Dieta Austro-Ungară

Legea nr. 60/1881 despre procedura de execuție silită imobiliară în Transilvania*)

Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Practică judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1881 până la 01 mai 2001, fiind abrogat prin Ordonanță de urgență 138/2000.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Complectată cu toate modificările aduse până în anul 1928 (novelă XLI: 1908, legea VII: 1912 și legea LIV: 1912, Regulamentul Portăreilor și dispozițiuni din legea Timbrului, a legii Advocaților, legea Curții de Casație, etc.), adnotată și prevăzută cu jurisprudență.

Execuția de escontentare

(Urmărirea silită)

CAPITOLUL I Dispozițiuni generale

Art. 1. -

Punctele a-d sunt abrogate și înlocuite cu art. 31 din Legea LIV: 1912.

Execuția de escontentare are loc în baza unui act autentic executor.

Acte autentice executorii sunt:

1. Sentințele și deciziunile definitive ale instanțelor civile;

2. Transacțiunile încheiate înaintea instanțelor civile;

3. Mandatul de plată executoriu; [Pr. civ. Art. 592 și 609] denunțarea și somațiunea; [Pr. civ. Art. 628]

4. Sentințele instanțelor civile dacă sunt declarate executorii fără considerare, dacă va avea sau nu loc calea de atac;

5. Deciziunea instanțelor civile, deși nu definitivă, care nu se poate ataca cu recurs, ce are efect suspensiv, întru cât efectuarea executorie nu este suspendată, sau oprită; [Pr. civ. Art. 556]

6. Hotărârea executorie a instanței civile dată în procedură grațioasă;

7. Hotărârile și actele autentice, menționate în punctele e-h art. 1, din Legea LX: 1881, de asemenea toate hotărârile și actele autentice cari prin alte dispozițiuni legale sunt declarate executorii. (vezi la punctul 1, art. 410 și 672 la punct. 2, art. 423, la p. 4 art. 415-417, 502, 509, 581, 632 din pr. civ.)

Urmează punctele e-h ale articolului 1 din Legea LX: 1881:

e) Hotărârile de condamnare, sau procesele verbale, sau tranzacțiile sau copiile oficiale date de judecătoriile de arbitrii, precum și de judecătoriile speciale ale bursei de mărfuri și valori, precum și de halele regionale de producte și de cereale;

f) Hotărârile penale definitive, cari conțin despăgubiri civile;

g) Actele redactate de notarii publici, executorii în înțelesul articolului 111 din Legea XXXV: 1874;

h) Hotărârile executorii ale judecătoriilor disciplinare, ale autorităților administrative și financiare, dacă în conformitate cu dispozițiunile legale în vigoare sunt date spre executare instanțelor civile judecătorești.

La art. 1 se mai adaugă din art. 14 §. 18 alin. 5 din Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice din 29 Apr. 1927.

"Asigurătorul va putea urmări pe asigurat în caz de neplata primelor datorate în temeiul poliței de asigurare. Dispozițiunile contrare acestui text, prevăzute în alte legi, sunt și rămîn abrogate".

Se adaugă:

Art. 43 din Legea pentru organizarea corpului de avocați din 19 Fbr. 1923. M.O. 231.

"

Art. 43. -

Convenția privitoare la onorariul stipulat între advocat și client va putea căpăta autenticitate prin depunerea de către client și advocat a unei declarații scrise către președinte sau locțiitorul său, în camera de consiliu a secțiunii la care e pendinte litigiul (pentru actele de notariat la secțiunea respectivă).

Creanța de onorariu, constatată prin sus-menționata declarațiune sau prin alt act autentic, va avea drept de privilegiu asupra bunurilor aduse sau conservate în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat.

Acest privilegiu se va adăuga la art. 1737 din codul civil după alin. 3 formând un nou alin. 3 bis, și se va înscrie în registrul de tribunal după simpla cerere a advocatului.

în privința bunurilor imobiliare, acest privilegiu se conservă prin inscripția creanței de onorariu în registrul de mutațiuni mobiliare sau în cărțile funduare locale.

Creanța de onorariu se execută prin investirea cu formula executorie a actului autentic sau jurnalului încheiat conform sus-menționatei declarațiuni. Executarea nu se va putea suspenda pe cale de contestație decât după consemnarea sumei. Judecarea contestației se va face conform art. 41 al acestei legi.

La art. 1 se adaugă alin. 1 și 2 din art. 79 din legea pentru Curtea de Casație și Justiție M.O. 282, 22 Dec. 1925.

Art. 79. Sentințele, deciziunile și încheerile date după promulgarea legii de față, de către o în orice procedură litigioasă sau grațioasă sunt desăvârșite din momentul comunicării.

În contra lor nu se admite nici o cale de atac, decât numai recursul în casare, conform dispozițiunilor acestei legi.

(Restul fără actualitate).

1) Deciziunile Curții de Casație, data asupra hotărârilor venite dela instanțele judecătorești din Transilvania constituiesc titluri executorii prin ele însele și prin urmare nu mai au nevoie de vre-o formalitate pentru a putea fi executate, cum ar fi învestirea cu formula executorie. (Curtea de Casație I. 8034 1926).

2) Rămânând sentința față de unul din pârâții codebitori, acesta nu poate ridica incidentul, că pretenția este unitară și astfel contra lui nu s'ar putea ordona execuția silită.

În materie de execuție nu se poate aplica art. 80 din P. c. (Curtea de Apel Cluj, S. II. 1839, 1926).

3) Cheltuelile procesului de escindere în cursul execuției nu pot fi stabilite în sarcina urmăritului. (Cluj, Curte Hot. XIII).

4) Creanța prin care se stipulează plate într'o anumită monedă de aur, nefiind o creanță lichidă, poate da loc la discuțiuni, interpretare, astfel neîndeplinind condițiunile cerute de lege, execuțiunea nemijlocită nu poate fi ordonată, fără chemare prealabilă în judecată. (Casația S. II 345/1926).

5) Dacă avocatul care a fost împuternicit în proces este împiedecat și sentința se înmânează substitutului delegat, sentința nu se ridică la valoare de drept. (1679, 1890) Markus. Curtea de Apel Cluj.

6) Se va putea ordona execuția de escontentare în caz dacă în contra sentinței condamnatoare față de pârât a făcut apel numai reclamantul și aceasta numai pentru sistarea cheltuelilor în mod reciproc, dacă sentința s'a ridicat la valoare de drept (39/1908) Dr. Szitas.

7) Norma de drept că în caz dacă termenul de îndeplinire cade pe o zi de Duminecă sau sărbătoare, obligația se va îndeplini în proxima zi de lucru, conform jurisprudenței se aplică față de orice art. juridic (G 178, 1910) Dr. Szitas.

8) Extractele de procese verbale, dresate cu ocazia desbaterei de verificare în procedura de faliment, în caz dacă n'au fost atacate de falit au efect executoriu.

9) Partajul ce s'a încheiat între părți formează bază pentru ordonarea execuție. Dr. Terfi.

10) Sentința penală care conține și despăgubiri civile chiar dacă nu dispune termenul de îndeplinire, este executorie, fiindcă ridicându-se la valoare de drept, obligația de plată se naște imediat (Markus).

11) Sentințele curților de apel și ale tribunalelor pronunțate în instanța a doua, chiar dacă nu sunt declarate executorii, conform art. 79 din legea curții de casație, fiind definitive sunt executorii în escontentare.

12) Dacă procesul se declară sistat, nu se poate cere execuție. Se exceptează sistarea procesului în urma incidentului dilatoriu, când pârâtul va putea cere execuția pentru spesele de judecată.

13) Nici cererea de execuție și nici acțiunea de înnoirea procesului nu suspendă executarea sentinței definitive, numai dacă nu se acordă suspendarea.

14) Numai în baza edictului legalizat se poate cere execuție, dacă actul notarial este executoriu, conform art. 111 din legea XXXV: 1874.

Art. 2. -

Este abrogat și înlocuit cu Art. 32 Leg. LIV: 1912.

În cazurile indicate în punctele 1-6 din art. precedent, execuția se ordonă de către prima instanță, care a procedat în proces.

Judecătoriile de ocol sunt competente de a ordona execuția în cazurile înșirate în punctul e) art. 1 al Legii LX: 1881, cu excepțiunea comisiilor de arbitri; [art. 787, pr. civ.] În cazurile indicate de punctul f) întotdeauna, iar în cazul indicat în punctul h) atunci, când vreo lege specială nu dispune altfel, fiind acea judecătorie de ocol competentă, în a cărui ocol se află reședința instanței prime, sau autorității sesizate în proces.

(Partea referitoare la ordonările de execuție în Budapesta este fără actualitate).

În celelalte cazuri, instanța competentă pentru ordonarea execuției se determină prin dispozițiuni legale speciale. [Aliniatul II. desființează competința tribunalului].

1) Execuția ordonându-se întotdeauna de prima instanță, suspendarea ei, conform art. 83 din legea curții de casație o poate acorda numai prima instanță. Cererea de suspendare trebuie deci înaintată acestei instanțe. (Curțile de Apel Timișoara și Cluj).

2) Este suficient, dacă exemplarul I. al cererei pentru ordonarea execuției este contrasemnat de advocat.

3) În cauza de execuție, părțile nu pot conveni privitor la competința teritorială a instanțelor. Dispozițiunile legii de execuție sunt obligatorii. Aceasta se referă și la actele notariale, executorii conform art. 111 din Legea XXXV: 1874.

Art. 3 , 4, 5, fiind abrogate se înlocuesc cu art. 33 din Leg. LIV: 1912.

În privința ordonării execuției în baza unui act autentic executor, dat de un Stat străin, sunt decisive convențiile Internaționale, ce există față de acest Stat. În lipsa unor astfel de convenții, execuția se îngădue a se ordona numai în baza reciprocităței stabilite, și dacă:

1) execuția este bazată pe o hotărâre definitivă, dată de judecătoriile civile, comerciale, sau pe o tranzacție judecătorească cu efect identic;

2) în contra hotărârei sau transacției, nu se opune nici una din circumstanțele menționate în art. 414 Pr. civ.

Declarația Ministrului de justiție, dată în privința reciprocității este obligatorie pentru instanțe, iar în caz dubios, declarația se va cere din oficiu. În aceste cazuri acea instanță este competentă pentru ordonarea execuției, care în conformitate cu art. 18 al legii LX: 1881, este competentă pentru efectuarea execuției.

Dacă pentru efectuarea execuției, sunt mai multe instanțe sesizate, aceea va hotărî asupra ordonărei execuției, care este numită în primul rând, urmând ca ea să încunoștiințeze pe celelalte judecătorii despre hotărârea sa. Dacă instanța sesizată din partea judecătoriei din străinătate nu este competentă a efectua execuția, se va transmite sesizarea acelei instanțe, care este în drept Totodată va înștiința judecătoria din străinătate despre aceasta.

Art. 6. este abrogat și înlocuit cu art. 34 din Leg. LIV: 1912.

Dacă legea nu prevede altfel, ordonarea execuției, trebue cerută printr'o petiție formulată în scris, în trei exemplare și la exemplarul prim se anexează titlul original, în baza căruia urmează a se ordona execuția. Hotărârile și tranzacțiile judecătorești se pot anexa și în copie simplă, cu mențiunea, că originalul se găsește la judecătorie.

Alin. 2 art. 6. În procesele cambiale se anexează la primul exemplar la cambia originală, iar dacă aceasta se află depusă la instanța competentă pentru ordonarea execuției, această împrejurare se va menționa în cerere.

Dacă execuția este îndreptată în contra mai multor pârâți, sau urmează să se efectueze în mai multe locuri, cererea trebuie înaintată în atâtea exemplare, ca fiecare pârât și fiecare autoritate sesizată, precum și portărelul, să primească un exemplar separat.

Exemplarele ce se înaintează autorităței sesizate, precum și delegatului, trebue înaintată fără anexe; iar la exemplarul ce trebue înmânat aceluia care va fi urmărit se alătură copie după acele acte, cari încă nu i s'au comunicat.

În cazurile indicate în art. 1 al. e, f, g și h judecătoria va reține o copie după actul autentic, ce a servit de bază la ordonarea execuției și care copie fiind înaintată de urmăritor, se autentifică din oficiu.

Cererile de execuție, înaintate cu lipsuri, trebuesc înapoiate pentru complectare.

1) Conform alin. 5, art. 6, în cazul alin. f, din art. 1, petiționarul va înainta, în afară de actul original și o copie a acestuia, căci altfel cererea de execuție va fi înapoiată.

2) Cererea de execuție se va timbra conform art. 6 §. 12 din Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice.

3) Conform art. 6 din Legea VII: 1912 execuția se poate ordona și de grefierul cu atribuții independente. Azi judecătorul supleant poate asemenea să ordone execuțiile.

4) Spesele ivite prin execuții separate, introduse contra unora dintre urmăriți, nu pot fi socotite în sarcina acelora ce n'au fost urmăriți.

5) În cauză de execuție nu se cere pentru advocat procură.

6) Tribunalul a respins greșit cererea de execuție, prin care s'a cerut execuție contra statului, spunând că statul este o persoană morală și nu poate fi executată pe cale bugetară. Recursul a trebuit admis, fiindcă nu exista nici o dispoziție de lege care să justifice decizia tribunalului. A se vedea legea contabilității publice și art. 13 din legea Contenciosului administrativ. (Curtea de Apel Timișoara S. II. 1386/1927).

7) Cererea de executare având lipsuri de formă, trebue restituită pentru complectare și nu respinsă. (Vezi art. 34 legea LIV: 1912). (Curtea de Apel Timișoara S. II. 5826/1926).

Art. 7. -

Dacă în procesele sumare se cere execuția numai asupra mobilelor, cererea de execuție se poate face și verbal, cerere care va fi luată la proces verbal de către instanță.

Art. 8. -

Urmăritorul, în cererea de execuție, va preciza petițiunea sa.

În cererea de execuție se va arăta apoi instanța, sau instanțele, în circumscripția sau în circumscripțiile cărora urmează a se efectua execuția și se va aminti dacă, dorește ca execuția să fie efectuată din oficiu.

Execuția se poate cere după expirarea termenului de prestare, stabilit în actul autentic, care servește la ordonarea ei.

Azi nu mai are actualitate art. 31. Nov.

1) Pentru dresarea acestor procese verbale se vor respecta aceleași dispozițiuni, ca și la primirea celorlalte plângeri sau acțiuni.

2) Termenul de îndeplinire va trebui să fie precizat cu data de calendar, respective să fie în așa chip stabilit, ca să se poată socoti după calendar. (Nu este precizat de ex. după moartea lui N.N. la trei săptămâni).

3) Cererea de execuție înaintată înainte de trecerea termenului de îndeplinire trebuie respinsă. Nu are nuci o influență faptul, că până la rezolvarea ei a trecut termenul de îndeplinire, data ei fiind cea de înregistrare.

Art. 9. este abrogat și înlocuit cu art. 35 din Leg. LIV: 1912.

Dacă ordonarea execuției se cere în baza unei hotărâri date de vre-o instanță civilă, instanța care este în drept a ordona execuția, va constata din oficiu în scopul ordonării, dacă s'a comunicat în termen legal hotărârea, care servește de bază la ordonarea execuției, apoi constată dacă în termen legal s'a înaintat apel, sau contestație cu efect suspensiv, și că în înțelesul legii este loc la vre-o cale de atac, sau opoziție. În cazul dacă prima instanță, a ordonat execuția hotărârei atacate prin apel, până ce se va pronunța instanța de apel, în privința acestei execuții, va avea loc aplicarea art. 41 din legea de față. (Legea LIV: 1912). Dacă execuția se cere atunci când dosarul este trimis instanței superioare, partea care cere execuția trebuie să anexeze la cererea de execuție edictul, sau copia autentică a hotărârei, chiar și fără motivare, iar dacă hotărârea a fost comunicată urmăritului prin înmânare se va alătura și copia autentică după dovada de înmânare.

Dacă execuția se cere în baza hotărârei executorie a instanței de apel, atunci când dosarul procesului nu s'a trimis încă primei instanțe (procedura civ. art. 511 și 546); la exemplarul I al cererei de execuție trebuie anexat un edict sau o copie autentică după hotărâre, în care copie grefierul de ședință a senatului de apel, va menționa ziua pronunțării sau a înmânărei de sentință și faptul că nu s'a făcut cerere de revizuire în termen legal.

Dacă termenul de execuție este condiționat, sau este pendent de îndeplinirea unui contra serviciu, urmăritorul trebuie să dovedească neexistența condițiunei sau îndeplinirea din partea sa, precum și celelalte cerințe prealabile ale executabilității, afară numai dacă aceasta nu rezultă din actele de dosar.

Art. 10. -

Cererea de execuție se rezolvă de regulă fără ascultarea părței contrare.

În cazul prevăzut de art. 3 întotdeauna, iar în cazurile prevăzute de art. 9, 13 și 15 numai atunci când este necesară ascultarea părților, când nu se dovedește ca act autentic sau ca act legalizat sau semnătură privată (art. 92, 93 din XXXV: 1874) îndeplinirea prestațiunilor, de care este condiționată ordonarea execuției; înainte de a se decide în fond asupra cererei de execuție; în fața judecătoriei de ocol se va ține desbatere sumară, iar în fața tribunalului desbatere protocolară.1)"

1) (Văzând abrogările făcute de legea LIV: 1912, de punere în aplicare a procedurii civile I.: 1911 și ținând seamă de art. 3 al acestei legi, redăm în parte art. 9.

"Unde o dispozițiune legală anterioară se referă la vre-o lege sau dispozițiune prevăzută de altă lege, scoasă din vigoare conform art. 3, în locul acestora de acum înainte se vor înțelege dispozițiunile procedurii civile și ale prezentei legi. Astfel în locul procedurii sumare sau procedurii protocolare aplicată la judecătoriile de ocol, de acum înainte se va înțelege procedura care este aplicabilă în fața judecătoriei de ocol, procedură regulată, prevăzută de procedura civilă, sau în locul procedurii protocolare aplicată la tribunal de acum înainte se va înțelege procedura pentru tribunal, indicată de procedura civilă").

Ultimul alineat este abrogat și înlocuit cu art. 36 din legea LIV: 1912.

În cazul amintit în art. 33, al legei de față, (adică art. 3, 4, 5 din legea LX: 1881) dacă execuția este cerută de o instanță judecătorească din străinătate, pentru a fi ordonată, nu este necesară ascultarea părților. Judecătoria trebue să ia în considerație din oficiu condițiunile amintite de art. 33 al legei de față. Când însă instanța judecătorească este în dubiu, iar din dosarul trimis și din actele depuse nu rezultă lămuriri satisfăcătoare, lămuririle se pot cere dela judecătoria din străinătate.

Dacă judecătoria sesizată refuză ordonarea execuției, se va aplica art. 17 din pr. civ.

Potrivit art. 40 din legea de față [legea LIV: 1912] contra deciziunei prin care se ordonă execuția se admite recurs. Afară de acest remediu, urmăritul mai poate înainta și excepți în contra deciziunei de ordonare, în termen de 15 zile dela înmânarea deciziunei, în cazul, când execuția s'a ordonat în contra dispozițiunilor art. 33 din legea de față.

Excepțiunile suspendă execuția, conform dispozițiunilor prevăzute în art. 41. [adică 36 din leg. LIV: 1912]. În urma excepțiunilor, judecătoria hotărăște în privința ordonării de execuție prin deciziune, după ce a ascultat părțile [art. 40]. De altfel, în privința excepțiilor, se aplică articolele 134, 135, 140 și 141 din pr. civ. se aplică chiar dacă excepția s'a înaintat cu întârziere.

Excepțiunile întemeiate pe motivele înșirate în al. 4, 5 și 6 al art. 414 Pr. civ., se pot invoca și după termenul arătat în alineatul precedent.

Dacă convențiunile internaționale dispun altfel, acest articol nu se aplică. [Excepțiunile se consideră ca un nou remediu de drept].

1. Când hotărârea executorie s'a dat de către tribunal ca instanță de faliment, cererea de execuție se va rezolva de complectul de doi.

2. Conform art. 17 pr. civ. ard. în caz de refuz decide Curtea de Apel competentă.

3. Art. 33 din legea LIV: 1912 dispune despre execuțiile ordonate în baza hotărârilor date în străinătate.

Art. 11. -

Dacă execuția s'a ordonat, în deciziune se va arăta precis creanța, împreună cu accesoriile, care se validitează și se va stabili cheltuelile ivite cu cererea de ordonarea a execuției.

Dacă instanța, care ordonă execuția, este competentă și pentru efectuarea ei, iar execuția se va efectua prin portărel, deciziunea va numi și pe portărel, care o va efectua.

Art. 12. -

Despre ordonarea execuției urmăritul se încunoștiințează prin primul exemplar al cererei de execuție, însoțit de deciziune, iar portărelul, sau autoritatea sesizată cu execuția, precum și urmăritul prin celelalte exemplare însoțite de deciziuni [art. 6] și de regulă, urmăritul se încunoștiințează cu prilejul efectuării de execuție. În cazul articolului 7, urmăritorul, portărelul și urmăritul se încunoștiințează printr'o copie, după procesul verbal, însoțită de deciziune.

Dacă execuția nu se ordonă se va încunoștiința printr'o deciziune motivată numai petiționarul, odată cu restituirea tuturor exemplarelor cererei.

Dacă execuția nu se efectuează în termen de trei luni dela ordonare, urmăritul este în drept să ceară, sau dela instanța care a ordonat execuția, sau dela cea însărcinată cu efectuarea ei, înmânarea directă a deciziunei de ordonarea execuției.

Dacă deciziunea s'a înmânat, remediul de drept întrebuințat contra acestei deciziuni nu împiedecă efectuarea, conform regulelor execuției.

Este complectat cu art. 26 din leg VII: 1912.

