitorul Oficial. Motivele se vor da în rezumat.

CAPITOLUL III

Art. 30. -

Pământurile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi și loturi de colonizare.

Art. 31. -

Întinderea lotului întreg va fi între 6-8 ha, a celui de colonizare între 8-10 ha și se va stabili numai după regiuni.

Art. 32. -

Lotul se va compune dintr'unul sau mai multe corpuri, după natura pământului.

Art. 33. -

Vor fi împroprietăriți muncitorii de pământ, după capii de familie (orfanii vor fi reprezentați prin tutori) în proprietate individuală, după cum urmează:

a) În primul rând, cu câte un lot de completare, agricultorii cari locuesc pe moșie și posedă mai puțin de norma stabilită cu precădere dela mare spre mic;

b) În al doilea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pământ și locuesc pe moșie;

c) În al treilea rând, cu câte un lot de completare agricultorii cari posedă mai puțin de norma stabilită și locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moșie, cu precădere dela mare spre mic;

d) În al patrulea rând, cu câte un lot întreg agricultorii cari n'au de loc pământ și locuesc la o depărtare mai mică de 5 km de moșie.

Art. 34. -

La împropietărire nu se va face nici o deosebire între săteni și orășeni, a căror îndeletnicire principală este cultivarea pământului. Învățătorii și preoții vor fi considerați ca muncitori de pământ.

Art. 35. -

Odată cu împărțirea pământului, iazurile mici cari nu pot corespunde decât unui interes local, vor trece la comunele respective.

Art. 36. -

Cu proprietățile expropriate prevăzute la art. 10, se vor împroprietări arendașii actuali.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...