Dacă execuția cerută numai asupra mobilelor nu trebue efectuată din oficiu, edictele deciziunilor despre ordonarea execuției, trebuesc trecute pe cererile sau pe procesele verbale de execuția ei pe copiile lor și toate exemplarele să se înmâneze urmăritorului.

Urmăritorul pentru a efectua execuția, prezintă exemplarele necesare atât pentru portărel cât și pentru urmărit, portărelul care este competent, conform regulamentului interior al judecătoriei în drept de a efectua execuția.

În acest caz nu se aplică alineatul 1 al art. 12, al. 1, 2, 3, al art. 19 și alineatul 1 al art. 23 din legea LX: 1881.

Dacă urmăritorul nu a efectuat execuția de escontentare în timpul celor 3 ani, dela data deciziunei de ordonare a execuției, se va înainta o nouă cerere către instanța care a ordonat execuția, pentru sesizare sau delegare.

Dacă în locul unde trebue efectuată execuția, nu este în vigoare această lege, articolul prezent nu se va aplica.

1. Înainte de 3 luni, dacă deciziunea de ordonarea execuției nu i s'a înmânat urmăritului, nu se va putea înainta recurs contra ordonării.

2. Cererea, care a fost odată respinsă, poate fi repetată cu succes.

3. Conform regulamentului portăreilor, azi se sesizează în genere corpul portăreilor de pe lângă tribunalul respectiv. Dacă efectuarea execuției urmează a se face în circumscripția altui tribunal, se va aplica art. 35 din reg. port. și astfel se va cere autorizație prin prim-președinții ambelor tribunale, acordându-se comisie rogatorie. Tot asemenea, înainte de orice efectuare de execuție se vor plăti taxele de portărei, iar delegația portărelului o face șeful portăreilor, la o cerere separată a petiționarului urmăritor, adresată către el. În această privință procedura prevăzută de art. 12, s'a modificat. Portărelul azi este salarizat al statului, nu lucrează pe venit propriu, cum era până acum.

Deoarece exemplarul execuției i se înmânează urmăritului odată cu efectuarea, în caz dacă nu s'a efectuat execuția, urmăritul înainte de trecerea termenului de trei luni, nu poate face recurs.

În caz dacă se prenotează, sau se întabulează ipoteca, în baza ordonării execuției în c. f., recursul poate fi înaintat imediat.

Art. 13. -

Execuția de regulă se ordonă în favoarea celui îndrituit, conform actului executor și în contra celui obligat prin acest act.

Dacă prin cesionare se ivește vre-o schimbare în privința persoanei îndreptățite și această schimbare se certifică prin act autentic sau act privat legalizat, atunci execuția trebue ordonată în favoarea cesionarului.

În cazul când schimbarea nu se dovedește cu act autentic sau act privat legalizat, judecătoria înainte de a hotărî asupra ordonării execuției, va asculta pe cedend și cesionar pe cale sumară, respective protocolară1).

1) Vezi art. 3 și 9 din legea LIV: 1912.

În acțiunile cambiale, dacă cambia originală se anexează la cererea de execuție, execuția trebue ordonată fără ascultarea părților chiar și în acel caz, când cesionarea este dovedită prin act privat cu deplină forță probatorie [vezi art. 10]

Art. 55 leg LIV: 1912 completează art. de mai sus.

Prin acte private cu complectă forță probatorie, amintită în legea LX: 1881 trebuesc înțelese actele întocmite în conformitate cu art. 317 din pr. civ.

Dacă legea LX: 1881 prevede vre-o procedură sumară procesuală, sau grațioasă, și în procedura execuției trebue să se aplice dispozițiunile procedurei civile obligatorii la judecătoriile de ocol. În procesele ivite în decursul execuției, trebue să se țină seamă de dispozițiunile speciale din legea LX: 1881, întru cât legea prezentă nu prevede altfel.

În cazurile indicate în legea LX: 1881, când se ordonă procedura sumară grațioasă, ascultarea părților, desbatere sau probațiune, nu se va admite nici ascultarea părților sub jurământ, și nici luarea jurământului transacțional.

1. Dacă se cesionează o creanță cambială, nu este necesar, ca cesionarea să se treacă pe cambie.

2. Dacă după notarea dreptului de execuție în C. F. se transmite asupra altuia ipoteca și această transmitere s'a notat și în C. F., cesionarul va putea cere licitația imobiliară direct la secția C. F. [Dr. Borsodi V.T.]

Art. 14. -

Dacă în răstimp, a murit partea condamnată și cel în drept voește să execute numai bunurile, care sunt în succesiunea urmăritului, sau care s'au transmis succesorilor, execuția trebue ordonată contra succesorilor cunoscuți sau justificați, sau chiar și în contra succesorilor cunoscuți. Deodată cu ordonarea execuției, dacă succesorii sunt necunoscuți, sau în cazul când prin cererea de execuție nu se poate stabili, conform normelor că succesorii arătați în cerere ar avea drept exclusiv la moștenire, se va institui un curator pentru succesorii, cari eventual ar exista și cari vor suporta spesele. Deciziunea de ordonare a execuției i se va înmâna fiecăruia dintre succesorii cunoscuți, precum și curatorului, iar în baza acestei deciziuni execuția se poate efectua numai asupra averii, care se găsește în succesiunea urmăritului sau care a trecut succesorilor săi [art. 92 și 17].

1. Urmăritorul în petițiunea sa nu este dator să justifice calitatea masei succesorale a debitorului defunct, dacă cererea de execuție se îndreaptă contra succesorilor, direct și numai pentru averea rămasă după defunct.

2. Dacă masa succesorală nu s'a predat încă, partea ideală a unei succesiuni nu poate forma obiect de execuție.

3. Dovada, adică verosimilitatea faptului, că obiectele formează o parte a masei succesorale, trebuie să o facă urmăritorul.

Art. 15. -

Dacă urmăritul nu voește să pună la cale execuția asupra obiectelor, ce se găsesc la lăsământul urmăritului sau asupra bunurilor ce s'au transmis moștenitorilor, ci direct în contra succesorilor, pentru rezolvarea acestei cereri se va ține desbatere sumară, recte protocolară1) și judecătoria va hotărî, prin deciziune și la necesitate se va admite chiar și probațiunea.

1) Vezi art. 3 și 9 din legea LIV: 1912.

Normele de drept material în vigoare vor hotărî, dacă execuția se poate sau nu ordona în contra succesorilor. [vezi art. 13 resp. 55 din legea LIV: 1912].

1. Dacă sentința judecătorească nu stabilește calitatea și calitatea masei succesorale, în contra succesorului beneficiar de dreptul inventarului, nu se va putea ordona execuția.

2. Mobilele, ce nu aparțin succesiunei și totuși executate, se pot scoate de sub sechestru prin escindere și nu acțiune de stingerea efectului de execuție. (C. 884/3078).

Art. 16. -

Dacă în răstimp a murit partea îndrituită [creditorul] succesorii săi pot cere ordonarea execuției, dacă dovedesc în mod legal, că dreptul de succesiune li se cuvine loc. Dacă dreptul de nu este justificabil, execuția se poate ordona la cererea aceluia, care face probabil dreptul său de succesiune, deodată cu aceasta însă se numește un curator pentru validitatea creanței, care până la clarificarea chestiunei de succesiune, este obligat a preda judecătoriei unde s'a deschis succesiunea, banii sau valorile încasate prin execuție.

Advocatul încredințat în proces, poate îndeplini formalitățile de execuție în numele îndrituitului, până când a luat cunoștiință de moartea creditorului, și poate continua măsurile execuției chiar după ce i s'a făcut cunoscută moartea, afară numai dacă succesorii nu au procedat în sensul alineatului de mai sus, rămânând ca până la clarificarea succesiunei să fie obligat a preda banii și valorile judecătoriei, unde s'a deschis procedura de succesiune.

Art. 17. -

Dacă în decursul execuției, se schimba persoana creditorului, continuarea execuției în favoarea noului îndrituit trebue cerută la instanța care a ordonat-o.

Portărelul rămâne însă obligat să îndeplinească toate măsurile necesare pentru asigurarea creanței, până când instanța care a ordonat execuția, va lua măsuri.

Dacă cu ocazia efectuărei execuției, se constată că urmăritul a decedat, sau dacă după ordonarea execuției a încetat din viață, aceasta trebuie efectuată conform art. 14, fără o nouă hotărâre a instanței, care a ordonat execuția, asupra lăsământului sau asupra bunurilor, cari în baza succesiunei, au trecut asupra succesorilor. În acest caz, curatorul amintit în art. 14, va fi designat de către delegat.

Art. 18. -

Dacă execuția se face asupra asupra imobilelor, pentru efectuarea execuției, este competentă judecătoria ca instanța cărților funduare, în toate celelalte cazuri, este competentă judecătoria de ocol, în circumscripția căreia se efectuează execuția sunt sesizate atât judecătoria de ocol, ca instanța cărților funduare, cât și judecătoria de ocol, ca instanță judecătorească, ambele autorități trebuesc sesizate aparte. [Partea referitoare la procedura execuțiilor din Budapesta n'are actualitate].

1) Conform art. 11 din legea LIV: 1912, Cărțile funduare sunt date în atribuția jud. urbane mixte.

Art. 19. - Practică judiciară (1)

Primul exemplar al cererei de execuție însoțit de declarațiunea care ordonă, se va înmâna urmăritorului, celelalte exemplare de regulă se dau portărelului, adică se transpun judecătoriei competente pentru efectuarea execuției.

La dorința urmăritorului, toate exemplarele vor fi înmânate acestuia pe baza cărora se poate adresa direct portărelului, sau autorităței competente pentru efectuarea execuției. Cheltuelile ivite cu această procedură nu se pot cere.

Instanța competentă pentru efectuarea execuției, dacă execuția se efectuează prin portărel imediat ce au sosit sau i s'au prezentat cererile de execuție însoțite de deciziune, va delega fără întârziere pe portărel și îi înmânează cererile de execuție însoțite de decis, sau la cerere i le dă direct urmăritorului.

Pentru efectuarea execuției, de regulă se deleagă un portărel judecătoresc, iar în cazuri de urgență dacă acesta este împiedecat, se deleagă un oficiant al instanței sau un practicant în drept. În cazuri mai însemnate judecătoria poate delega cu efectuarea execuției pe un judecător, sau chiar pe un notar public. [art. 154]

În cazurile prevăzute de art. 26 al legei VII: 1912, alineatele 2 și 3 din art. 19 nu sunt aplicabile [vezi art. 12 din legea LX: 1881]. Art. 51 org. Jud. art. 1-10 Corp. Port.

Vezi ordinul Min. Just. Nr. 563/1927, prin care se admite delegarea oficianților judecătorești, în cazul când portăreii sunt ocupați.

Art. 1-10 din Regulamentul de adm. publ. pentru serviciul portăreilor și pentru taxele actelor de procedură și executare.

Art. 1. Pentru îndeplinirea de procedură și a urmărilor, sau executărilor silite, ordonate de justiție, funcționează pe lângă Tribunale, Curți și Judecătorii, agenți judecătorești numiți portărei.

Art. 2. Pe lângă fiecare tribunal, în afară de șeful portăreilor vor funcționa numărul de portărei stabilit prin bugetul Ministerului justiției.

Art. 3. Condițiunile de renumire în funcțiune sunt cele prevăzute de art. 115-119 din legea de organizare judecătorească.

Pentru funcțiunea de portărel vor fi dispensați de examen și de condițiunea stagiului, persoanele cari posedă titlul de doctor sau licențiat în drept.

Șefi de portărei sunt de 3 clase și anume de clasa I, II și III.

Cei din nou numiți vor fi de clasa III.

Înaintările de la o clasă la alta se vor face după un stagiu de cel puțin 2 ani împliniți.

îndatoririle portăreilor

Art. 4.Portăreii sunt datori să îndeplinească obligațiunile lor impuse de legi și regulamente, în marginile și atribuțiunilor și competinții lor.

În raporturile lor de serviciu cu publicul, portăreii sunt ținuți să păstreze cuviința cerută și să lucreze cu dreptate, pricepere și moderațiune, pentru și contra acelora cărora sunt siliți să aplice legea.

Art. 5.

Portăreii vor depune la intrarea în funcție jurământul prescris de art. 11 din regulamentul legii statului funcționarilor publici.

Jurământul va fi prestat, în ședință publică, înaintea primului președinte sau președintelui tribunalului pe lângă care portărelul este numit și în asistența unui membru al ministrului public.

Ministerul justiției va putea dispune ca un portărel să funcționeze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz ministerul va fixa și judecătoria la care portărelul va avea reședința.

Portăreii sunt ținuți să-și aibă reședința în localitatea în care este stabilită instanța, pe lângă care funcționează.

Art. 6. Portăreii de pe lângă fiecare Tribunal și Curte și cei de pe lângă judecătoriile din circumscripția acelui Tribunal, funcționează sub conducerea și supravegherea unui portărel șef. Aceasta va funcționa la tribunal, va conduce și va repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele.

În afară de portărei, pe lângă fiecare Tribunal, Curte sau Judecătorie, vor funcționa și un număr de agenți cari vor ajuta la executarea lucrărilor și îndeplini însărcinările ce li se vor da de portărei pentru înmânarea actelor de procedură.

Art. 7. Șeful instanței pe lângă care sunt alăturați portăreii are dreptul de control și de supraveghere asupra lor și asupra funcționarilor din cancelariile lor.

Art. 8. Este interzis portăreilor de a interveni sau efectua vânzări ce sunt de competința impiegaților vamali sau sindicului bursei de comerț ori altor agenți ai administrațiunilor publice.

Este asemenea interzis portăreilor de a deveni adjudecari, fie direct, în vânzările publice ordonate de instanțele judecătorești pe lângă cari funcționează și efectuate prin trânșii.

Art. 9. Portăreii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, cari sunt de competința Curții de Apel, în a cărei circumscripție își exercită funcțiunile lor.

Art. 10. Portăreii vor purta ca semn distinctiv exterior, o panglică de mătase verde, în lungime de 6 cm. și lățime de 4 cm. cu o placă de metal galbenă, de dimensiune mică având pe dânsa marca țării, în jurul căreia va fi inscripția "portărel pe lângă Tribunalul ....... sau judecătoria ........"

Semnul distinctiv va fi purtat în partea stângă superioară a hainei și va fi pus în evidență ori de câte ori va fi necesar când portăreii instrumentează.

La art. 19 se adaugă art. 51 din legea pentru organizarea judecătorească din 26 iunie 1924 M.Of. nr. 84 din 1925.

Art. 51. Pentru îndeplinirea actelor de procedură și a urmăririlor sau executărilor silite ordonate de justiție, funcționează pe lângă tribunale și judecătorii agenți judecătorești numiți portărei.

Ministrul de justiție va putea dispune ca un portărel să funcționeze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz, Ministerul va fixa și judecătoria la care portărelul va avea reședință.

Art. 52. Portăreii de pe lângă fiecare tribunal și cei de pe lângă judecătoriile din circumscripția acelui tribunal funcționează sub conducerea și supravegherea unui portărel șef. Acesta va funcționa la Tribunal, va conduce și repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele. În afară de portărel, pe lângă fiecare tribunal sau judecătorie vor funcționa și în număr de agenți cari vor ajuta la executarea lucrărilor și îndeplini însărcinările ce li se vor da de portărei pentru înmânarea actelor de procedură.

Art. 53. Președinții instanțelor pe lângă cari sunt alăturați portăreii au dreptul de control și de supraveghere asupra lor și asupra funcționarilor din cancelariile lor.

Art. 54. Numărul portăreilor ce vor funcționa pe lângă tribunale și judecătorii se stabilește în bugetul Ministerului de Justiție.

Clasificarea și atribuțiile lor, garanția ce au a depune, modul de a funcționa, taxele ce au a percepe pentru diferitele acte ce îndeplinesc și retribuțiunea lor se vor determina prin regulament, care prevede și desvolta tot ce e privitor la serviciul portăreilor.

Acest art. de lege a fost modificat prin introducerea instituției Corpului de portărei în Ardeal. Cităm deci aci art. 1-10 din Reg. Corp. Port.

1. Vezi art. 26, legea VII: 1912, conform căruia la execuțiile mobiliare, toate exemplarele trebuesc adresate urmăritorului.

2. La efectuarea execuției imobiliare, conform art. 139 se înmânează câte un exemplar urmăritului.

3. Nu portărelul, ci primăria comunală are atribuția să efectueze hotărârea instanței tutelare dată în materie de execuție cu privire la averea imobiliară a celui obligat. Art. 127, 181 și 191 al legii XX: 1877 și art. 312 legea org. jud. (Curtea de Apel Cluj, S.I. 1895/1927)

Art. 20. -

Portărelul numai atunci este obligat a efectua execuția din oficiu, dacă în decisiunea prin care se ordonă execuția, se menționează caracterul de a se efectua din oficiu și dacă înainte de efectuarea ei, urmăritorul, sau încredințatul lui, nu declară în scris portărelului, că desistă, sau că cere suspendarea execuției.

În cazurile menționate de art. 3 și 4 (adică 33 legea LIV: 1912) execuția trebue efectuată din oficiu, numai dacă din adresa de sesizare sau din cerere, nu reese evident contrariul.

Întru cât execuția nu se efectuează în aceiași localitate, portărelul poate cere avansarea cheltuelilor. Când execuția se face din oficiu, despre aceste cheltueli, se pune în cunoștință urmăritul, iar în cazul unei sesizări (comisiune rogatorie), cu prilejul delegării, trebue să i se aducă la cunoștință autorității, care a făcut adresa, dacă locuința urmăritului, sau reprezentantului său este menționată. Art. 49 Corp. Port.

La art. 20 se adaogă art. 49 din Reg. Corp. Port.

Art. 49. Portăreii nu vor putea face vre un act și nu vor putea proceda la vre-o urmărire sau executare, până ce mai întâi părțile nu vor plăti taxele cuvenite.

Părțile vor fi obligate să procure timbrele necesare sub sancțiunea pedepselor disciplinare, portăreii nu vor putea primi de la părți costul timbrelor pentru a fi procurate de dânșii.

Dacă cu ocazia împlinirii unui act, partea va pretinde că actul nu este supus timbrului, ea cu toate acestea, va fi obligată să-l procure, rămânând ca în urmă să supune cazul președintelui respective spre a decide.

Dacă acesta va hotărî că actul nu trebuea supus timbrului, vor îndatora pe portărel să restitue părții costul timbrului.

Art. 21. -

Portărelul este obligat a efectua execuțiile din oficiu, fără întârziere, în ordinea delegării lui, iar execuțiile ce nu sunt din oficiu, în ordinea prezentării; iar dacă execuțiile de efectuat nu sunt în aceiași localitate, portărelul nu e obligat a le efectua, decât dacă i s'a dat prealabil un avans al cheltuelilor necesare1).

1) Vezi trimiterea art. 20. Acest articol s'a modificat prin reg. port. Nu se mai plătesc portăreii. Vezi Pag. Reg. Corpului Port. art. 212-218.

La cererea urmăritului, portărelul este obligat a însemna ora și ziua înfățișărei sub numărul de ordine al prezentării, pe exemplarul urmăritului și a semna despre aceasta, iar în cazul când ar fi împiedecat la efectuarea unei execuțiuni urgente, la dorința părței urmărită, este obligat a-i preda actele în schimbul unei adeverințe, pentru a se putea obține înlocuirea lui.

Pentru cazul întârzierei, portărelul este răspunzător și materialicește.

Art. 212. - Pentru urmăriri, executări sau îndepliniri de acte, cari trebuesc făcute de înșiși portăreii, în comună sau afară din comuna lor de reședință, potrivit legilor și regulamentelor în vigoare, transportul se va procura departe, după obiceiul locului și mijloacele de comunicațiune, în urma înțelegerii ce va lua cu portărelul în această privință.

Portăreii vor da părților acte justificative de cheltueala transportului spre a li se servi drept dovadă înaintea instanțelor judecătorești la cererea cheltuelilor de judecată și de urmărire.

Art. 213. - Pentru comunicări sau îndepliniri de acte cari se fac prin agenții corpului în afară de comuna de reședință a instanței pe lângă care funcționează, se va plăti de parte o taxă fixă de transport socotită pe km întregi de dus numai, nu și de înapoiat, de la reședința tribunalului:

   Dela  1-20 km ....... 2 lei km
    ''  21-50 km ....... 3 ''  ''
    ''  51 în sus ...... 4 ''  ''

Art. 214. - O singură taxă de transport se va percepe când agenții vor avea de îndeplinit sau de comunicat mai multe acte de procedură în aceiași localitate, în interesul aceleiași părți și cu ocazia aceluiași transport.

Portăreii vor trebui să reunească în aceeași zi toate transporturile pe care trebue să le facă în diferite comune, neținându-se seamă de întoarcerile la reședință de la vre-una din comună când aceste întoarceri nu erau necesare.

Art. 215. - Plata transporturilor pentru Stat se va avansa de ministerul justiției după cum s'a spus la art. 116 din acest regulament.

1. Până ce taxele legale nu sunt achitate, portărelul nu va putea să fie delegat nici pentru efectuarea execuției din oficiu. Deciziunea de ordonare a execuției va arăta, dacă execuția urmează a se face din oficiu, sau prin intervenție.

2. Reg. Corp. Port. menține în vigoare răspunderea materială a portăreilor pentru paguba cauzată din întârzierea procedurei.

Art. 22. -

Înainte de ora 8 dimineața și după ora 8 seara, de regulă execuția nu se poate începe, nici continua cea începută. Șeful judecătoriei în cazul de urgență poate admite și în mod prealabil efectuarea execuției înaintea de ora 8 dimineața, sau după ora 8 seara.

În zilele de sărbători comune ale calendarului Gregorian1) sau în zilele de sărbători bisericești ale celui urmărit, numai acele măsuri de execuție pot fi luate, cari sunt necesare pentru asigurarea creanței, ce urmează a se executa.

1) Astăzi Calendarul Julian. Vezi legea repausului duminical și următoarele sărbători.

Conform art. 37 din legea LIV: 1912, dispozițiile din al. 2 al art. 22 se întărește astfel că se aplică și la sărbătorile naționale.

1. Execuția, adică măsura de asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase ale urmăritului, în caz de urgență.

Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical și a sărbătorilor legale, 18 iunie 1925.

Sunt sărbători legale conform art. 2, în afară de Duminică și se va ține repaus duminical la:

1. Anul nou (1 Ianuarie).

2. Botezul Domnului (6 Ianuarie).

3. 24 Ianuarie.

4. Sf. Gheorghe (23 Aprilie).

5. Prima zi de Paști.

6. A doua zi de Paști.

7. 1 Maiu.

8. 10 Maiu.

9. Înălțarea Domnului.

10. Prima zi și a doua zi de Crăciun (25-26 Dec.).

În afară de cele arătate mai sus nu se ține serviciu la justiție în următoarele sărbători:

1. 7 Ianuarie.

2. 25 Martie.

3. 15 Aprilie.

4. 21 Mai (Constantin și Elena).

5. Rusalii.

6. 29 Iunie (Sf. Petru și Pavel).

7. 15 August (Adormirea Maicii Domnului).

8. 8 Septembrie.

9. 14 Septembrie.

10. 26 Octombrie (Sf. Dumitru).

11. 8 Noembrie (Mihail).

12. 6 Decembrie (Nicolae).

În vacanțele tribunalelor se efectuează execuțiile.

Art. 23. -

Dacă pentru efectuarea execuțiilor prin intervenție, în termen de trei luni, nu se stăruie la portărel, actele se vor prezenta odată cu un raport judecătoriei, care le va pune la arhivă.

Odată cu punerea în vigoare a legei VII: 1912, la al. prim al art. 23 se menționează art. 26 din legea VII: 19121).

1) Vezi art. 12 și 19 din legea LX: 1881.

Al. 2 art. 23. Dreptul de execuție, indiferent de caracterul și titlul creanței se prescrie cu începere dela rămânerea sentinței definitivă sau dela scadența unui alt act autentic executoriu, în termenul stabilit de dreptul civil, pentru prescriere, care termen, nu se poate întrerupe din nici un motiv. În cursul termenului de prescriere, la cererea urmăritorului, se poate da delegație nouă pentru execuție.

1. Numai la execuțiile cari au fost predate portărelului pentru efectuare, se aplică acest art.

2. Dobânzile judecate de o instanță judecătorească, nu se prescriu în 3 ani [Curia maghiară, deciziunea 62].

3. O sentință judecătorească se prescrie în 30 de ani. O execuție ordonată în 3 ani. După acest termen trebuie cerută din nou.

4. Dacă dela efectuarea execuției au trecut 30 ani, licitația nu se poate cere și nici continua execuția fiindcă această prescripție nu se suspendă. [Curia 5594/1905].

Art. 24. -

Portărelul, înainte de a începe efectuarea execuției, este dator să înmâneze urmăritului deciziunea de ordonarea execuției.

La efectuarea execuției pot fi prezente părțile interesate, și atât din partea urmăritorului ca și a urmăritului: 2-2 martori, bărbați adulți.

Dacă urmăritul nu se găsește acasă, decisul se va înmâna oricărei persoane a casei, sau împuternicitului său. În lipsa acestora execuția se efectuează în prezența a 2 martori, numiți de portărel, iar în deciziunea de execuție se va înmâna curatorului numit de către portărel pe seama urmăritului.

1. Remediul de drept va putea fi primit, dacă se formulează de către curatorul instituit conform art. 24. (Mai vezi art. 26-27, 48, 119 și 189).

2. Urmăritorul este dator să anticipeze cheltuelile curatorului numit conform art. 24 [Curtea de Apel Budapesta din 1914]. Vezi și art. 434 Pr. civ.

Art. 25. -

Dacă execuția trebuie dusă la îndeplinire în alt loc, decât domiciliul urmăritului, portărelul va numi un curator, căruia îi înmânează deciziunea, iar dacă reședința sau domiciliul urmăritului este cunoscută, îi încunoștiințează prin scrisoare recomandată în timp de 24 de ore, timp socotit dela terminarea execuției. În cazul dacă execuția se face în contra statului sau în contra fundațiunilor publice, portărelul este obligat a încunoștiința pe reprezentantul legal al statului sau pe factorul central, îndrituit pentru reprezentarea fundației publice prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore, dela terminarea execuției.

Recipisele de trimitere se vor anexa la acte.

Dacă execuția se face în afară de sediu judecătoriei, se va omite numirea de curator, iar deciziunea de ordonarea execuției, după terminarea execuției se va înmâna însuși urmăritului. (art. 24)

La art. 25 se adaugă art. 35-36 din Reg. Corp. Port.

Art. 35. Ceice vor avea să facă o execuțiune silită în virtutea unei hotărâri judecătorești sau unui titlu executoriu, se vor adresa instanțelor judecătorești indicate de legile de procedură în vigoare, arătând anume averea ce are a se urmări.

După autorizarea specială a instanței respective, șeful portăreilor, prin portărelul ce va însărcina acest scop va proceda la executarea silită îndeplinind actele necesare prescrise de legi și procedură spre a ajunge la îndeplinirea dreptului celui ce posedă titlul portărel.

Când averea de urmărit se găsește în alt județ decât acela al tribunalului respectiv, acesta, prin comisia organizatorie către președintele tribunalului județului unde se găsește averea, va cere să se proceadă la executare.

La tribunalele cu o secție specială de notariat, mijlocirea de executare a curții sau a tribunalului respectiv se va adresa, în materie de urmărire imobiliară direct președintelui secțiunii de notariat, care va face executarea prin portărelul delegat la aceea secție.

Dacă bunurile urmărite sau sechestrate nu sunt suficiente spre îndestularea creditorului, întinderea urmăririi sau sechestrului nu se va putea face decât în urma unei autorizări a instanței respective.

Art. 36. Portărei vor redacta în dublu exemplar somațiile, comandamentele și în genere toate actele impuse lor (de a face sau a nu face un act, de a împlini o obligațiune, de a satisface un drept de cineva ce pretinde că are mai înainte de a ajunge la o execuțiune sau la judecată), conform prescripțiunilor legilor speciale și potrivit cererii în scris a părților.

Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviincioși și vor fi subscrise atât de portărel cât și de parte.

1. Exemplarul deciziunei de ordonare i se va încredința unei persoane și nu se va putea lăsa de exemplu în casă.

2. În epistola, în care se înștiințează urmăritul despre numirea de curator va trebui pus și în cunoștința faptului, că execuția când și unde s'a efectuat.

3. Când contra statului conform art. 25 se face sechestru, portărelul este obligat să încunoștiințeze reprezentantul legal al Statului, prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore dela efectuarea execuției, portărelul neglijând îndeplinirea acestei formalități fiindcă administratorul financiar nu poate reprezenta statul, ca persoană competentă, pentru asemenea acte juridice, execuția trebue anulată. A se vedea și art. 35, precum și art. 5 novelă, apoi art. 5 lit. h) legea Curții de Casație [Tribunalul Sibiu 915/925].

4. Creanțele particularilor față de stat pot fi urmărite pe cale de proces, fără considerare la art. 63, legea Cont. publice gen. [Curtea de Apel Cluj S. III 1259/1924]

Art. 26. -

Despre efectuarea execuției se va lua proces-verbal, în care se vor consemna următoarele:

a) felul execuției cu arătarea numelui părților, cu trimitere la deciziunea de ordonare și dacă execuția se face pe baza unei sesizări [comisiuni rogatorii] se va menționa și deciziunea de delegare;

b) locul și ziua execuției, arătându-se precis ora când s'a început și când s'a terminat execuția. În orașe mai mari, locul execuției se va menționa prin indicarea străzei, a numărului casei, eventual a circumscripției;

c) se va arăta numele portărelului și a părților cari au fost de față, sau a reprezentanților lor;

d) indicarea obligațiunilor și accesoriilor lor, pentru cari s'a ordonat execuția;

e) descrierea precisă a măsurilor de execuție;

f) cererile părților și a eventualilor interesați, precum și obiecțiunile referitoare la chestiune, care să fie arătate cât se poate mai pe scurt.

Procesul verbal va fi semnat de către portărel, de părți, sau reprezentanții lor, de către cei ce au interes și sunt de față și de către martorii numiți de portărel, sau de părți (art. 24). Refuzul semnării sau împrejurarea ce împiedecă eventual semnarea, se va menționa odată cu semnarea procesului verbal.

Procesul verbal și toate actele de execuție, pot fi văzute de către părți și de către cei interesați sau de reprezentanților, și despre acestea li se dă posibilitatea de a scoate copii pe propria lor socoteală.

1. În afară de art. 69 nu este obligator a se calcula creanța întreagă în proces verbal. Se va arăta numai capitalul și acc. [Vezi art. 110-173].

2. Procesul verbal se va dresa la fața locului, lipsa aceasta atrage nulitatea procedurei. [430/912].

Art. 27. -

Cheltuelile de execuție, le suportă cel condamnat, chiar dacă nu a fost condamnat separat la plătirea cheltuelilor de judecată.

Cu înaintarea cererei de execuție, precum și cu prilejul oricăror măsuri, cheltuelile ivite se vor socoti și stabili dela caz la caz separat, pentru care portărelul este dator ca în termen de 3 zile dela terminarea procedurei, să înainteze actele judecătoriei de care a fost delegat. Judecătoria va stabili cheltuelile de procedură, în care se înțeleg și taxele și cheltuelile executorului judecătoresc1), iar despre aceasta va aviza părțile, și dacă este nevoie a se continua procedura, va remite dosarul portărelului.

1) Vezi art. 20.

Art. 4 al novelei din 1908 complectează art. 27 de mai sus cu următoarele dispozițiuni:

Dacă execuția tinde la încasarea vre-unei sume de bani, care nu trece de suma de 502) de lei fără accesorii, sau a cărei obiect, sau drept pentru care se face execuția nu trece, fără accesorii, peste suma de 50 lei, urmăritul nu poate fi îngreunat și nici nu se poate stabili în sarcina lui cheltuelile făcute cu prezența urmăritorului la vre-o măsură de execuție.

2) [fost 100 coroane]. în privința valorilor am luat raportul de 2:1, precum s'a făcut schimbul coroanelor în anul 1920.

Aceste dispozițiuni se vor aplica și în cazul execuțiunei continuative a cauzei respective.

Valoarea obiectului din execuție, se stabilește fără a se asculta părțile, conform normelor cuprinse în procedura civilă în vigoare. În această chestiune nu se admite recurs. (art. 5-8 din pr. civ.).

Art. 16-20 din Reg. adm. publ. pentru Serviciul Portăreilor.

Art. 16. Portăreii vor aduce la îndeplinire titlurile executorii ale tuturor instanțelor judecătorești, fără deosebire, ei vor îndeplini protestele pentru cambii, vor face somațiunile, comandamentele, notificările și toate actele de procedură judiciară sau extrajudiciară și de executare date prin legi în căderea agenților judecătorești, fie după cererea și mijlocirea părților, fie după însărcinarea ce le va da justiția, conformându-se în lucrările lor regulelor prescrise de legi.

Ei vor putea da și prin agenții corpului, numiți anume pentru aceasta, citațiile, hotărârile, somațiile, comandamentele și orice acte cari nu sunt rezervate portăreilor prin dispozițiuni formule ale legilor în vigoare. În acest caz agentul va lucra sub răspunderea portăreilor, conform regulelor stabilite de codul de procedură civilă.

Art. 17. Portăreii nu pot instrumenta decât în circumscripțiunea instanței pe lângă cari funcționează.

În caz când ei vor fi însărcinați cu aducerea la îndeplinire a unui act de procedură, în alt județ decât al tribunalului din care fac parte, ei vor însărcina cu aceasta pe portăreii tribunalului respectiv, prin organul șefului portăreilor.

Când însă este vorba de un act de urmărire sau executare care are a se face în alt județ, ei vor referi președintelui tribunalului lor care se va conforma prescripțiunilor dela art. 35 din acest regulament.

Art. 18. Portăreii nu vor putea instrumenta nici în propria lor cauză, nici pentru sau contra rudelor de sus și de jos sau afini, nici pentru sau contra rudelor colaterale sau afini până la al 4-lea grad inclusiv.

Art. 19. Portăreii sunt răspunzători de actele și instrumentele ce li se vor încredința de părți și pentru cari ei vor da chitanța la înapoierea actelor vor lua chitanță de primire.

§.2. Atribuțiunile șefului de portărel

Art. 20. Șeful portăreilor tribunalului are administrațiunea generală a corpului de portărei. El are dreptul de control și supraveghere asupra portăreilor tribunalului și asupra tuturor funcționarilor corpului.

El va conduce și va repartiza lucrările și la nevoie va executa el însuși parte din ele și va semna corespondența corpului cu celelalte autorități.

În lipsă-i, el este înlocuit de cel mai vechi portărel de pe lângă tribunal, sau de acela pe care îl va delega ministerul de justiție.

1. Cheltuelile de execuție - deși cele de proces au fost sistate reciproc neapărat le suportă urmăritul.

Conform acestui art. se socotesc în sarcina urmăritului taxele de portărei și taxa cererei adresată șefului de portărei.

2. Dacă execuția s'a încercat numai, dar tocmai la cererea urmăritorului nu s'a efectuat, cheltuelile nu vor putea fi stabilite.

3. Procedura portărelului devine definitivă prin faptul că nu s'a înaintat contestație și nu pentru că instanța a aprobat sau nu această procedură.

4. Când portărelul cu ocazia unei descinderi în provincie, în afară de oraș, efectuează mai multe execuții, diurnele i se cuvin proporționate.

5. Advocatul, care reprezintă pe urmăritor, poate pretinde cheltueli de intervenție și în acel caz, dacă la execuție nu este substituit prin advocat.

6. Cheltuelile procesului de descindere nu cad în sarcina urmăritului.

7. Taxele actelor de poprire cad în sarcina urmăritului și se calculează după cvantumul sumei.

Art. 28. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 38 din legea LIV: 1912.

Atât judecătoria care a ordonat execuția, cât și cea competentă pentru efectuarea ei, la cererea urmăritului este datoare a suspenda1) execuția sau a restrânge întinderea execuției, dacă urmăritul va dovedi cu act autentic, că hotărârea, în baza căreia s'a ordonat execuția este schimbată, scoasă din vigoare, sau restrânsă, de o hotărâre judecătorească definitivă.

1) ["Suspendat" se interpretează cu "încetat"].

În cazurile acestea, judecătoria poate să ordone după împrejurare și scoaterea din vigoare a măsurilor de execuție deja săvârșite.

Urmăritul poate să ceară restituirea daunelor ce i s'au pricinuit prin execuția provizorie și în cursul aceluiași proces chiar și în fața instanțelor de apel.

Art. 29. -

Cât privește efectul falimentului ordonat în contra părții condamnate, precum și efectul execuției condamnate înainte de ordonarea falimentului, se vor aplica dispozițiunile legii de faliment (art. 1, 12, 13, 52, 152, 153, 175, 176, 238 din legea XVII: 1881).

1. Efectul de drept al declarării falimentului se întinde asupra tuturor imobilelor, ce sunt obiect de execuție, ale falimentului.

2. Vezi art. 22 legea falimentului. Contra falimentului nu se poate efectua execuție, nici cea începută continua.

Art. 30. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 50 din legea LIV: 1912.

Când dreptul de execuție al urmăritorului s'a stins în întregime sau parțial sau s'a suspendat prin acordarea unei amânări, partea urmărită poate intenta acțiune la judecătoria care a ordonat execuția, pentru a înceta, a restrânge sau a suspenda execuția:

a) când execuția s'a ordonat în baza unei hotărâri judecătorești, dacă cererea este bazată pe o împrejurare de fapt, care s'a ivit atunci când după normele procedurei civile nu s'a putut valida în procedura de proces premergătoare aducerei de hotărâre;

b) când execuția este ordonată pe baza unei transacții judecătorești, dacă împrejurarea de fapt invocată a luat ființă după încheierea transacțiunei;

c) când execuția se ordonă în baza unui act redactat de notarul public, i se va da curs cererei de încetare sau restrângere și atunci dacă condițiunile executabilității lipsesc cu totul sau în parte. Art. 113-122 din legea XXXV: 1874 și art. 29 Leg. VII: 1886 sunt abrogate1).

1) Desființează excepțiunea prevăzută de art. 143 al Legii XXXV: 1874.

În contra sentinței instanței de apel ce a menținut prima hotărâre, nu se admite cerere de revizuire.

Sentințele prin cari se stinge, restrânge sau se suspendă execuția, au efectul menționat în art. 38, 41 și 43 din legea de față, (adică 28, 36 și 40 din leg. LX: 1881).

1. Este o dispoziție nouă în ce privește acțiunile, cari se pot înainta în cazul execuției ordonate în baza actului notarial public.

2. În baza unui act administrativ nu se poate cere stingerea efectului de execuție.

3. Pentru cazul când deciziunea de ordonarea execuției se anulează, nu trebuie înaintat proces de stingerea efectului de execuție.

4. Să nu se confundă art. 30 cu art. 168 din legea de față, care privește drepturile reale de c.f.

5. Conform art. 104, din pr. civ. ard, procura dată avocatului se extinde și la procedura de execuție - dacă nu s'a stipulat altfel - precum și la procesele născute din această execuție. [Brașov Jud. de ocol C. 4301/1926].

Art. 31. -

Acțiunea, ce tinde la stingerea, restrângerea sau suspendarea execuției, numai atunci are putere suspensivă asupra continuărei execuției, dacă faptul se dovedește printr'un act autentic, sau act privat cu deplină forță probatorie, înaintat în original; și totodată acțiunea se înaintează în termen de 3 zile, socotite dela efectuarea execuției, adică dela data înmânărei deciziunei dată, prin care se încunoștiințează întabularea dreptului de execuție în cărțile funduare sau dacă dreptul de execuție este încetat în baza unui fapt, ivit ulterior, atunci se înaintează acțiunea în termen de 3 zile, socotite dela terminarea execuției efectuate după ivirea faptului, în baza căruia a încetat dreptul de execuție, adică dela înmânarea deciziunei adusă de judecătorie sau portărel.

Judecătoria, în deciziunea prin care se fixează desbaterea acțiunei, se pronunță dacă acțiunea are efect suspensiv sau nu și întru cât suspendă continuarea execuției, este obligată a încunoștiința fără întârziere pe portărel, respective autoritatea însărcinată cu execuția. Actul original, prin care se bazează acțiunea trebuie reținut de către judecătorie.

Acțiunea înaintată cu evidentă rea credință pentru stingerea, restrângerea sau suspendarea execuției cu efect suspensiv, se va pedepsi cu o amendă până la o sumă de 500 lei.

1. Judecătoria e datoare să examineze și conținutul actului, care este apt pentru suspendare sau nu.

2. Dacă execuția se efectuează în alt loc, în altă circumscripție judecătorească, cele 3 zile cerute de lege se vor socoti dela data poștei, când s'a expediat acțiunea, fiindcă conform art. 30, procesul se intentează la instanța care a ordonat execuția.

Art. 32. -

Efectuarea execuției nu poate fi oprită prin opoziție, excepțiuni sau împotrivire.

În cazul când se găsește de nevoe, pentru efectuarea execuției, portărelul poate deschide camerile și rezervoarele urmăritului și a ține percheziție.

În caz de împotrivire execuția se efectuează cu ajutorul organului polițienesc cel mai apropiat, al comunei sau al județului respectiv, către care delegatul se adresează direct. Dacă este nevoe de forță armată, portărelul este obligat a cere aceasta prin șeful instanței, care l-a delegat.

În cazul, dacă execuția s'a oprit prin împotrivire, portărelul este obligat a face raport aparte, pentru a se porni procedura penală.

1. A se vede art. 165 Cod pen. celce se opune, este dator să plătească și paguba cauzată prin atitudinea sa.

2. Denunțul se va adresa direct parchetului.

Art. 33. -

La palatul regal și în genere la edificiile ce aparțin ce Curtea Regală, sau în apartamentele de locuit ale membrilor familiei regale, precum și la domiciliul acelora ce au drept de exteritorialitate, execuția se poate săvârși numai de către portărelul primului majordom al curții, sau de către un organ judecătoresc, sesizat de el.1)

1) Azi are actualitate numai în ce privește pe cei cu drept de exteritorialitate.

În edificiile cari aparțin, sau sunt folosite de armată, execuția se poate efectua numai după încunoștiințarea comandantului respectiv. Comandantul poate trimite o persoană ce aparține armatei, pentru a asista la efectuarea execuției.

Art. 34. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 40 Leg. LIV: 1912.

Contra deciziunilor instanțelor judecătorești date în cursul execuției, precum și în contra execuției ordonate în baza unui act de notar public, se admite recurs, întru cât cale de apelațiune nu este exclusă prin lege.

Recursul, înaintat în contra deciziunilor date în cursul execuției de către judecătoria de ocol, se judecă la tribunal, iar recursul făcut contra hotărârei tribunalului, întru cât este admisibil, se judecă la Curtea de Casație.

În contra deciziunei de ordonarea execuției, dacă aceasta s'a făcut pe baza unei comisiuni rogatorii, a unei instanțe din străinătate, recursul se poate înainta în termen de 15 zile. În acest caz recursului i se va da loc și atunci, când instanța a doua a confirmat deciziunea instanței prime. Această normă se va aplica și față de deciziunile instanței a doua cari se aduc în urma recursului făcut în contra deciziunei aduse cu privire la execuțiunile înaintate în înțelesul art. 30 al legii LIV: 1912 (adică art. 10 din leg. LX: 1881).

Întru cât legea nu dispune în alt mod, contra hotărârei dată în a doua instanță, nu mai există cale de atac.

În contra hotărârilor instanței a doua, prin cari s'au ordonat execuția - înțelegându-se aci și execuția de asigurare ca și secvestrul, - se admite recurs.

În ceea ce privește recursul, se vor aplica dispozițiunile procedurei civile. În contra măsurilor, dispozițiunilor sau hotărârilor portărelului, se poate face contestație. Art. 34 al legii LX: 1881 se desființează.

1. Nu se admite recurs în contra deciziunilor aduse conform art. 44 și 104 din legea de față.

2. Trebue să reținem bine. Contestația se poate face numai contra măsurilor sau hotărârilor luate de portărei. Astfel, dacă portărelul face vre-o iregularitate este admisă contestația. În contra actelor judecătorești nu se admite contestație ci recurs. În privința aceasta nu se cam respectă litera legii, fiindcă contestațiile se adresează în majoritate contra dispozițiunilor judecătorești, firește foarte greșit. Per analogiam - s'ar putea aplica aici - dispoziția de condamnare dela art. 99, față de celce face contestație cu evidentă rea credință.

3. Justificarea pentru scăparea termenului de recurs nu se admite (1782/1906).

4. Deciziunea tribunalului, dată în instanța a doua este definitivă. A se vedea art. 79, legea pentru Curtea de Casație. Contra ei însă se admite recurs în Casație.

5. Mai multe deciziuni judecătorești, printr-un singur recurs, nu se pot ataca. Este motiv de respingere. (1093/912).

6. Judecătoria, aducând odată o hotărâre, nici din oficiu și nici la cerere nu poate reveni asupra ei, chiar dacă este greșit dată. Se exceptează cazul prevăzut de art. 333 pr. civ. Este caz de procedură disciplinară. (447/1915).

Art. 35. -

Contestația trebue înaintată judecătoriei, sau portărelului, în termen de 8 zile dela măsurile și dispozițiunile prejudicioase, sau dela înmânarea deciziunei producătoare de prejudiciu, portărelul fiind obligat ca în termen de 24 ore, să înainteze judecătoriei actele însoțite de raportul său.

Art 35. - în alineatul 1 e complectat de art. 5 al novelei din 1903.

Contestația se poate face și oral, înaintea portărelului cu prilejul efectuărei procedurei prejudicioase, iar portărelul este obligat să consemneze aceasta în procesul verbal.

Art. 35 al. 2. Judecătoria competentă, în conformitate cu art. 18, în termen de 8 zile va judeca contestația și dacă este nevoe va asculta părțile sau pe portărel, iar în cazul când anulează vre-un act de procedură a delegatului ca nelegal, la cererea părților și după socoteala acestora, portărelul poate să fie obligat ca să plătească cheltuelile pricinuite, în termen de 15 zile.

La art. 35 se adaugă art. 64-87. Reg. Corp. Port.

Art. 64. (Din Reg. Corp. Port.). Portăreii sunt personal răspunzători către părți, atât pentru actele declarate nule și făcute prin mijlocirea lor cât și pentru neîndeplinirea la timp a actelor și procedurilor cu cari au fost însărcinați și din care cauză ar rezulta vre-o pagubă pentru părți.

De asemenea portăreii sunt personal răspunzători și de faptele și greșelile agenților ce ei au însărcinat cu facerea sau îndeplinirea actelor.

Art. 65. Portăreii sunt răspunzători de actele și documentele ce li se vor încredința de părți și pentru cari ei vor da chitanță, la înapoerea actelor vor lua chitanță de primire.

Art. 66. Acțiunile în responsabilitate în contra portăreilor pentru pagubele cauzate părților cu ocaziunea facerii îndeplinirii sau executării actelor, precum și pentru actele și documentele încredințate lor, se vor îndrepta tribunalului pe lângă care funcționează portărelul, oricare ar fi autoritatea judecătorească care a pronunțat nulitatea sau a constatat vițiul care dă loc la răspundere.

De asemenea, tribunalul pe lângă care funcționează portărelul este competent a judeca și pretențiunile ce s'a r judeca în contra restituirii garanției portărelului, în intervalul celor trei luni în cari se fac publicațiunile cerute de art. 14 din regulament.

Art. 67. Întreaga procedură pentru acțiunile în responsabilitate sau pentru reclamațiunile în contra liberării garanției, când sunt asemenea acțiuni sau pretențiuni, pentru fapte săvârșite de portărel în exercițiul funcțiunii lor, va fi scutită de orice timbre și de orice alte taxe și cheltueli de procedură în genere.

Art. 68. Președintele tribunalului sau primul președinte, la tribunalele cu mai multe secțiuni privind reclamațiunea va fixa o zi de judecată pe care o va da în cunoștință reclamantului, punând termenul de înfățișare și pe copia de pe reclamațiune care se va înmâna pârâtului.

Termenul de înfățișare va fi dela 3-15 zile cel mult și va fi pus în vederea pârâtului cu cel puțin două zile înainte de ziua judecății.

Art. 69. Procedura pentru chemare în ceeace privește pe portărelul pârât, se va îndeplini de reclamant prin organului șefului de portărei sau a aceluia care-i ține locul. Aceasta, sub pedeapsă disciplinară va pune îndată copia de pe reclamație în vederea portărelului, care va da dovadă că a luat cunoștință de termenul înfățișării.

La caz când portărelul pârât nu va voi să dea dovadă, șeful de portărel sau acela care îi ține locul va atesta că a notificat pârâtul reclamația, această atestare justifică îndeplinirea procedurii.

Art. 70. Când acțiunea este îndreptată în contra șefului de portărei, procedura pentru chemare se va îndeplini de organul grefierului tribunalului.

Art. 71. La ziua înfățișării, tribunalul va lua în cercetare pricina, înaintea celorlalte procese din aceeași zi.

Art. 72. Pentru pagubele până la valoarea de 5000 lei, tribunalele vor judeca în ultima instanță.

Art. 73. Procedura pentru notificarea hotărârilor se va îndeplini în modul arătat la art. 69 și 70 din acest regulament, în persoană sau la domiciliul portărelului și potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.

Art. 74. Termenul de apel, în cazul când pagubele vor fi mai mari de 5000 lei va fi de 20 zile, calculat dela pronunțarea când hotărârea s'a dat contradictorilor și ziua comunicării când hotărârea s'a dat în lipsă.

Dacă hotărârea s'a dat asupra unei contestări la executare, sau asupra unei opoziții, termenul de apel va curge dela pronunțare, chiar dacă hotărârea s'a dat în lipsa oponentului sau contestatorului.

Art. 75. Termenul de recurgere va fi de o lună, care va curge dela pronunțare când partea a fost prezentă, sau dela comunicare când partea a fost lipsă.

Art. 76. Procedura, atât în apel cât și în recurs se va îndeplini în felul prescris la art. 69, 70 și 73 din regulament.

Art. 77. Hotărârea rămasă definitivă se va putea executa după alegerea părții, fie asupra garanției când portărelul are o garanție, fie asupra retribuțiunii cuvenită portărelului condamnat.

În caz când hotărârea se execută asupra retribuțiunii executarea se va face prin mijlocirea ministerului justiției, acre va reține din leafă sumele cuvenite, ordonanțându-le părții câștigate.

Art. 78. Pentru pagubele cauzate părților cu ocaziunea faptelor săvârșite în exercițiul funcțiunii, retribuțiunile portăreilor, pot fi urmărite până la a treia parte.

Art. 79. Dacă hotărârea se execută asupra garanției, portărelul va fi obligat să-și completeze garanția în termen de 15 zile dela executarea hotărârii, când faptul pentru care a fost chemat în judecată nu a atras după sine destituirea.

Art. 80. Președintele tribunalului va comunica de îndată ministerului justiției scăderea ce a suferit garanția portărelului condamnat, precum și dacă acesta nu a complectat-o în termen de 15 zile, spre a se lua în acest din urmă caz măsurile cuvenite.

Art. 81. În afară de pedepsele disciplinare prescrise de legea de organizare judecătorească și cari se vor aplica și portăreilor după gravitatea cazurilor, portăreii vor putea fi supuși și la amenzi, în folosul fiscului, pentru contravențiunile la dispozițiunile acestui regulament.

Art. 82. Amenzile vor fi pronunțate de autoritatea judecătorească care a constatat contravențiunea cu ocazia judecării procesului.

Art. 83. Președintele Curții sau tribunalului ori judecătoria, după ce judecata a constatat contravențiunea și a pronunțat amenda, vor comunica de îndată cazul ministerului justiției, arătând și amenda la care a fost supus portărelul. Ministerul va vărsa amenda la Cassa Statului.

Încheierea care constată condamnarea la amendă este definitivă și executorie; ea nu poate fi atacată pe nici-o cale, fie ordinară fie extraordinară.

Art. 84. Portăreii nu pot refuza serviciile lor pentru actele ce sunt îndrituiți să facă.

Contravenirea la aceste dispoziții sau întârzierile nejustificate în efectuarea actelor, se vor stabili cu amendă dela 200-3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare și de despăgubiri către părți pentru pagubele cauzate.

Art. 85. Portăreii se vor pedepsi de asemenea cu o amendă dela 200 la 3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare și de despăgubiri către părți:

1. În caz când procesele se vor amâna din cauza neîndeplinirii procedurii la timp sau în conformitate cu legea.

2. Când vre-un act sau vre-o operațiune se vor anula din cauza neglijenței, greșelii sau neobservării de către portărel a dispozițiunilor legii.

În amândouă cazurile de mai sus, actele vor fi refăcute în socoteala portărelului din a cărui vină procedura nu a fost la timp sau bine îndeplinită.

Ministerul Justiției va fi încunoștiințat despre aceasta spre a reține din leafa portărelului sumele cuvenite.

3. Când portărelul va suspenda, fără motiv legal, vre-o urmărire sau alte operațiuni de măsuri asigurătoare, ori nu va încheia proces verbal care să constate cauzele suspendării.

4. Dacă nu vor depune ori nu vor înainta îndată sau în termenele prescrise de regulament, recipisele, actele și procesele verbale se vor încheia pentru diferitele operațiuni sau urmăriri.

5. Dacă vor face retribuiri de bani sau liberări de recepise, în cazurile oprite de acest regulament.

6. Dacă nu vor vărsa la timpul prescris sumele percepute sau nu vor depune la Administrația financiară taxele cuvenite fiscului.

7. Dacă vor instrumenta în propria lor cauză sau pentru ori contra rudelor prevăzute de art. 18 din acest regulament.

8. Dacă va delega alte persoane pentru facerea unui act, pe care după lege este obligat a-l face el însuși.

9. Dacă nu vor ține registrele prescrise de acest regulament.

Art. 86. În cazurile prevăzute de art. 84 și de Nr. 4, 5, 6, 7, 8 și 9 din articolul precedent, pedepsele la amenzi se vor pronunța de președintele sau primul-președinte al tribunalului îndată ce va constata abaterea comisă.

Ordonanța prezidențială, care constată abaterea și condamnarea la amendă, este definitivă, ea nu se poate ataca pe nici o cale.

Această ordonanță se va comunica ministerului justiției și șefului portăreilor respectiv, în chipul arătat la art. 83 din regulament.

Art. 87. Taxarea actelor se va face personal de către portărei.

Sunt supuși pedepselor prevăzute de Codul penal, portăreii cari vor percepe taxe mai mari sau neprevăzute de legile și regulamentele cari le fixează.

Pe lângă pedepse, ei vor mai fi obligați să restitue părților sumele percepute mai mult.

1. În contra unei publicații de licitație ilegulare se admite contestație. Dacă iregularitatea este evidentă, portărelul va fi obligat la cheltueli. Dacă contestația este nefondată și părțile au fost audiate, contestatorul va plăti cheltuelile cauzate.

2. Contestația se poate da și la proces verbal. În acest scop, pentru judecarea ei, portărelul va înainta de urgență actele judecătoriei.

3. În procedura de execuție terminul contestației este de 8 zile indiferent când a luat act urmăritul de actul portărelului. Deci contestațiile înaintate peste termenul de 8 zile vor trebui respinse ca tardive. (30/1903 Gyor).

4. Din oficiu procedura portărelului nu va putea fi anulată. [Curtea Budapesta 8436/1905].

Art. 36. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 41 din legea LIV: 1912.

Până la rezolvarea definitivă a contestației, cu excepțiunea cazului menționat la art. 104 din legea LX: 1881, nu se poate efectua licitația, suma ce rezultă din execuție nu se poate întrebuința pentru îndestularea urmăritorului și nici ordonanța la mâna lui; în cazul când execuția tinde la restituirea de lucruri fungibile sau de efecte, nu se admite decât sechestrarea obiectului de condamnare și punerea lui sub peceți, iar dacă obiectul pentru care s'a făcut condamnarea nu mai există, se admite sechestrarea pentru echivalentul obiectului.

Dacă legea LX: 1881, sau legea prezentă nu prevede altfel, dispozițiunile alineatului precedent se aplică pentru fiecare caz, când legea atribue efect suspensiv asupra execuției în urma unui act de procedură a părților sau conform procedurei civile sau conform legei de față judecătoria va suspenda execuția în cursul procedurei.

1. Acest art. îl contrazice art. 37 din legea de față.

2. Contestația tardivă n'are efect suspensiv sub nici o condițiune.

3. În privința art. 34, 35 și 36 din legea execuțională la 25 Ianuarie 1888, s'a dat un ordin prezidial din partea guvernului de atunci, sub Nr. 1605, care prevede clar că licitațiile vor fi fixate pe un termen mai lung, ca astfel licitațiile să poată fi rezolvate încă în timp, înainte de licitație. Deci, dacă în termen de 8 zile, fixarea licitației a devenit definitivă, ea nu poate ține neapărat, normal fiind atacabilă cu contestație. În acest scop portărelul va urmări termenul și după trecerea de 8 zile, va nota pe actele sale că n'a sosit contestație.

4. Constestația se poate preda și portărelului.

5. Cade în atribuția șefului de judecătorie controlarea înmânărilor urgente reglementare a publicațiunilor de licitații.

Art. 37. -

Recursul, înaintat în contra hotărârilor judecătorești, are efect suspensiv numai asupra eliberării prețului, ce rezultă din licitația ținută asupra mobilelor, asupra efectuărei licitației de imobile, asupra cesionării de creanțe poprite în favorul părței urmărite, precum și asupra ordonanțării de bani numerar, asupra predării obiectului urmăritorului și asupra execuției de escontentare contra portărelului condamnat conform art. 35.

Recursul înaintat în contra deciziunei de ordonare are efect suspensiv și asupra licitației mobilelor sechestrate.

Contra hotărârei aduse de prima instanță, prin care se execută deciziunea dată de către instanța a doua ce confirmă sau reformulează hotărârea atacată, și care dacă ordonă licitația, cesionarea creanțelor poprite în favoarea urmăritorului, a ordonărei de bani sau predarea obiectului executat în favoarea urmăritorului, nu se admite recurs.

1. Acest art. a fost modificat prin art. 41 legea LIV: 1912 ultim alin. care prevede că contestația are efect suspensiv și astfel licitația nu se poate ține dacă a fost atacată cu contestație. Recursul va avea același efect, ceea ce reese din ultimul alin. al art. 41.

2. Vezi explicațiile dela art. 36.

3. Nu se vor putea executa sub nici o condiție actele prevăzute de art. 123, 125, 169, 201, 215 și 221 în caz de recurs.

4. Art. 37 ne dă referințe generale despre efectul recursului. Detalii conțin art. 38, 40, 115, 119, 176, 186, 199, 236, 239, 244, 251 și 252.

5. Immling, în explicațiile dela art. 37, susține, că recursul introdus contra execuției, sau contra deciziunei de ordonarea întabulării dreptului execuțional, nu are efect suspensiv asupra ordonării licitației imobiliare.

6. Recursul în casație se poate înainta numai atunci, dacă există condițiunile art. 24 din legea Curții de Casație. Astfel trebuie explicat și art. 103 din Constituție. [Casația S.II. Nr. 267/1927].

Art. 38. -

Dacă în urma contestației, procedura, dispozițiile sau deciziunea portărelului se anulează, adică se formulează, recursul înaintat de către urmăritor în această privință numai într'atât are efect suspensiv, întru cât actele de execuția făcute, se mențin cu efect de drept până la rezolvarea recursului.

1. Deși legea nu spune, reese evident, că în speță este vorba de deciziunea dată în prima instanță, asupra contestației, fiindcă deciziunea a doua este definitivă.

2. Dacă se face recurs, actul portărelului, chiar anulat de prima instanță trebuie menținut până la rezolvarea recursului. În caz când este vorba de un act continuativ al portărelului și el a fost anulat, va trebui repetat.

Art. 39. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 42 din legea LIV: 1912.

Pentru continuarea execuției are efect suspensiv arătat de art. 41 din legea de față (art. 36 leg. LX: 1881) și aceea hotărâre judecătorească deși nu definitivă prin care s'a reformat, s'a scos din vigoare, s'a anulat sau s'a restrâns întinderea hotărârei, în baza căreia s'a ordonat execuția.

Dacă prin hotărâre judecătorească se restabilesc dispozițiunile hotărârei, în baza căreia s'a ordonat execuția, aceasta trebuie continuată.

Aliniatul ultim al art. 38 din legea de față se va aplica și în cazul acesta (se înțelege legea LIV: 1912).

1. În locul art. 36 din legea de față a intrat în vigoare art. 41, iar în locul art. 28 s'a introdus art. 38 din legea LIV: 1912.

Art. 40. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 43 leg. LIV: 1912.

Execuția în regres se admite, dacă hotărârea în baza căreia s'a ordonat și efectuat execuția, a fost reformată, scoasă din vigoare sau restrânsă de o hotărâre judecătorească definitivă.

În aceste cazuri execuția în regres va avea loc și dacă urmărirea în mod benevol a îndestulat pe urmăritor, pentru a-i preveni execuției, dar numai când îndestularea s'a făcut prin mijlocirea judecătoriei sau s'a făcut în cursul execuției în fața portărelului, sau aceasta se poate dovedi prin act autentic.

Execuția în regres se face conform normelor stabilite pentru execuție în genere.

Alineatul ultim al art. 38 din legea de față se va aplica și în cazurile prevăzute de prezentul articol (vezi art. 41).

1. Scopul execuției în regres este acela de a reda urmăritului pe cale de execuție aceea ce i s'a luat prin execuția efectuată.

2. Dacă cu ocazia efectuării unei execuții s'a predat vre-un lucru greșit, pentru redare se poate ordona execuția în regres (1958/78).

3. Dacă de exemplu în urma unei sentințe a tribunalului, dată în instanța a doua, urmăritul a trebuit să plătească cheltueli de judecată, dar Curtea a casat hotărârea în favoarea s'a urmăritul ca debitor va fi în drept să compenseze suma plătită în cheltueli, drept plată la datoria sa. (1905).

Art. 41. -

Partea condamnată este îndrituită, ca înainte sau chiar după ordonarea execuției să facă, prin intervenția judecătoriei de proces, plata sumei la care a fost condamnată.

Dacă în acest scop se prezintă ambele părți în persoană, după ce s'a stabilit identitatea părților recunoscute, despre efectuarea plăței se va alcătui un proces verbal, care va fi subscris de către părți și se va alătura la dosar. Cei care achită, poate să ceară și chitanță de descărcare.

În cazul când se prezintă numai partea condamnată, se va cita fără întârziere cel care a câștigat, sau reprezentantul său, iar dacă acesta nu se prezintă în persoană sau printr'un procurist îndrituit să primească bani, partea condamnată este în drept să depue la judecătorie, la dispoziția creditorului suma la care a fost obligată, în mod irevocabil, în favoarea câștigătorului.

Partea condamnată este obligată a suporta cheltuelile pricinuite creditorului sau reprezentantului său cu ocazia prezentărei sale.

Tot astfel se poate efectua plata și prin intervenirea judecătoriei sesizate cu efectuarea execuției, dar numai atunci, dacă creditorul sau un procurist de al său îndrituit de a primi bani, locuește în circumscripția judecătoriei sesizate cu efectuarea execuției.

Dispozițiunile de mai sus se vor aplica corespunzător și atunci, când obligația nu este de natură bănească, dar achitarea ei se poate face fără nici o piedecă în localul oficial al judecătoriei.

Art. 41 se adaugă art. 42-45 din Reg. Corp. Port.

Art. 42. În caz când datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere sau justificând această depunere prin recipisa Casei de depuneri și consemnațiuni conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lângă procesul verbal ce este obligat să închee, va trebui să dea debitorului o dovada de primirea contestației și a recepisei sau a valorii depuse și să suspende urmărirea.

Când însă datornicul se opune la urmărire fără să se depună și valoarea ce i se cere, portărelul va termina urmărirea, rămânând ca acela în contra căruia ea s;a făcut, să facă contestație autoritatea competentă potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.

Art. 43. Când o urmărire sau orice alte operații de măsuri asigurătoare se va amâna după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.

Dacă cu ocazia urmăririi datornicul face plata obligației sale, se va încheia un proces verbal în dublu exemplar, din cari unul va fi lăsat acestuia și urmărirea va înceta.

Art. 44. Portăreii vor fi datori, sub pedeapsa disciplinară și de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor, să depună la șeful portăreilor corpului, la grefa instanței respective, procesele verbale încheiate de dânșii la fața locului.

Art. 45. Când la executarea vreunui act învestit cu titlul executoriu, decizii, sentințe sau cărți de judecată s'ar ivi vre-o împiedecare de cele prevăzute de lege, portărelul însărcinat cu lucrarea va suspenda executarea și va raporta instanței care a încuviințat-o.

Pentru împiedecările ivite la suspendarea unui act învestit cu titlul executoriu sau unei hotărâri ce se execută prin comisia rogatorie, portărelul va raporta președintelui instanței pe lângă care funcționează.

1. Portărelul, conform deciziunei civile Nr. 21, nu va putea primi sume drept plată la mâna lui numai la caz de execuție, licitație sau, dacă se vând efectele prevăzute de art. 121. Asemenea și art. 108.

2. Cheltuelile ivite cu plata, făcută prin intervenirea judecătoriei, cad în sarcina urmăritului.

3. Nu se poate proceda conform acestui art. în caz de plată parțială.

Art. 42. -

Dacă urmăritul a înaintat contra sentinței ce a servit de bază la ordonarea execuției de apel, cerere de justificare sau reviziune, sau acțiune în nulitate, care nu suspendă execuția și totodată arată că reformarea, disolvarea, anularea sau scoaterea din vigoare a sentinței periclitează dreptul său de execuție în regres, poate să ceară ca îndestularea sau execuție de escontentare să fie condiționată de expunerea unei garanții din partea urmăritorului, iar în cazul când o astfel de garanție nu se va da, să i se permită ca în loc de plată să depue suma sau obiectul executat, iar dacă obiectul nu este corespunzător de a fi depus la judecătorie, să depoziteze în bani echivalentul obiectului, care se va stabili eventual prin ascultarea de experți.

Această cerere va trebui înaintată la instanța procesului și care la caz de nevoie înainte de a hotărî va putea asculta și partea adversă.

Ca garanție - întrucât părțile n'au convenit altfel - se vor primi bani gata sau efecte declarate de acceptabile drept garanție din partea guvernului, dar numai în valoare de 2/3 două treimi a cursului, nici într'un caz însă cu o valoare ce întrece valoarea nominală.

Cererea înaintată numai atunci are efect suspensiv asupra ordonărei execuției și asupra efectuărei execuției deja ordonate, dacă s'a depus la judecătorie suma sau obiectul, recte echivalentul obiectului în privința căruia s'a dat condamnare.

Art. 44. leg LIV: 1912 modifică art. 42 prin aceea că apelul amintit în acest art. se va înțelege apelațiune, iar dispozițiunea acestui art., ce se referă la procesul în nulitate și anularea sentinței, rămâne fără efect.

1) Vezi art. 502, 572, 786 pr. civ. ard., apoi art. 71 și 83 din legea Curții de Casație.

Art. 71. Împricinații vor putea cere punerea în lucrare a hotărârilor definitive date de Curțile de Apel sau tribunale, însă această punere în lucrare se va putea suspenda de partea potrivnică prin asigurarea sau depunerea valorii corespunzătoare în caz numai când va porni cererea de casație.

Recursul în casație suspendă și fără asigurare sau depunerea valorii procesului, punerea în lucrare a hotărârilor privitoare la strămutarea de hotare și al desființarea de construcțiuni. Asemenea în materie de revendicare, de posesie, sau orice altă afacere unde nu e vorba de o condamnațiune la o sumă de bani, instanța de fond a cărei hotărâre este executorie va putea în urma cererii părții interesate, să încuviințeze suspendarea cu cauțiune, apreciată de instanța, după ascultarea părților chemate în camera de consiliu.

Cauțiunea nu se va putea elibera decât după o lună dela data respingerii recursului, afară numai dacă în acest interval partea în drept a intentat acțiune de daune.

Art. 83. Introducându-se recurs în casare în contra unei sentințe, deciziuni sau încheieri judecătorești se va putea cere și suspendarea introdusă conform normelor în vigoare în teritoriul respectiv, se va hotărî de către instanța competentă în conformitate cu aceleași norme.

1. Conform dispozițiunei legii Curții de Casație art. 83. Cererea de suspendare se va adresa primei instanțe întotdeauna. [Curtea de Casație S. III. Nr. 949/1926].

2. Suspendarea o poate acorda în baza art. 71 legea Curții de Casație instanța care a pronunțat hotărârea definitivă, ce se execută. [Casația S. II. Nr. 175, 22 Iunie 1926].

3. Aprecierea pericolului rămâne în atribuția instanței. Legea nu prezizează.

4. În caz când se aduce în discuție plata pentru întreținere, rentă alimentare, etc., nu se admite suspendare, instanța este obligată neapărat de a cerceta baza de drept a creanței.

5. În caz când creanța s'a cesionat, pericolul trebuie să existe față de cesionar.

6. Ca chestia suspendării să fie adusă în discuție, se care ca esența să se depoziteze anterior.

7. Vezi aci art. 127 din pr. civ. ard.:

Art. 127. Garanția de cheltuieli, numai dacă părțile felul asigurării nu-i stabilesc altfel, se va depune în numerar sau în efecte declarate de bune ca garanție. Efectele vor putea fi primite în valoare de 2/3 din cursul cotat cu condițiune peste valoarea nominală.

8. Față de celce se judecă ce drept de paupertate nu se mai cere atestat de pericol. Asemenea și față de cetățenii străini.

CAPITOLUL II Execuția pentru încasarea creanțelor bănești

Art. 43. -

Execuția care se îndreaptă pentru încasarea creanțelor bănești, se poate face asupra averei mobile sau imobile sau asupra ambelor averi a părții urmărite, deodată.

În cererea pentru ordonarea de execuție sau în procesul verbal, redactat conform art. 7 urmăritorul trebuie să arate averea în contra căreia voește să facă execuția. Dacă urmăritorul intenționează a face execuția asupra bunurilor mobile este suficient să se numească instanța în circumscripția căreia se află mobilele pe care voește a le executa.

În deciziunea pentru ordonarea de execuție, va fi arătat pe lângă capital, dobânda, etalonul și termenul de când dobânda este scadentă.

Dacă sentința sau transacția, pe baza căreia s'a ordonat execuția nu conține obligațiunea ca să se plătească dobândă, dela scandența termenului până la achitare, se calculează o dobândă de întârziere de 6%1). [art. 35 alin. I. Copr. Port.]

1) Legea accelerării art. 49.

La art. 43 se adaugă art. 49 din legea accelerării judecăților.

Art. 49. Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naționale augmentat cu 4% în materie civilă și 6% în materie comercială.

1. Vezi art. 49 legea accelerării. Azi dobânda e în cauzele civile 10 procente, iar cauzele comerciale 12 procente.

2. Când execuția s'a ordonat asupra mobilelor și asupra imobilelor deodată, decizia de ordonare se înmânează de două ori urmăritului. Odată, când se transmite pentru întabularea dreptului execuțional, la Secția C.F. a doua oară când se efectuează execuția mobiliară.

3. Cererile se pot face și separat. În acest caz cererea a doua se judecă conform art. 117. Dacă execuția primă nu s'a efectuat încă, a doua trebue totuși ordonată, dar fără spese.

4. Condițiunile cererei de execuție asupra imobilelor sunt prevăzute de art. 135.

5. Deși în ședință nu se dispune plata dobânzilor, în decizia de ordonare, la cerere, se va prevedea.

6. După cheltuelile de judecată nu se revin dobânzi. Excepție este cazul, când în transacția judecătorească se fixează dobânzi.

7. Dreptul de patentă se va putea lua sub execuție dar se va nota în Registru de patente.

8. Fructele pendente, fiind considerate ca imobile, nu se pot lua sub sechestru, decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului (Vezi art. 295 Cod. civ. anstr. și art. 211-212 din legea de față).

9. Chiria scadentă, se poate executa, ca orice alt mobil. Chiria scadentă în viitor nu se poate lua sub sechestru decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului.

Art. 44. -

Dacă s'a ordonat o execuție care s'a cerut asupra mobilelor, sau mobilelor și imobilelor, cari se găsesc situate în circumscripțiile mai multor judecătorii, urmăritorul poate cere ca fiecare execuție să fie efectuată.

Dacă urmăritorul, cu toate că a avut cunoștință că prin execuția efectuată mai înainte asupra unor mobile, creanța și accesoriile sale sunt acoperite pe deplin și totuși a efectuat execuția în alt loc, urmăritul poate cere dela judecătoria care a ordonat execuția, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuția, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuția efectuată ulterior, iar urmăritorul să fie condamnat la suportarea cheltuelilor pricinuite.

Asupra acestei cereri, judecătoria în caz de nevoe, va hotărî după ascultarea părților și după vederea actelor de execuție. În contra deciziunei date, nu se poate face recurs.

1. Art. 44-46 este un complex. Anume art. 44 dispune despre cazul când la urmăririle portăreilor n'a intrat încă bani; 45, când acest stadiu este întrecut; dar 46, când banii au incurs deja, dar nu pot fi încă eliberați.

2. Recursul contra deciziunei dată în baza acestui art. este exclus.

Art. 45. -

Dacă execuția s'a efectuat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripțiile mai multor judecătorii de ocol, întru cât creanța și accesoriile părței urmăritoare au fost achitate complect din prețul de cumpărare rezultat din licitația care s'a ținut în primul rând, la cererea urmăritorului, celelalte execuții se vor declara disolvate, iar instanțele sesizate vor fi încunoștiințate.

Dacă execuția se face asupra mobilelor și imobilelor, și creanța urmăritorului s'a achitat complect, în cursul licitației ținute asupra mobilelor, instanța, care a ordonat execuția, după ce a primit actele de execuție, este obligată să facă comisie rogatorie fără întârziere la instanța competentă pentru efectuarea execuției asupra imobilelor, spre a ordona stingerea execuției și ștergerea eventualelor notări de execuție, săvârșite.

Aceste dispozițiuni se aplică corespunzător și atunci, când execuția s'a ordonat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripția mai multor instanțe a cărților funduare.

Art. 46. -

În cazurile indicate în art. precedent, dacă repartizarea sumei rezultată din licitație este împiedecată din cauza rezolvărei chestiunilor de prioritate, sau dacă prețul de cumpărare ce rezultă din licitația imobilelor nu s'a distribuit încă, urmăritul poate cere, ca judecătoria competentă pentru efectuarea execuției, să suspende celelalte acte de execuție, dacă va arăta că din prețul de cumpărare, cu cea mai mare probabilitate, se va achita pe deplin creanța și accesoriile, pentru care execuția a fost făcută.

1. Când în urma unei licitații, urmăritorul și-a obținut creanța sa, dar au fost mai multe execuții, în mai multe locuri efectuate, celelalte se consideră imediat ca disolvate.

2. Când urmăritul s'a îndestulit din sumele intrate la licitația imobiliară, dacă mai sunt și alte licitații imobiliare în curs, urmăritul va trebui să justifice plata făcută, căci instanța C.F. nu sesizează din oficiu pe cealaltă instanță. Celelalte execuții mobiliare însă, pot fi împiedecate în continuare nu numai prin petiție, ba chiar și pe cale de contestație.

TITLUL I Execuția mobiliară

Art. 47. -

Sechestrarea bunurilor mobile, se face prin conscrierea lor de către delegat la fața locului.

Sechestrarea din momentul conscrierii, dă un drept de gaj asupra obiectelor menționate.

Dacă valoarea obiectelor ce se execută, este așa de mică, încât din cele ce se pot prevedea, nu s'ar scoate o acoperire mai mare, decât cheltuelile de licitație, sechestrarea trebuie înlăturată.

Dreptul de a indica obiectele cari se vor sechestra, îl are urmăritorul, chiar dacă creanța sa este asigurată deja prin gaj sau ipotecă.

Când execuția se efectuează din oficiu, fără ca urmăritorul să fie reprezentat, dreptul de indicare îl are portărelul.

Sechestrarea va continua până ce urmăritorul stărue, iar dacă execuția se efectuează din oficiu, până ce creanța și accesoriile vor fi acoperite. Obiectele pe cari urmăritorul, sau altcineva, le declară că nu sunt proprietatea celui urmărit, sau din alte motive se poate presupune că sunt proprietatea altora, numai atunci pot fi sechestrate dacă celelalte mobile ale celui urmărit nu prezintă destulă acoperire pentru creanță. În procesul verbal de execuție se va trece numele și locuințele celor cu pretenții presupuse.

1. Urmăritorul nu este îndreptățit de a suspenda procedura de execuție mobiliară cu scopul de a o continua a doua zi tot acolo, dar mai târziu. [183/1906 Borsodi].

2. În art. 47-134 se prevede procedura încasării creanțelor bănești.

Înainte de licitație este inerentă execuție. Dreptul de gaj legal nu se poate validita altfel.

3. Prin execuție se obține drept de gaj, din chiar momentul conscrierii obiectelor. Are importanță la cazul prevăzut de art. 87.

4. Legea nu fixează valoarea până la care să poate face execuția, la care este de față urmăritorul sau reprezentantul său. La execuția din oficiu însă spune legea, că până ce creanța este acoperită.

5. Când un obiect numai în parte formează proprietatea urmăritului, se va sechestra acea parte ideală.

Art. 48. -

Obiectele cari se află în detențiunea celui urmărit se pot sechestra fără nici o condiție, iar mobilele ce se află în detențiunea unei terțe persoane, de regulă numai atunci se pot sechestra, dacă persoana terță consimte. Execuția va trebui să se efectueze și în cazul dacă partea detentoare se împotrivește, dacă din dovezile aduse din partea urmăritoare se face verosimil, că obiectele cari trebuiesc sechestrate sunt proprietatea urmăritului. Se va încunoștiința în acest caz detentorul sau persoanele de casă, sau curatorul numit de către portărel (art. 24). Detentorul are drept să facă contestație și recurs contra acestui act de procedură și dacă în urma recursului său, procedura portărelului se anulează, recursul îndreptat contra acestei deciziuni nu suspendă liberarea obiectelor de sub sechestrare.

Dacă nu se face verosimil că mobilele ce sunt în detențiunea persoanei terțe, ar forma proprietatea urmăritului, împotrivirea contra sechestrării se va trece în procesul verbal și detentorul este responsabil față de urmăritor pentru daunele cauzate cu împotrivirea sa, cu începere dela data întocmirii procesului verbal. Pretenția daunelor se poate validita pe calea ordinară de proces (Art. 42-43 Corp. Port.)

Societatea în nume colectiv, art. 95 legea XXXVII:1875. Creditorii particulari ai membrilor singulari aparținători unei societăți în nume colectiv nu pot lua în sechestrare de asigurare, de escontentare nici obiectele, creanțele, drepturile ce aparțin societății, și nici partea ce li-se cuvine din aceasta membrilor singulari. - Pentru asigurare sau îndestulare le servește creditorilor numai dobânzile, salariile sau tantiemele și dividendele ce li se cuvin membrilor singulari ori în genere, ori la lichidare. - Drepturile, cari au fost formate asupra obiectelor date societății de către membrii singulari la intrarea lor în societate, rămân neatinse). - art. 239).

La art. 48 se adaugă art. 42-43 Reg. Corp. Port.

Art. 42. În caz când datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere, sau, justificând această depunere prin recipisa Casei de depuneri și consemnațiuni, conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lângă procesul verbal ce este obligat să închee, va trebui să dea debitorului o dovadă de primirea contestației și a recipisei sau a valorii depuse și să suspende urmărirea.

Când însă datornicul se opune la urmărire fără să depună și valoarea ce i-se cere, portărelul va termina urmărirea, rămânând ca acela în contra căruia ea s'a făcut să facă contestație la autoritatea competinte potrivit dispozițiunilor din procedura civilă.

Art. 43. Când o urmărire sau orice operații de măsuri asigurătoare se va amâna după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.

Dacă cu ocazia urmăririi datornicului face plata obligației sale, se va încheea un proces verbal în dublu exemplar, din care unul va fi lăsat acestuia și urmărirea va înceta.

1. Verosimilitatea cerută de acest art. se va face prin declarații de martori.

2. Pentru stabilirea precisă a împrejurărilor detențiunei trebue aplicat cu mare băgare de seamă art. 26.

3. Execuția numai în acel caz va putea fi anulată pe baza acestui art. dacă într'adevăr au fost executate lucrurile altuia, aflătoare în detențiunea altuia și verosimilitatea nu s'a făcut.

4. Conform art. 34, se va face contestație, dacă portărelul refuză executarea. În acest caz este și materialicește responsabil, dacă ulterior lucrurile dispar. (Vezi și art. 386 Cod penal).

5. Execuția ordonată contra unei firme nu poate fi extinsă asupra averii membrilor din firmă. [B. 4761/1912].

6. Pe teritoriul Cod. civ. austr. se admite executarea averii succesorale nepredate încă succesorului urmărit. [B. 1905].

Art. 49. -

Cât timp căsătoriții locuesc împreună și în cazul, când execuția este îndreptată numai în contra soțului, se pot sechestra mobilele, cari sunt în detențiunea1) lor comună, afară de bijuterii și argintării, obiecte prețioase și rochi marcate cu numele sau monodramul soției: și acele mobile, cari după natura lor evidentă sunt destinate uzului femeiesc1). În cazul când execuția se îndreaptă în contra soției, se pot sechestra bijuteriile și argintăriile, precum și obiectele prețioase, și rochiile marcate cu numele sau monogramele ei și acele mobile cari după evidența lor natură sunt destinate uzului femeiesc, apoi acele mobile despre cari urmăritorul face verosimil, că formează proprietatea soției urmărite (art. 92).

1) Această dispozițiune nu abrogă dreptul soției, de a intenta acțiune de escindere, spre a putea dovedi dreptul sau de proprietate executiv. Baza acestei dispozițiuni nu o găsim în dreptul civil maghiar, unde există coachiziție de bunuri. Dar norma este luată din codul civil austriac, care până când soția nu va face dovada contrară, consideră toate bunurile ca proprietatea bărbatului. Firește cu excepțiunea celor amintite mai sus.

Nu pot fi sechestrate lucrurile de îmbrăcăminte destinate copiilor, ce trăesc împreună cu tatăl sau mama lor, cari sunt urmăriți:

1. Vezi dispozițiunile art. 96.

2. Soția va putea sa facă proces de escindere și să dovedească dreptul său de proprietate.

3. În magazinul de postav, ce este proprietatea soției, nu se poate îndrepta execuția pentru datoriile soțului. [Bp. 44.357/1889].

Art. 50. -

Mobilele se vor conscrie în proces verbal sub numărul de ordine, în pozițiuni curente, indicându-se camerile sau celelalte încăperi unde se găsesc.

Fiecare poziție se va introduce în procesul verbal de execuție, fiind indicate în mod cât se poate de precis obiectele după calitate, cantitate, după bucată, număr, greutate, măsură sau după alte determinări.

Mobilele cu o valoare mai mică și de aceiași natură, se pot trece sub o singură poziție, dar gruparea trebue să se facă astfel, încât valoarea primită a poziției totalizate, să nu treacă peste suma de Lei 1001).

1) În text este florini.

Delegatul înscrie numai mobilele ce au fost văzute, numerotate sau măsurate de el.

1. Conscrierea se face detaliat pentru ca obiectele să poată fi identificate.

Art. 51. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 2 al novelei de execuție din 1908.

Sunt scutite de execuție și nu se pot executa nici cu consimțământul urmăritului următoarele:

1. Obiectele, ce sunt destinate direct cultului divin, precum și pentru exercitarea cultului divin în casă, cărțile de rugăciune, echipamentul destinat pentru locașul cultului divin, ornamentele de morminte și de cripte, precum și obiectele necesare pentru înmormântarea celui urmărit sau persoanelor dela casă;

2. Moaștele religioase și portretele de familie;

3. Insigniile ordinului, medaliile și alte decorații;

4. Ștampilele, sigiliile, actele, registrele, cărțile de afaceri și de alt scop, asortimentele și alte obiecte ce aparțin și sunt necesare unui oficiu public sau particular, ori unor institute și magazine, precum și alte asortimente ce aparțin oficiilor publice sau particulare.

5. Uniforma necesară pentru îndeplinirea unui serviciu public, sau exercitarea unei profesiuni, de asemenea și veșmintele cerute persoanelor cari fac serviciul religios, pentru ca să-și poată exercita profesiunea lor;

6. Armele, echipamentul, uneltele, rechizitele, trăsurile și caii acelor indivizi, cari aparțin de armată, jandarmerie sau fac serviciu de pază la alte autorități, și întrucât sunt necesare pentru exercitarea serviciului.

7. Cărțile, actele, modelele, rechizitele, instrumentele funcționarilor, oficianților publici și particulari, preoților, medicilor, inginerilor, scriitorilor (autori), artiștilor și în genere tuturor persoanelor cari au o profesiune științifică și artistică, apoi a moașelor, întru cât toate acestea sunt necesare pentru exercitarea profesiunei lor;

8. Aranjamentul, instrumentele, vasele (rezervoarele) și stocul de medicamente al farmaciilor, întru cât acestea sunt necesare, pentru ca cel executat să poată continua funcționarea farmaciei;

9. Instalațiunile de spitale și ale instituțiilor sanitare publice, precum și spitalele și instituțiunile sanitare particulare având caracter public;

10. Mobilele din casă și bucătărie, vasele, văsăria pentru gătit, tacâmurile, sobele, vetrele, obiectele necesare pentru îmbrăcăminte, albiturile necesare în genere și pentru paturi ale urmăritului și a celor ce locuesc cu el împreună;

11. Medicamentele și alte seruri, precum și aparatele necesare în urma unei boli sau defect corporal, urmăritului sau celor ce locuesc cu el;

12. Cărțile și rechizitele de școală ale urmăritului sau celelalte persoane de casă;

13. Armele necesare pentru continuarea meseriei (profesiunei) și pentru siguranța personală;

14. Uneltele, instrumentele, rechizitele, animalele necesitate de micii industriași, meșteșugari, lucrători și zilieri industriași (de fabrică) și în genere de toți aceia cari se susțin cu brațele, întru cât aceste sunt necesare pentru continuarea meseriilor, apoi materialul de lucrare necesar micilor industriași și meseriași, până la valoarea de 75 lei;

15. Alimentele, obiectele de încălzit și luminat, necesare urmăritului și a celor ce locuesc împreună, pe timp de o lună de zile; iar în lipsa acestora din banii numerari executabili, suma necesară pentru procurarea acestora;

16. Din banii numerari, suma necesară pentru achitarea chiriei pe un sfert de an atât urmăritului, cât și a celor ce locuesc împreună cu el;

17. După alegerea liberă a urmăritului, o vacă, sau 4 oi, sau 4 capre, sau 4 porci, precum și nutrețul, paiele și așternutul necesar pentru întreținerea lor pe durată de 6 luni, iar în lipsa acestora, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea acestora;

18. Sămânța, animalele trăgătoare, nutrețul, paiele, așternutul acestora pe timp de 6 luni, de asemenea instrumentele agricole și gunoiul necesitat pentru acei cari se ocupă cu agricultura, pentru cultivarea imobilului de către ei sau de alții, dar care nu poate avea o suprafață mai mare de 12 jughere cadastrale; dacă lipsește sămânța, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea ei;

19. Nu se poate executa la persoanele a căror indemnizație totală sau parțială este scutită de execuție, din banii numerari găsiți la ei, suma care corespunde acelei sume scutite de execuție, care este fixată pe timpul care durează dela efectuarea execuției, până la termenul cel mai apropiat al scadenței de indemnizație;

20. Toate bunurile (obiectele) cari sunt scutite de execuție prin legi speciale.

1. Creanța care este necesară pentru traiul urmăritului, nu poate fi executată.

2. Mașina de tăiat lemne se poate executa, fiindcă și cu ferăstrăul se pot tăia lemne, iar aceasta asigură traiul. Asemenea și mașina de treerat. [Curia 3062/1910 IV].

3. Nu se poate executa căruța măcelarului, cu care cară carnea.

4. Dispozițiunile din art. 2, 10 și 15 novelă, nu pot fi interpretate extensiv.

5. Art. 2 din novelă se aplică și atunci, când se face sechestru pentru chiria restantă.

6. Taxele de hornărit, scadente în baza unui contract, se pot sechestra.

Art. 3 al novelei din 1908.

Se pot sechestra toate lucrurile indicate în art. 2 (precedent) pentru încasarea prețului de obiect, dacă instanța judecătorească, ce a ordonat execuția, la cerere, îl declară de supus execuției prin deciziunea ce ordonă execuția, sau mai târziu prin deciziune separată.

În cazul amintit în punctul 2, al art. 2 novela (adică 51 din legea LX: 1881) sunt supuse execuției ramele, întrucât se pot separa de moaște sau de portrete, fără atingerea substanței.

Banii numerari, indicați în aliniatele 15, 16, 17, 18 și 19 al articolului 2 (precedent), se pot reduce la jumătate, dacă execuția se ordonă în favoarea aceluia, pe care pârâtul în baza legii sau uzanței legale, este obligat a-l întreține, sau dacă se încasează întreținerea pentru copilul natural.

În cazul amintit de punctul 19, art. 2 (precedent), trebue compensată suma lăsată urmăritului conform aliniatului 151).

1) În conformitate cu celelalte legi nu se pot sechestra:

Averea minorului pentru creanțele părinților: 12, 25, leg. XX: 1877. Obiectele depozitate la antrepozite: art. 450, leg. XXXVII: 1875. Banii depozitați la Casa de păstrare a poștelor, dacă nu trece peste suma de 2000 Lei, art. 24 din lege IX; 1885 și art. 2 din lege VIII: 1898.

Instrumentele grădinarului ce cultivă grădina cu plante de tutun, precum și animalele acestuia, art. 23 din legea XXIX: 1900. Drepturile de farmacie, art. 130 din legea XIV: 1876.

Art. 52. -

Dreptul poștal, apoi vehiculele, stocurile și rechizitele destinate pentru serviciul poștal, taxele poștale și de transport, încasate pe seama Statului, indemnizațiile de birou și de transport a diriginților poștali, nu sunt susceptibile execuției.

Banii numerari și alte valori, predate poștei pentru expediere, sumele poștale rambursabile, sumele mandatate prin poștă sau pe cale telegrafică, nu se pot executa.

Art. 53. -

Concesiunea de industrie numai atunci se poate sechestra, dacă regulele industriale în vigoare admit cesionarea în mod valid.2)

2) Concesiunea de farmacie, conform art. 130, leg. XIV: 1876, nu se poate sechestra. Vezi legea sanitară v.r.

În ce modalitate sunt supuse execuției obiectele Regiei Monopolurilor Statului și instrumentele de producerea sau vânzarea lor, sau câștigul de loterie și mărfurile ce sunt sub administrație vamală, se arată de legile de monopol în vigoare.1)

1) Vezi legea Regiei Monopolului statului.

1. În Ardeal sarea, tutunul și timbrele fiscale, poștale se pot licita numai conform dispozițiunilor legii Monopolului R.M.S.

2. Dreptul de farmacie nu se poate executa.

3. Câștigurile din loterii se pot urmări.

Art. 54. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 6 din novelă.

În privința funcționarilor, oficianților de stat, județ, comună, apoi preoților, profesorilor și învățătorilor, școalelor de stat, școalelor comunale și confesionale publice, persoanelor ce aparțin de armată, jandarmerie, de institute penitenciare și corectorii, oficianților și celorlalți împiegați cari au plata cu anul sau cu luna, sau primesc salarii lunar, aparținând căilor ferate instalate cu putere motrică în circulație publică, întreprinderilor de navigație cu putere motrică; oficianților de direcțiune dela secția artistică și administrativă, artiștilor de dramă și operă cu roluri independente, coriștilor și muzicanților ai teatrului național și ai operei de stat, de asemenea oficianților inferiori și ordonanțele în funcție publică, nu li se poate executa leafa regulată și adausul având caracter de leafă, indiferent de titlul sub care acestea se primesc, precum și competințele în stare de disponibilitate, decât una treime și aceasta numai atunci, dacă se rezervă pentru cel executat 1000 lei anual. (Vezi mai jos modificările. Azi 1500 Lei).

Indemnizația de chirie a persoanelor arătate în aliniatul prim, se poate sechestra numai pentru creanța de chirie, iar indemnizațiile de altă natură, primite după serviciu, în general nu se pot executa în nici un caz. Dacă vreuna din persoanele indicate în alin. prim, cu scopul de a-și clădi sau cumpăra casă de locuit, depune în gaj indemnizația sa de chirie și pentru aceasta la obligație în act autentic, se admite pentru încasarea acestei creanțe și executarea indemnizației de chirie.

Când execuția se face asupra indemnizațiilor persoanelor mai sus indicate, creanța ce derivă dintr'un avans de leafă ridicat, nu are drept de preferință înaintea creanței executantului care a dobândit asupra indemnizației drept de gaj mai înainte de ordonanțarea avansului; au însă preferință acele creanțe, ce rezultă din raportul de serviciu, mai ales taxele de serviciu, surplusurile de plată, restituirile precum și amenzile și pedepsele bănești, față de creanțele, pentru cari s'a dobândit dreptul de gaj asupra indemnizației, înaintea celorlalte creanțe. De asemenea au preferință asupra creanțelor investite cu drept de gaj, creanțele ce rezultă din cotizațiile sanitare (Leg. XXI. 1898), precum și celelalte creanțe fixate prin dispozițiuni legale speciale.

Creanțele indicate în aliniatul precedent se pot încasa fără considerare la limitările indemnizațiilor amintite în această lege. Relativ la limită, se aplică dispozițiunile speciale, date în această direcție. În lipsa acestor dispozițiuni, se poate executa cel mult 20% din suma care nu este supusă execuției. (Vezi ord. dată mai jos).

1. Când funcționarul este urmărit pentru restanța de chirie, cota ce i se cuvine ca chirie de la stat, poate fi poprită în întregime.

2. Veniturile din viitor ale notarului public nu pot fi sechestrate.

3. Cota de chirie a funcționarului public nu poate fi urmărită decât pentru chirie.

Art. 55. -

Este abrogat și înlocuit cu articolul 7 din novele.

Din pensia sau pensiunile date prin clemență persoanelor indicate în art. precedent, precum și celelalte indemnizații personale suplimentare, dobândite în urma pensionării, astfel și pensia de bătrânețe a preoților, se poate popri numai în una treime și dacă suma rezervată pentru cel urmărit, afară de cea sechestrată, face anual Lei 6001).

1) Modificat la 900 Lei. Mai jos se dă ord. min. 5961-917. P.M.

Dacă aceste persoane, în loc de pensie primesc escontentare (îndestulare definitivă), sau persoanele, cari aparțin armatei pierzându-și rangul, primesc pensiune prin clemență, din punctul de vedere al execuției sunt considerate ca și pensiile.

Dacă escontentarea (îndestularea definitivă) li s'a fixat în suma indemnizației de 2 ani, atunci trebue stabilită partea supusă execuției pentru fiecare an aparte. Astfel se va proceda și în cazul, dacă pensia se va răscumpăra. (Art. 28 și 31 leg. XI. 1885).

În cazurile celor 3 aliniate precedente, trebue aplicat aliniatul 3 și 4 al articolului 6 (precedent) în mod corespunzător.

Pensiile, pensiile prin clemență, escontentările, răscumpărările de pensii precum și indemnizațiile pentru creșterea copiilor (art. 39-44 leg. XL: 1885) date văduvelor rămase după persoanele menționate în (art. 54) art. 6 novela, nu sunt supuse execuției [Legea I.O.V.]

Art. 56. -

Nu se pot sechestra indemnizațiile date invalizilor pentru alimentare, indemnizațiile suplimentare ale răniților, indemnizațiile după medaliile de vitejie, retribuțiile sau escontările date familiilor rămase după cei cari aparțineau armatei, pe trimestrul din anul de doliu, de asemenea retribuțiile ce se cuvin după serviciul prestat de bărbat sau părinte, dată văduvelor sau copiilor, cari au rămas după persoanele indicate în art. 6 novelă (art. 56). Legea I.O.V.

Art. 57. -

Se poate executa numai una treime, rezervându-se cel puțin 500 Lei anual din dobânzile după cauția dotată necesară militarilor. Pe lângă această limitare sechestrarea se permite numai pentru creanța la a cărei plată în decursul conviețuirei s'au obligat ambii soți de comun acord, sau după încetarea raportului de căsătorie s'a obligat soția.

Capitalul cauțiunii dotale, se poate executa numai cu restricțiunea, că încasarea se va putea face numai după ce capitalul va înceta să servească drept cauție.

Art. 8 din novelă, modifică articolul de mai sus, că din dobânzile cauțiunei dotale militare nu se poate sechestra decât una treime și numai în acel caz, rămâne pe an 600 Lei ca rezervă din dobânzi.1)

1) Modificat la 900 Lei.

1) Vezi legea pentru căsătoriile militare.

Art. 58. -

este abrogat și înlocuit cu art. 9 din novelă.

Dacă execuția se face pentru pensia de întreținere a soției, a ascendenților sau descendenților datornicului precum și a copilului natural, scutirile arătate în art. 6 novela (art. 45) și în art. 7 novela (art. 55) se reduc la jumătate, iar jumătate parte a indemnizațiilor arătate în art. 7 (art. 55) se poate sechestra.2)

2) Modificat la 500, recte la 300 lei anual.

Sunt supuse în întregime execuției, dobânzile ce se cuvin după cauția dotală a militarilor, pentru încasarea pensiei de întreținere a soției și a descendenților, se pot popri dobânzile cauției dotale militare, cari întrec suma de 600 lei.3)

3) Modificat la 900 lei.

1. Cheltuielile ivite cu procesul de întreținere sunt accesoriile taxei de întreținere. [B. 1894].

Art. 59. -

Retribuțiunile și indemnizările ce se cuvin conform regulelor existente, persoanelor indicate în art. 54 și 55, în urma unei delegații sau deplasări oficiale, sunt supuse execuției, deși plata acestor indemnizații și retribuții nu se face de către o caserie publică.

Diurnele portăreilor nu pot fi poprite. [Cluj 3066/1912].

Art. 60. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 10 din novelă.

Tranzacțiile și renunțările făcute din partea celui urmărit contra dispozițiilor arătate în art. 54, 55, 57, 58, modificate cu art. 6-9 a legii de față privitoare la restrângerea execuției precum și în art. 56 și 59, nu au nici un efect.

Efectul execuției făcute asupra salariului se întinde și asupra schimbărei ivite ulterior în privința lefii, pensiei, pensiei prin clemență, escontentări sau răscumpărărei de pensii, fără a fi necesară o nouă dispoziție judecătorească, se va schimba și câtimea părții supuse execuției.

Dacă indemnizația se reduce la suma, sau suma nesupusă execuției, efectul execuției se suspendă dar revine cu dela sine putere, dacă indemnizația va depăși iarăși suma nesupusă execuției.

Execuția își pierde efectul, dacă a rămas în paușare timp de 5 ani.

1. Când un diurnist devine salarist, se poate aplica art. 60 prin analogie.

2. Persoanele amintite la art. 54-56 partea veniturilor lor, ce nu cade sub execuție, nu pot fi legate obligatoriu nici prin contracte.

Art. 61. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 11 novela.

Se poate popri cel mult o treime, rezervându-se pentru cel executat 10001) lei anual din leafă, sau alte indemnizații date pentru serviciul permanent, persoanelor cari sunt în serviciul public sau particular și nu sunt arătate în art. 6 nov. (art. 54).

1) Modificat, 1500 lei.

În conformitate cu acest articol, vor fi considerați în serviciu permanent acei cari n'au diurnă sau a căror simbrie nu este fixată cu ziua, săptămâna sau cu bucata.

Dispozițiile art. 10 novelă, se vor aplica în mod corespunzător și persoanelor indicate în aliniatul prim al (art. 60) prezentului articol, iar dispozițiile indicate în cele trei aliniate ultime ale articolului 10 novela (art. 60) se aplică până când vor rămâne angajații la aceeași societate, întreprindere sau la același patron. (În privința sechestrării indemnizațiilor grădinarului ce cultivă plantele de tutun, se vor aplica dispozițiile art. 11 novela).

1. Avansul înseamnă eliberarea salariului mai de timpuriu. Astfel, până când avansul nu se amortizează poprirea n'are efect. În acest caz trebuie arătat statutul.

2. Proviziile agenților comerciale sunt popribile.

3. Paușalul agentului comercial, stabilit într'o sumă globală este popribil.

Art. 62 și 63 sunt abrogate și înlocuite cu art. 12 din novelă.

Din diurne se poate sechestra numai partea ce trece zilnic peste 5 lei.1)

1) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.

Simbria ce se plătește ziua sau cu săptămâna numai atunci este supusă execuției dacă se rezervă pentru fiecare zi câte 5 lei.2)

2) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.

Dacă plata se face cu bucata, în caz de execuție se va scuti de subexecuție pentru fiecare zi 5 lei.3)

3) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.

Dacă execuția se face pentru creanțe elementare datorate de urmărit sau familia lui, sau pentru chirie, sumele nesupuse execuției conform alineatelor precedente se reduc la jumătate.

Nu se vor executa soldele soldaților de rând.

1. Precum reese din economia legii execuționale, întreținerea de care beneficiază o femee și din care trăiește, nu poate forma obiect de execuție. (1874/1910).

Art. 64. -

Nu se pot executa pensiile prin clemență și sumele plătite pentru binefacere și de grație de caseriile publice sau de fundațiuni, pentru a proteja pe săraci, văduvele orfanilor și în genere pe toți nevoiașii, chiar dacă sunt date de către societăți, institute, fundațiuni sau particulari.

Art. 13, 14 și 15 din novelă complectează art. 64.

1. Se arată contrazicere între art. 55 și 64. Dispoziția din art. 63 este mai blândă.

2. Statul are datoria de asistență socială. Copiii găsiți sunt internați în azile pentru cari statul plătește taxele cuvenite. Aceste taxe nu pot forma obiect de execuție [B. 72.293].

Art. 13 novela. - Împrumuturile pentru ajutorare la caz de mizerie, bursele, ajutoarele de studii și călătorii date din partea autorități, institut, uniuni sau asociații, nu sunt supuse execuției.

Pensiile sau alte rente, date urmăritului pentru membrii de familie, sau celor rămași după decedat, de către instituții, societăți, uniuni fondate pentru ajutorare, sau alimentare, întrucât nu sunt scutite de execuție; apoi pensia sau alte indemnizații având caracter de pensie a persoanelor indicate în art. 11, novela: (art. 61) pe care urmăritul le primește dela patron, numai atunci se pot executa și cel mult în una treime, dacă întrec suma de Lei 6001) anual.

1) Modificat la 900 Lei.

Nu este expusă execuției pensia sau alte indemnizații ce primesc văduvele și copii indicați în art. 11, novela: (art. 61) dela patron pentru serviciile prestate de către bărbatul, sau tatăl urmărit2).

2) Taxele ce se plătesc din fundațiunea dată pentru îngrijirea bolnavilor din țară, copiilor găsiți, sau declarați de părăsiți de către o autoritate oarecare, se vor considera ca și sumele amintite în art. 64 și 65, prin urmare nu se pot sechestra.

Art. 14 novela. Dacă execuția se face pentru încasarea pensiei stabilite pentru întreținerea soției, ascendenților sau descendenților urmăritului și a copilului natural, scutirile arătate în art. 11, novela (art. 61) alineatele 1, 2 și 3, art. 12 novela (art. 62) alineatul penultim art. 13 novela, se reduc la jumătate, iar indemnizația prevăzută de alin. ultim al art. 13, în jumătate parte este supusă execuției3).

3) Vezi modificările.

Pentru creanțele cotizațiilor sanitare și pentru alte creanțe, (XXI: 1898) întru cât în privința lor sunt dispozițiuni speciale, se poate face execuția și asupra sumei scutite, conform articolului 11 novela, aliniatul 1, 2, 3, art. 12 și aliniatul penultim al articolului 13 din novela, trebuind însă să se ție socoteală de dispozițiile aliniatului ultim al articolului 6 din novelă.

Art. 15 novela. - Dacă execuția se face asupra mai multor creanțe ale urmăritului arătate în art. 6, 7, 8, 9, 11, 12 și 13 novelă, scutirea trebue pusă în aplicare față de fiecare indemnizație separat.

1. Din orice indemnizație conform art. 9 din novelă se poate popri jumătate.

Ordonanța min. 5.051- 1917 P.M.

Despre urcarea sumelor minimale, nesupuse execuției din lefurile, pensiile sau alte indemnizații de serviciu ale amploiaților publici și particulari.

Art. 1

Sumele minimale, nesupuse execuției în baza legii XLI: 1908, ce modifică și întregește legea de execuție LX: 1881 în privința executării lefurilor, pensiilor, sau altor indemnizații de serviciu ale amploiaților publici și particulari, cu excepțiunile înșirate în art. 2 al prezentei legi, se urcă cu jumătate.

Prin urmare în locul sumelor stabilite de legea XLI: 1908 novelă, se vor pune sumele de mai jos:

în alin. 1, al art. 6, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;

în alin. 1, al art. 6, în loc de 600 Lei, 900 Lei;

în art. 8, în loc de 600 Lei, 900 Lei;

în alin. ultim al art. 9, în loc de 600 Lei, 900 Lei;

în alin. 1, al art. 11, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;

în aliniatele 1, 2 și 3 al art. 12, în loc de 2 Lei 50 bani, 3 Lei 75 bani;

în alin. penultim al art. 13, în loc de 600 Lei, 900 Lei.

Art. 2

Se modifică alin. 1, al art. 9, precum și alin. 1 al art. 14 din legea XLI: 1908 în sensul, că în cazul execuției făcute pentru încasarea întreținerei datorate de urmărit soției, ascendenților sau descendenților, sau pentru întreținerea copilului natural, se poate sechestra jumătate și din partea nesupusă execuției însă numai altfel, încât și după sechestrarea să-i rămână urmăritului din leafă și indemnizațiile de aceeași natură (art. 6 și 11 din legea XLI: 1908) cel puțin 500 Lei anual, din pensie (escontentare) (alin. 3 prime, art. 6 și alin. penultim art. 13 din legea XLI: 1908) cel puțin 300 Lei anual.

Art. 3

Drepturile obținute, înainte de a se introduce prezenta ordonanță, în urma unor execuții de asigurare asupra indemnizațiilor, întru cât sunt contrare dispozițiunilor din prezenta ordonanță, la cererea urmăritului trebuesc anulate.

Însă rămân neatinse acele drepturi, cari s'au obținut asupra indemnizațiilor, înaintea intrării în vigoare a ordonanței prezente, prin cesionarea, sau prin alte căi de a dobândi sau chiar prin execuție de escontentare, conform normelor de pân'acum, în mod valid.

Art. 4

Fără actualitate.

Art. 65. din legea LX: 1881. - Nu se poate face execuție în decursul raportului de contact asupra obiectelor ce trebuesc liferate sau asupra avansurilor sau ratelor ce sunt de plătit particularilor, în urma contractelor încheate de către aceștia cu statul, cu municipiile, fundațiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuția se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedecă executarea sau îndeplinirea contractului.

Creanțele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundațiile centrale după efectuarea socotelilor finale, se pot executa și în decursul timpului de aplicare al contractului.

Banii și valorile date drept cauție se pot executa, dar creditorul numai atunci și în așa măsură poate cere plata, când și dacă destinația cauției va înceta.

1. Această dispoziție este dictată de interesul public.

2. Dacă celce trebue să transporte mărfurile dar se găsește încă în posesia lor, asupra acestor mărfuri se poate îndrepta execuția.

Art. 66. -

Suma de asigurare pe viață, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvârșite de asigurat. Această regulă se aplică și atunci, dacă în calitate de beneficiați sunt arătați moștenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o mențiune mai specifică.

Despăgubirea ce urmează a se plăti de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înștiința despre execuție pe creditorii, cari au dobândit dreptul de ipotecă mai înainte de dauna suferită în urma incendiului. Acești creditori sunt în drept a-și validita contra urmăritului preferința lor de escontentare, sau să pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrată și să fie întrebuințată pentru reconstituirea edificiului.

Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferință de escontentare, ceice au dobândit drept de gaj asupra fundațiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuția se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedecă executarea sau îndeplinirea contractului.

Creanțele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundațiile centrale după încheerea socotelilor finale, se pot executa și în decursul timpului de aplicare al contractului.

Banii și valorile date drept cauție se pot executa, dar creditorul numai atunci și în așa măsură poate cere plata, când, și dacă destinația cauției va înceta.

Art. 66. - Suma de asigurare pe viață, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvârșite de asigurat. Această regulă se aplică și atunci, dacă în calitate de beneficiați sunt arătați moștenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o mențiune mai specifică.

Despăgubirea ce urmează a se plăti de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înștiința despre execuție pe creditorii, cari au dobândit dreptul de ipotecă mai înainte de dauna suferită în urma incendiului. Acești creditori sunt în drept a-și validita contra urmăritului preferința lor de escontentare, sau să pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrată și să fie întrebuințată pentru reconstituirea edificiului.

Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferință de escontentare, ceice au dobândit drept de gaj asupra mobilelor asigurate, întrucât își declara pretențiile înainte de ordonanțarea sumei, ce se va plăti ca rezultatul asigurărei1).

1) Polița de asigurare la ordin este supusă execuției pentru datoriile asiguratului, fiindcă art. 66 nu se poate aplica atunci, când în polița de asigurare nu este numit beneficiarul.

1. Polița de asigurare pe viață la purtător poate fi executată pentru datoriile asiguratului, fiindcă art. 66 nu se aplica atunci când în poliță nu se arată nimeni ca beneficiar. [B. 27882].

2. (Vezi art. 498 din Cod. Com.)

3. Creanța asiguratului izvorîtă în urma pericolului de foc poate fi ridicată de asigurat; în consecință poate fi și obiect de sechestru. În prima linie însă se va ține seamă de creditorii ipotecari, aflători întabulați asupra imobilului clădit.

4. La deciderea asupra chestiunei că oare se poate urmări suma de asigurare pentru datoriile asiguratului, fiind o chestie de drept, se vor lua în considerare condițiunile de asigurare [B. 2579].

Art. 67. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 16 din novelă.

Dacă execuția se face contra acelora, ce se ocupă cu agricultura, se pot executa animalele de tras și jug, precum și instrumentele agricole, cari nu intră în prevederile alin. 18 al art. 2 novelă, dar dacă cel executat voește să le întrebuințeze pentru continuarea agriculturei și se îngrijește de hrana necesară pentru animale, atunci acelea, în perioada dela 15 Martie până la 15 Noemvrie a aceluiași an, trebuesc lăsate la dispoziția lui și nu pot fi licitate.

Această restricție nu se aplică, dacă execuția se face contra arendașului pentru încasarea arenzii și, la cerere, judecătoria care o ordonat execuția, admite aceasta prin deciziunea de ordonare a execuției, sau mai târziu printr'o deciziune separată.

Art. 68. -

Asupra obiectelor predate pentru transport întreprinderilor de navigație cu putere motrică și acelor de căi ferate, sau altor cărăuși, se pot executa pentru datoriile destinatorului, dar numai după ce acelea au sosit la locul destinației și numai după ce s'a înmânat scrisoarea de trăsură celui în drept de a le prelua.

Pentru datoriile expeditorului, mărfurile predate pentru transport, se pot sechestra numai în acel caz dacă nu s'a eliberat recipisa de predare, sau polița de încărcare și totdeodată despre efectuarea execuției se înștiințează la timp cărăușul, iar la căile ferate și întreprinderile de navigație cu putere motrică, șeful acelei stații unde trebuie sa se facă predarea, pentru a împideca înmânarea scrisoarei de trăsură cumpărătorului.

Dacă polița de încărcare sau recipisa de predare s'a eliberat, sub condițiile arătate mai sus, obiectele predate pentru transportare se pot executa pentru datoriile posesorului poliței de încărcare sau recipisei de predare, dar numai în acel caz, dacă polița de încărcare, sau recipisa de predare, se găsește sau se depozitează la distanță, sau se notează pe ele actul execuției.

Cărăușul în nici un caz nu este obligat a extrăda obiectele executate, asupra cărora conform articolului 411 din legea XXXVII: 1875 are drept gaj, iar în caz dacă le dă, dreptul de gaj menținându-și efectul, creanța lui se va plăti cu preferință și din prețul încasat la licitație.

Dacă urmăritorul achită creanță cărăușului, intră în drepturile, ce sunt asigurate cărăușului în privința priorității gajului și al îndestulării. (Vezi cod. com. art. 411).

Art. 69. -

Portărelul, înainte de a conscrie obiectele în proces verbal, la cererea celui urmărit este obligat a socoti creanța și accesoriile urmăritorului și a le menționa într'o sumă totală în procesul-verbal. [Art. 36 Corp. Port.]

La art. 69 se adaugă art. 36 din Reg. Corp. de portărei.

Art. 36. - Portăreii vor redacta în dublu exemplar somațiile, comandamentele și în genere toate actele puse lor (de a face sau nu face un act, de a împlini o obligațiune, de a satisface un drept de cineva pretinde că are, mai înainte de a ajunge la o execuțiune sau la judecată), conform prescripțiunilor legilor speciale și potrivit cererii în scris a părților.

Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviincioși și vor fi subscrise atât de portărel, cât și de parte.

Art. 70. -

Portărelul, care face sechestrarea, este obligat, ca încât se poate, să cerceteze și să menționeze în proces-verbal dacă mobilele, asupra cărora face sechestrarea, sunt sau nu sechestrate printr'o execuție anterioară.

Noua sechestrare a obiectelor deja sechestrate, de regulă, se face prin suprasechestrare.

Suprasechestrarea se face fără o nouă consemnare în proces-verbal, luat spre sechestrarea primă, prin arătarea suprasechestrărei, numelui urmăritorului, sau a reprezentantului său, menționându-se în mod precis timpul cu privire la executarea suprasechestrării, se semnează de către portărel.

Dacă afară de mobilele sechestrate, se execută și alte mobile, acestea se vor conscrie în proces-verbal în toată regula.

Dacă prin execuția anterioară nu s'a pus sub peceți obiectele sechestrate și dela efectuarea primei execuții au trecut șase luni, sau procesul-verbal al execuției prime nu se poate procura, execuția nouă nu se va face prin suprasechestrare, ci printr'o conscriere nouă regulară. Portărelul afară de cazurile arătate mai sus, după aprecierea sa, sau la cererea vreunuia dintre cei interesați, poate efectua execuția printr'o nouă conscriere în proces-verbal a obiectelor dacă din împrejurări se pare verosimil, că s'a ivit vre-o schimbare în obiectele sechestrate. Sechestrarea precedentă găsită se va menționa și în acest caz în procesul-verbal, pe lângă indicarea domiciliului și creanței urmăritului sau a reprezentantului său. (Vezi art. 41 Corp. Port.)

La art. 70 se adaugă art. 41 din Reg. Corp. Port.

Art. 41. - Portărelul care prezentându-se la locuința datornicului va găsi o altă urmărire făcută și averea sub sigilii sau sub paza de custode, după ce va lua copie de pe procesul verbal aflat în mâna custodelui sau în mâna datornicului, ori la domiciliul său, va dresa un proces-verbal arătând toate actele acestei împrejurări, precum și numele agentului judecătoresc care a urmărit, va declara urmărită această avere și de dânsul și va putea urmări și altă avere care nu ar fi fost deja urmărită.

1. Din faptul prevăzut de art. 70, că anume suprasechestrul trebue introdus pe procesul-verbal de sechestru de bază, nu se poate deduce că dreptul de gaj se obține numai din acel moment, ci din momentul conscrierii obiectelor ca supresechestrate.

Art. 71. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 17 din novelă.

Valoarea obiectelor sechestrate se va stabili prin evaluare, odată cu sechestrarea.

Dacă urmăritorul și urmăritul sunt de acord asupra valorii evaluate, acordul lor decide. În caz contrar, evaluarea se va face de către portărel. Dacă execuția se face la sediul instanței și la instanță, este angajat un estimator permanent, portărelul îl va duce cu sine. Dacă execuția se face în afară de sediul instanței, portărelul numai atunci îl va duce cu sine pe estimator și numai atunci se va evalua cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea, că pentru estimarea obiectelor, ce urmează a se executa sunt necesare cunoștințe speciale.

Afară de cazul indicat în alineatul precedent, estimator se va mai întrebuința și atunci, când se va cere de către unul dintre părți. Dacă numai urmăritorul cere estimator, fără însă ca în conformitate ce aliniatul precedent să fi fost nevoe de acesta, cheltuelile ivite cu estimarea, nu se pot stabili în sarcina celui urmărit.

Dacă se găsește necesar, estimator se poate chema și în decursul execuției.

Valoarea obiectelor executate trebue să fie arătată în proces-verbal, separat în privința fiecărui obiect.

Art. 72. -

Dacă se sechestrează unele mobile, asupra cărora acela al cărui chiriaș sau arendaș este, sau a fost urmăritul, se poate presupune, că ar avea de gaj legal, urmăritul în termen de 24 ore dela terminarea execuției, este obligat a încunoștiința pe închiriator sau arendator prin scrisoare recomandată despre efectuarea execuției. Recipisa se va alătura la acte.

Închiriatorul are drept de gaj legal pentru plata de chirie pe jumătate de an asupra mobilelor din localul închiriat; iar arendatorul pentru plata arendei de pe un an, asupra productelor ce sunt acolo, sau aparțin moșiei, asupra instrumentelor agricole, precum și animalelor. Dreptul de gaj legal, obținut pentru chirie, recte pentru arândă, se poate validita pentru chiria de jumătate, sau arânda de un an, chiar dacă a trecut termenul sau va deveni în curând scadent, ori pentru ratele ce în parte au trecut, în parte vor fi scadente, fără considerare dacă mobilele sunt sau nu proprietatea locatarului1). Asupra obiectelor, ce au ajuns în mod oprit de lege în posesia locatarului, dreptul de gaj legal nu se extinde.

1) Drept de gaj legal are și fostul proprietar care a făcut închirierea, dar căruia nu i s'a plătit încă chiria de pe timpul când era încă proprietar.

1. Dreptul de gaj legal, nefiind un drept personal, se poate cesiona.

2. Și proprietarul anterior are drept de gaj legal pentru chiria neachitată încă.

3. Dacă lucrurile chiriașului se transportă din locul ținut în chirie, dreptul de gaj legal se stinge.

4. Dreptul de gaj legal se referă și la accesorii legale ale chiriei, precum sunt dobânzile și cheltuelile de proces. (Curia 1903 Febr. 8, 7962).

Art. 73. -

Dacă cel urmărit nu consimte, ca banii găsiți între obiectele arătate în procesul verbal, să fie dați urmăritorului drept plată, sau amortizare, portărelul, după estimare, îl va lua la sine împreună cu bijuteriile, argintăriile și obiectele prețioase, apoi și efectele, dând o adeverință celui urmărit, iar la cerere și urmăritorului, și pentru a fi depuse în depozit judecătoresc, va face un raport deosebit.

Urmăritorul și cel urmărit au dreptul de a controla, ca portărelul să efectueze depozitarea fără amânare, ce dacă nu s'ar face, au dreptul de a anunța această omisiune instanței, oral sau în scris.

1. Portărelul va face un raport separat despre obiectele depuse. Acest raport nu poate fi încadrat în raportul de înaintarea actelor.

2. Conform art. 26 pct. c) atât urmăritorul cât și urmăritul, pentru asigurarea lor, vor putea pretinde dela portărel înscrisuri despre preluarea obiectelor.

3. Vezi în caz de întârziere a portărelului art. 462 Cod. penal.

Art. 74. -

Mobilele sechestrate, afară de cele arătate în articolul precedent, de regulă se vor declara de către portărel puse sub peceți judiciari, fără însă a le pune sub peceți. În privința consecințelor penale ce se vor ivi în urma înstrăinării, sau distrugerii intenționate, se va face atent cel urmărit, iar în lipsa lui, cei cari sunt de față.

Dacă execuția s'a efectuat într'o locuință, sau într'o magazie pe ușa principală se vor pune peceți.

1. Vezi aci art. 74-76 legea execuției și art. 359-360 Cod penal.

2. Ștampila portărelului se va pune pe ușa urmăritului, unde s'a efectuat execuția, în semn că aci s'a făcut sechestru. Nu se înțelege astfel, ca ușa să fie închisă și ștampilată.

3. Vezi aci art. 360 Cod penal, despre violarea de sigilii.

Art. 75. -

La cererea urmăritorului, portărelul poate ordona punerea sub peceți a obiectelor sechestrate.

Punerea sub peceți se face, de regulă, de către portărel, după ascultarea propunerii urmăritorului, prin numire de curator de sechestru, dându-i mobilele sechestrate spre administrare.

Dacă s'au sechestrat mărfuri în comerț, portărelul este obligat să ordone închiderea magazinului sau a magaziei, și dacă nu s'a sechestrat stocul întreg, portărelul este obligat să pună peceți, depozitând marfa într'un loc închis și să le aplice sigilii, afară de cazul, când urmăritorul prezent a cerut expres omiterea punerii sub peceți.

Alte obiecte, numai atunci se vor depozita într'un loc închis și li se va aplica sigilii de către portărel, dacă prin acesta nu este împiedecat cel urmărit sau familia sa în locuința necesară, sau în exercitarea profesiunei.

1. Dacă se execută mărfuri de comerț sau întreg stoc de marfă, se vor aplica sigilii în mod obligator.

2. La execuția ordinară nu se vor aplica sigilii. Reese aceasta și din art. 51.

3. Vezi aci art. 245, 250, 252, 253.

4. Dacă înainte de faliment s'au aplicat sigilii, sau s'a numit curator de sechestru, masacuratorul al falimentului nu va avea dreptul să le scoată de sub administrația curatorului, dar are drept de a le inventariza.

5. Despre datoriile curatorului de sechestru vezi art. 245-253.

6. Dacă urmăritul închide magazinul urmăritului, dar nu se îngrijește de transportarea mărfurilor, proprietarul va avea dreptul să acționeze direct pe proprietar pentru chiria restantă. [Curia 7913/1889].

Art. 76. -

Mutarea obiectelor se ordonă de către judecătoria arătată în art. 18, la cererea urmăritorului, dată la proces verbal, sau făcută prin cerere separată, dacă aceasta se vede necesară pentru asigurarea urmăritorului. Înainte de ordonare, judecătoria poate asculta partea urmărită și dacă găsește de necesar, poate să condiționeze strămutarea, de darea unei cauțiuni de către urmăritor (art. 42).

Mutarea se face pe răspunderea urmăritorului.

Art. 77. -

Dacă în caz de suprasechestrare, la cererea urmăritorului, care a introdus prima sechestrare, nu s'a dispus punerea sub peceți, aceasta se poate ordona la cererea părței, ce a făcut sechestrarea posterior, însă în privința persoanei, ce va fi numită de curator de sechestru, se va asculta de către portărel și urmăritorul anterior, iar până la ascultarea lui se poate numi un curator de sechestru provizoriu.

Dacă partea care a făcut suprasechestrarea, cere ordonarea mutărei, instanța este obligată ca înainte de a încuviința, să asculte în orice caz și pe urmăritorul anterior.

1. Vezi art. 70.

2. Neapărat că în speță se discută nu numai cazul când este vorba de suprasechestrul propriu zis, ci chiar și cazul când se conscriu din nou lucrurile odată sechestrate.

Conscrierea din nou a obiectelor sechestrate trebue făcută atunci, când dela prima execuție a trecut un timp mai îndelungat de șase luni.

Mai este cazul, când se cere sechestru strict (punere sub peceți) cu ocazia suprasechestrului. În acest caz se va face conscrierea din nou.

3. Vezi art. 35 și 76.

4. Transportul mobilelor sechestrate nu cade în atribuția curatorului de sechestru - 1911.

Art. 78. -

Trebue omisă efectuarea punerei sub peceți și ordonarea mutării, recte punerea sub peceți trebue anulată și obiectele mutate, înapoiate în posesia celui urmărit, dacă urmăritul, urmăritorul anterior, cel ce face escindere, sau altcineva, pentru asigurarea aceia, că obiectele, cari au fost sechestrate, vor fi găsite intacte la licitație, depune prețul lor de evaluare, sau dacă creanța, împreună cu accesoriile, pentru care se face execuția, este mai mică, se depune în depozit judecătoresc (art. 93).

1. Vezi art. 42, 74-76.

2. Dintre suma evaluată și creanță se va depune întotdeauna suma mai mică.

Art. 79. -

Dacă se sechestrează creanța celui urmărit, ce o are la o terță persoană, debitorul (terțiu) celui urmărit se va încunoștiința prin ordin înmânat cu dovadă, conform regulelor de înmânare obligatorii pentru decisiunile principale, însă fără citare, prin publicațiune.

În cazul când creanța propusă este asigurată prin ipotecă, delegatul trimite un extract după procesul verbal direct instanței cărților funduare competente, ca să efectueze sechestrarea prin intabularea "subipotecei" asupra ipotecei care asigură creanța executată. Efectul execuției începe cu data înregistrării adresei de sechestrare, dată de către delegat.

Când se execută sumele rambursate pentru mărfurile predate spre transport căilor ferate și întreprinderile de navigație cu putere motrice, șeful stației de expediere trebue încunoștiințat despre sechestrare1).

1) Dreptul de gaj are efect asupra accesoriilor creanței sechestrate, indiferent că dreptul de gaj este obținut în înțelesul legii, în baza unei hotărâri judecătorești sau prin contract.

1. Vezi art. 50, 51.

2. Dacă debitorul a cărui datorie fusese asigurată prin ipotecă, și-a achitat datoria, dar nu a cerut radierea ipotecei, asupra acestei ipoteci se poate obține drept de subipotecă, iar creanța se poate transmite pe cale execuțională, cu toate că creanța personală nu mai există. [Curia].

3. Debitorul, la care s'a poprit vre-o sumă, este dator să depună suma poprită la instanța competentă pentru efectuarea execuției.

Art. 80. -

Creanțele cambiale, mandatele comerciale, biletele de ordin, polițele de încărcare, recipisele de deposit, varantele precum și alte efecte transmisibile prin indosament, (art. 204 și 295 din XXXVII 1885) sumele bănești depositate prin bilet de casă și carnet de depunere la instalațiile financiare, obligate pentru publicarea compturilor, sau la alte societăți - numai dacă deponentul în mod clar nu și-a menținut dreptul la încasarea în persoană - și în genere, toate creanțele a căror încasare presupune posedarea actului, care constitue creanța conform regulelor în vigoare, sau statutelor societăților, de regulă numai atunci se pot executa, dacă actul se găsește cu prilejul execuției.

Cambiile, efectele și celelalte acte arătate mai sus, după menționarea execuției, trebuesc depozitate conform art. 73.

Dacă actele amintite mai sus nu se găsesc cu ocazia efectuărei de execuție, dar din declarația celui urmărit, sau din dovezile arătate de către urmăritor, reese ca verosimil, că creanța există și i se cuvine celui urmărit, sechestrarea se poate săvârși, menționându-se exact creanța, însă efectul execuției este pendinte de găsirea posterioară a actului necesar pentru valorizarea creanței, sau din anularea actului prin procedură legală, intentată de către cel urmărit, sau pe cheltuiala acestuia, de către urmăritor.

1. Vezi art. 3 și 110 din legea cambială XXVII: 1876.

2. Vezi art. 291, 294, 415, 434, 468, 404, 164, 166 din Cod. Com. (legea XXXIII: 1875).

Art. 81. -

Dacă se poprește o creanță ce rezultă din registrele comerciale, la proces-verbal se va anexa un extract din registre, iar în registrul comercial, la creanța poprită, execuția va trebui menționată.

Dacă se popresc toate creanțele, ce rezultă dintr'un registru comercial, este suficient, dacă se consemnează într'o sumă, menționându-se în mod exact suma executată, numele debitorului, cu raport la registru comercial; iar pe prima față a registrului se va nota sechestrarea tuturor creanțelor, ziua execuției, numele părților și decisiunea judecătoriei.

Pentru scoaterea extractelor, adică pentru socotirea sumei creanțelor din registre, în caz de nevoe, delegatul poate aplica expert, iar taxele acestuia se vor socoti la cheltuelile de execuție.

1. Vezi art. 304 din Cod. com.

2. Vezi art. 50 și 79 din legea de față.

3. La calcularea datoriilor din registre se vor putea aplica și experți. Taxele le stabilește instanța de execuție și fac parte din cheltuelile execuției.

4. Debitorii vor trebui înștiințați conform art. 79.

Art. 82. -

Debitorul urmăritului, după ce a fost înștiințat despre sechestrarea creanței, nu poate achita datoria sa, ci în caz dacă a devenit scadentă înainta dispozițiunilor judecătorești ce erau să urmeze este obligat a o depozita la judecătoria competentă pentru efectuarea execuției sau la instanța locului de plată, care este datoare a încunoștiința judecătoria amintită mai sus.

Debitorul poate cere și instanța trebue să-i stabilescă cheltuelile cauzate prin această procedură, care i se vor asemna din suma depozitată.

Debitorul, care achită creanța sa sechestrată celui urmărit, sau altuia, fără mandat judiciar, în afară de consecințele penale, rămâne obligat și materialicește, ca și când n'ar fi achitat creanța.

1. Poprindu-se întreaga creanță, debitorul va trebui să depună întreaga datorie a sa.

2. Cheltuelile de depunere, pe lângă sistemul recepiselor de azi este cam greoi. Stabilirea și ordonanțarea o face instanța execuției.

Art. 83. -

Dacă se execută o creanță a urmăritului, care se poate încasa dela o caserie publică, sau dacă se execută sume sau obiecte depositate în deposit judiciar, ordinul de poprire se va trimite atât caseriei, cât și autorității superioare în drept de a ordonanța. Față de cel urmărit, execuția își va avea efect începând dela sechestrare, față de caserie din momentul ce a fost încunoștiințată.

Casa ia act despre execuție și nu-i poate plăti celui urmărit, recte nu-i poate restitui depositul judiciar, până ce nu este înștiințată despre încetarea execuției din partea autorității competente pentru efectuarea execuției.

1. Poprirea în acest caz va avea efect numai din momentul sosirii ordinului de poprire la caseria publică.

2. Portărelul nu va putea popri o astfel de sumă, care urmează a se ridica dela o caserie publică, situată în afară de circumscripția judecătoriei competinte.

Art. 84. -

Dacă urmăritorul, în cererea de execuție declară că voește să introducă execuția numai asupra creanțelor, ce trebuesc încasate dintr'o caserie publică, sau numai asupra sumelor depositate la judecătorie și arătate în mod exact în cerere, însărcinarea portărelului se va omite, iar despre execuție trebue înștiințată caseria publică și autoritatea superioară, prin însuși deciziunea, care ordonă execuția, și care conține ordinul.

Novela 18 completează art. 84 și 85 astfel:

În cazul când contabilitatea nu e condusă de către caserie, ci face de serviciu de conturi, instituit pe lângă autoritatea în drept de a ordonanța, trebue înștiințată caseria, autoritatea superioară, și serviciul de conturi, instituit pe lângă cea ulterioară, iar efectul execuției se socotește față de caserie din momentul când a fost înștiințat serviciul de conturi.

1. Vezi art 133.

2. Dacă se fac mai multe popriri, aceea are întâietate, despre care s'a trimis mai înainte înștiințarea caseriei publice.

3. Această procedură este bună pentru a economisi cheltuelile.

4. Numai când numerarul se ridică dela o caserie publică, se va putea aplica această procedură.

3. Vezi art. 18 și 133.

Art. 85. -

Pentru efectuarea mai multor execuții ordonate deodată, contra aceluiași urmărit, încât se poate, trebue însărcinat un singur portărel, iar pentru efectuarea execuțiilor ordonate ulterior, după putință, se va însărcina același portărel, care a efectuat execuția anterioară, neterminată încă.

1. Vezi art. 70, 19, 50.

Art. 86. -

Dacă același delegat, este somat de către mai mulți urmăritori odată, să facă contra aceleiași părți diferite execuții și dacă de fapt nu a început încă sechestrarea, conscrierea se va face deodată și împreună, în favorul tuturor părților urmăritoare.

Urmăritul care este însărcinat să efectueze o execuție din oficiu, și dacă în contra aceluiași debitor este însărcinat și cu alte efectuări de execuții, este dator a efectua execuția din oficiu deodată și împreună cu execuțiile celelalte, chiar dacă urmăritul în favorul căruia face execuția din oficiu, nu ia avansat cheltuelile necesare, conform art. 20.

Dacă din prețul, ce rezultă din mobilele executate altfel, nu se pot achita toate creanțele, prețul se va distribui urmăritorilor, cari au făcut deodată sechestrarea, în raport cu suma creanțelor fiecăruia.

1. Dreptul de desemnare, în privința mobilelor ce urmează a se sechestre, în caz când sunt mai mulți urmăritori, îl exercită toți urmăritorii împreună. În caz de neînțelegere, decide portărelul.

Art. 87. -

Dacă după începerea sechestrării se prezintă la portărel un nou urmăritor, sau în decursul sechestrării portărelul primește însărcinarea să efectueze execuție din oficiu contra aceluiași debitor, asupra mobilelor deja sechestrate, creditorul anterior are preferință, dar mobilele neexecutate, trebuesc conscrise deodată și împreună, în favoarea tuturor creditorilor, cu efectul de drept stabilit în articolul precedent.

1. Vezi art. 20, 21, 70 și 86.

Art. 88. -

Dispozițiile art. 86 și 87 se aplică și atunci, când la același debitor se întâlnesc mai mulți portărei.

În acest caz, sechestrarea se face în favoarea tuturor creditorilor prin același proces-verbal, și dacă n'au alt acord, se va face de către portărelul care a început mai întâi sechestrarea, și dacă nu s'a început încă, se va face din partea aceluia, care a fost mai întâi însărcinat.

1. Vezi art. 18, 19 și 35.

Art. 89. -

După terminarea procedurei de sechestrare, portărelul eliberează imediat somațiune, prin care arată numele urmăritorului, a celui urmărit, obiectele sechestrate în genere, evaluarea lor, reședința portărelului, și somează pe toți aceia cari cred că ar avea de revendicat vre un drept de proprietate asupra mobilelor sechestrate, să înainteze în termen de 15 zile dela data somațiunei, la judecătoria competentă, conform art. 18, acțiune de escindere.

În cazurile arătate în art. 86, 87, 88, se va da o singură somațiune, arătându-se toate părțile, care au introdus sechestrare.

În termen de 3 zile, socotite dela terminarea sechestrării, portărelul prin dovada de înmânare, sau prin scrisoare recomandată, trimite un exemplar de somațiune la primăria comunei unde s'a făcut sechestrarea, pentru afișare, sau publicare după modul local obișnuit, iar celălalt exemplar îl afișează la judecătorie.

În termen de 3 zile se va trimite câte o somațiune cu dovadă de înmânare sau scrisoare recomandată acelora, cari în cursul execuției s'au prezentat pentru revendicarea drepturilor lor, sau au anunțat pretențiile lor atunci. Dacă domiciliul este necunoscut, nu se va trimite înștiințare.

Dacă se sechestrează creanțele arătate în art. 54-59 și 80 apoi bani numerari, precum și mobile asupra cărora închiriatorul în baza art. 72 are drept de gaj legal, pentru încasarea chiriei sau arenzii, nu se va trimite somațiune pentru anunțarea pretențiunilor, nici nu se va admite acțiune de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar după trecerea termenului de 8 zile dela efectuarea execuției, se pot continua măsurile execuției. (art. 93).

1. Termenul procesului de escindere cu efect suspensiv se începe dela data somațiunei.

2. Se arată o anumită contrazicere între dispozițiunea "imediat" și "trei zile". Se acordă însă termenul de 3 zile.

3. În caz când urmăritorul are drept de gaj legal asupra unor lucrări efectuându-se execuția, nu se admite nici procese de escindere, fie cu efect suspensiv, fie fără. [Bp. 1889].

4. Pierderea termenului de 15 zile înseamnă că procesul de escindere deși se poate înainta, nu are efect suspensiv.

Art. 90. -

Dacă se sechestrează mobile, cari se arată ca proprietatea unei persoane, ce nu are îndreptățire de autoreprezentare, iar execuția se introduce contra reprezentantului legal al celui neîndrituit la autoreprezentare, sau dacă nu se poate știe de existența, de persoana reprezentantului legal, sau nu se știe sigur unde domiciliază, portărelul va trimite un exemplar de somațiune autorității tutelare. (Azi tribunalul competent, Secția tutelară).

Art. 91. -

După terminarea procedurei, portărelul este obligat, ca în termen de 3 zile să prezinte judecătoriei procesul verbal.

Judecătoria, după de stabilește cheltuelile conform art. 27, retrimite actele portărelului pentru anunțarea pretențiilor, care se reține de către instanță, pentru a fi anexat la procesul de escindere, care eventual s'ar înainta. [Art. 44 Corp. Port].

La art. 91 se adaugă art. 44 din Reg. Corp. Port.

Art. 44. - Portăreii vor fi datori, sub pedeapsă disciplinară și de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor sa depună prin șeful portăreilor corpului, la grefa instanței respective, procesele-verbale încheiate de dânșii la fața locului.

Art. 92. -

Acțiunea de escindere se intentează la instanța competentă pentru efectuarea execuției numai în contra urmăritorului, iar dacă sunt mai mulți urmăritori, contra tuturor și în atâtea exemplare, ca reținându-se un exemplar de către judecătorie, fiecare pârât să primească câte un exemplar. La exemplarul judecătoriei, trebue anexat procesul verbal de execuție, sau extractul acestuia, în copie legalizată. Reclamantul, care escinde, precum și urmăritul, vor fi înștiințați prin rubru. Cel urmărit poate intra în proces pentru apărarea drepturilor urmăritorului.

În cazul articolului 14, dacă execuția nu se face asupra mobilelor aflate în succesiune, sau transmise din lăsământ succesorilor, ci execuția este îndreptată asupra altor mobile, cari formează proprietatea moștenitorilor: aceștia pot intenta acțiune de escindere și a cere eliberarea mobilelor de sub sechestru.

Art. 45, legea LIV: 1912 complectează art. 92,(precedent): În alte privințe asupra acțiunilor de escindere se vor aplica art. 134 și 135 din procedura civilă.

1. Vezi art. 30 pct. a) și 170 din legea XX: 1877, apoi art. 27, 51 și 60 legea de față.

2. În caz de proces de escindere portărelul va trebui înștiințat prin rubrul acțiunei.

3. Celce intervine la o execuție, va trebui să depună procură, dacă nu este substituit prin deciziunea de ordonare.

4. În afară de exemplarul somațiunei, ce i se trimite primăriei și se afișează la instanță, se mai necesită un exemplar pentru anexare la procesul de escindere ce urmează a fi intentat. Această somațiune va fi de asemenea timbrată de urmăritor.

5. În termen de 8 zile dela înaintarea actelor, ele vor trebui restituite portărelului pentru continuarea procedurei. Opt zile vor fi reținute pentru a constata dacă s'a înaintat sau nu contestație.

Se adaugă art. 45 din legea LIV: 1912.

Art. 92 din legea LX: 1881 se întregește cu acea dispozițiune că în privința acțiunei de escindere aplică art. 135 și 135 din pr. civ.

1. În proces de escindere nu se admite intervenție principală. (1905)

Art. 93. -

Acțiunea de escindere, înaintată în termen de 15 zile, dela data somațiunei pentru anunțarea pretențiilor, are efect suspensiv asupra execuției, în privința obiectelor supuse escinderei.

Dacă acțiunea de escindere se înaintează după acest termen, sau în cazul, dacă acțiunea fiind înapoiată pentru complectare, se înaintează fără de lipsuri, după trecerea acestui termen, numai atunci se va suspenda execuția, dacă celce escinde va face verosimil îndreptățirea acțiunei și totodată depozitează creanța și accesoriile urmăritorului pentru cazul dacă procesul de escindere s'ar pierde: sau în cazul când evaluarea obiectelor în escindere este mai mică decât suma creanței, se va depozita suma de evaluare la judecătorie. (art. 42)1).

1) Art. 140 din pr. civ. nu se aplică în procedura de execuție.

Contra decisiunei, prin care s'a resprins cererea de suspendare, nu se admite apel.

Dacă execuția se suspendă în urma acțiunei de escindere, portărelul se înștiințează din oficiu prin rubru oficial.

1. Dacă conform art. 42 se depune garanție, se va putea suspenda continuarea execuției și în acel caz, dacă procesul de escindere s'a înaintat peste termenul de 15 zile (Vezi art. 42).

2. În contra respingerii suspendării nu se admite recurs.

3. Dacă actele de execuție s'au transmis unei alte instanțe, cu scopul continuării execuției, această instanță va fi competentă și pentru procesul de escindere.

Art. 94. -

Acțiunile de escindere se judecă pe cale sumară și se rezolvă prin sentință.

Mai multe acțiuni de escindere, înaintate în contra aceluiași urmăritor, în urma aceleiași execuții, sau în urma sechestrărilor efectuate în mai multe rânduri, se vor desbate și se vor rezolva deodată. (În text se spune greșit urmărit).

Celce până la termenul de desbatere au efectuat suprasechestrare, sau au introdus noui execuții asupra obiectelor în escindere, se vor cita la desbatere prin decis, dar la desbaterea de escindere se pot prezenta și fără citație pentru a-și apăra drepturile lor.

La desbaterea acțiunei de escindere urmăritorii pot fi citați și prin reprezentanții lor, cari au intervenit la execuție.

1. Vezi art. 55 legea LIV: 1912.

2. Când se ivesc supraurmăritorii, ei vor fi chemați la judecată prin extindere de acțiune.

3. Curatorul de încasare va putea figura ca parte și în procesul de escindere.

Dacă pentru aceeași creanță s'a introdus execuția și reclamantul odată a fost respins cu acțiunea sa, există res-iudicata, trebue luat în considerare în oficiu.

Art. 95. -

În procesele de escindere, cari au efect suspensiv asupra cursului de execuție, dintre martorii invocați de reclamant, numai aceia se vor asculta, cari locuesc în circumscripția judecătoriei, sau vor fi aduși la desbatere de către celce ține să dovedească, sau vor fi înfățișați la noul termen, ce trebue fixat în cel puțin 8 și cel mult 15 zile.

1. Această dispozițiune este foarte bine venită mai cu seamă în zilele de față, când procesele de escindere se pun în curs foarte des. Păcat că acest text de lege se neglijează și nu se prea aplică, fiindcă implicite dispune și despre termenul în care urmează a se judeca procesul.

Art. 96. -

În cazul, dacă escinderea se confirmă, averea în escindere se va scoate de sub sechestrare.

Pretențiile stabilite prin sentință, dată în procesele de escindere fără efect suspensiv, întrucât s'a ținut deja licitație, dar nu s'a distribuit prețul, are efect numai asupra prețului de cumpărare.

Sentința dată în procesul de escindere nu are efect asupra raporturilor dintre reclamant și cel urmărit; ei își pot valoriza drepturile, unul față de altul, pe cale de drept comun1).

1) În urma sechestrului judiciar nu se admite acțiune de escindere.

1. La sechestru (zarlat) nu se admite proces de escindere.

2. Nici în baza gajului mobiliar dat de bună voie nu se poate intenta proces de escindere.

3. În procesul de escindere se va dovedi modul de achiziție, titlul de drept și identitatea lucrurilor. Dacă cumpărarea s'a făcut în licitație, se va dovedi și aceea că pe banii lui le-a cumpărat real.

Art. 97. -

Alin. întâiu este abrogat și înlocuit cu art. 46 din legea LIV: 1912.

În procesul de escindere reclamantul nu poate înainta cerere de justificare, iar dacă a pierdut termenul pentru constituirea procesului nu poate cere repetarea citațiunei (art. 439 p. civ.). Opoziție și revizuire nu se admite1).

1) În contra sentinței a doua, ce confirmă sentința primă, nu se admite nici un remediu de drept.

După reducerea sentinței, deși nu definitivă, prin care se admite acțiunea de escindere fără de efect suspensiv asupra mobilelor scoase de sub execuție, iar în caz dacă s'a ținut licitație, nu se poate distribui prețul încasat. În acest scop, fără amânare, i se va trimite portărelului un exemplar al sentinței.

1. Aci trebuia să se facă distincție între procesele cu efect suspensiv și cele fără efect suspensiv. Legiuitorul este prea sever. Nu se înțelege de ce nu se admite cerere de justificare de ex.

2. Vezi art. 93.

Art. 98. -

Dacă din împrejurările, cari au existat la efectuarea execuției, urmăritul ar fi putut să aibă prezumția în credință, că obiectele sechestrate formează proprietatea celui urmărit, cheltuielile de judecată trebuiesc încetate reciproc, chiar dacă escinderea s'ar constata.

1. Vezi art. 439 pr. civ. pentru repetarea citației și art. 56, legea LIV: 1912.

2. Opoziție nu se admite.

3. Sistarea speselor se aplică și în apel.

Art. 99. -

Cei ce înaintează acțiunea de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar pretenția lor se va găsi în mod evident fără bază, afară de condamnarea la cheltuielile de judecată, se poate amenda până la 500 lei.

1. Analog cu art. 31.

Art. 100. -

Dispozițiunile art. 92-99 trebuesc aplicate în mod corespunzător și în acele procese de escindere, cari se înaintează în urma execuțiilor introduse conform legei de față asupra unor mobile în chestiuni de impozite și de administrație, sau altele. (Modificat).

Aceste procese se vor înainta la judecătoria, în circumscripția căreia s'a efectuat execuția. (Vezi art. 1, legea XVIII: 1877). [Vezi art. 34 Legea urmăririi].

La art. 100 se adaugă art. 34 din Legea pentru Perceperea și mărirea Veniturilor publice.

Art. 34. - Cei urmăriți în averea mișcătoare pot face contestațiuni contra măsurilor de urmărire. Termenul de contestație expiră după 10 zile dela data înmânării sau afișării procesului-verbal de sechestru, în condițiunile prevăzute de art. 26. Contestațiunile se vor adresa administrațiunii financiare, dacă urmărirea se face pentru contribuțiuni directe, indirecte, arenzi și orice alte venituri ale Statului, județului și stabilimentelor publice, cari se împlinesc în baza acestei legi, și la primărie, dacă urmărirea se face pentru venitul comunal. Contestatorul este dator, sub pedeapsa de nulitate, să facă prin petiția de contestațiune alegerea de domiciliu în orașul de reședință al autorității căreia i se adresează contestația și să alăture recepisa de consemnarea sumei pentru care se face urmărirea.

Cei de ai treilei interesați vor putea face contestație până în momentul vânzării și fără a fi îndatorați să consemneze suma. Deciziunea administratorului sau directorului financiar, sau a primarului se va notifica contestatorului conform art. 26.

Când contestațiile terților vor fi respinse și de instanțele judecătorești, acestea vor condamna prin aceeași hotărâre pe contestator la cheltuelile de judecată și taxe de proces.

Administratorul financiar, sau primarul, au competența deplină a statua tuturor chestiunilor de fapt și de drept deduse în judecata lor cu ocaziunea acestor contestațiuni.

În contra acestor deciziuni contestatorul nemulțumit va putea face apel în termen de 10 zile libere dela pronunțare, când partea a fost de față, și dela notificare, în caz de lipsă, la tribunalul județului, care va judeca de urgență în ultima instanță și fără drept de opoziție.

Înaintea tribunalului administrația financiară va fi citată prin administratorul ei, care va putea cere asistența advocatului Statului, iar primăria în persoana primarului.

Sentințele tribunalului vor putea fi atacate cu recurs înaintea Curții de Casație de oricare din părțile cari au figurat în proces.

În ce privește administratorul financiar, pentru a putea face recurs, va trebui să aibă autorizarea prealabilă a ministerului de finanțe, sau a administrațiunii publice creditoare. Recursul se susține de autoritatea interesată.

Recursul se face în termen de o lună dela pronunțarea sentinței tribunalului. Curtea de Casație judecă fără drept de opoziție.

Procedura judecării contestațiunilor este gratuită și scutită de taxa portăreilor, exceptându-se cazurile prevăzute de articolul precedent.

Art. 101. -

Dacă după expirarea termenului pentru înaintarea acțiunei de escindere cu efect suspensiv asupra cursului de execuție, nu se înaintează acțiune de escindere, se va proceda mai departe conform legei de față asupra tuturor mobilelor executate, iar dacă acțiunea s'a îndreptat numai asupra unora din aceste mobile, trebue procedat numai asupra acelor mobile, asupra cărora nu s'a făcut escindere.

Art. 102. -

Mobilele executate se vând de regulă prin licitație judecătorească.

La execuțiile efectuate din oficiu, portărelul va fixa termenul de licitație fără prezentarea părții; în celelalte cazuri numai la stăruința verbală sau scrisă a urmăriților sau urmăritorilor, eliberând publicație despre aceasta.

În publicație se va arăta numele urmăritorului, a celui urmărit, deciziunile prin cari s'a ordonat execuția și s'a făcut delegația, suma creanței, locul licitației, ziua și ora, arătarea obiectelor ce sunt de licitat în genere, și prețul de evaluare. Obiectele de mai mare valoare și acelea de o calitate excepțională, se vor arăta deosebit în publicație.

Al. I. al art. 19 din novelă modifică alineatul 3 al art. 102, cu acea mică schimbare, că în publicațiunea de licitație, ce se va publica, nu este permisă numirea urmăritului.

Art. 102. - Publicațiunea se afișează la judecătorie, se trimite la primăria comunală unde s'a făcut execuția, pentru publicarea și afișarea obișnuită, se înmânează urmăritorului, urmăritului, și dacă execuția s'a făcut de către mai mulți,la fiecare din aceștia, iar în cazul art. 72 și închirietorului.

Alin. 2 al art. 19 din novelă, modifică alin. 4 al art. 102, că în caz, dacă sunt mai mulți urmăritori, publicațiunea de licitație li se va înmâna numai acelora, în favoarea cărora licitația trebue ordonată conform art. 20.

Art. 102. - Dacă prețul de evaluare este mai mare decât 300 lei, publicațiunea se va publica într'o gazetă locală, iar dacă nu ar exista asemenea gazetă, se va publica în gazeta care apare în locul cel mai apropiat.

Art. 103. -

Termenul de licitație, dacă prețul de evaluare nu întrece suma de 40.000 mii lei1), nu poate fi mai scurt de 8 zile și mai lung de 15 zile, în caz contrar, nu poate fi mai scurt de 15 zile și mai lung de 30 zile. Acest termen se socotește din ziua ce urmează zilei când a fost afișată la judecătorie.

1) În textul maghiar 2.000 floreni.

Art. 104. -

Dacă, prin păstrare, obiectele sechestrate sunt expuse unei mari deprecieri, sau dacă păstrarea se poate face numai cu cheltuieli care nu stau în proporție valoarea lor, judecătoria competentă pentru efectuarea execuție, la cererea oricărei părți interesate, poate ordona ținerea licitației înainte de expirarea termenului pentru înaintarea acțiunei de excindere cu efect suspensiv, sau dacă o asemenea acțiune s'a înaintat deja, înainte de rezolvirea ei.

Judecătoria hotărăște asupra cererei, după ce ascultă părțile interesate și pe revendicatorii cunoscuți, iar dacă citarea pentru un termen scurt a acestor interesați întâmpină greutăți după ce ascultă curatorul numit pe seama lor și în caz de nevoie, după ce ascultă și experți. Împotriva încheerii prin care se ordonă licitația, nu se poate face apel (recurgere), însă dacă partea condamnată sau revendicatorii consemnează prețul de evaluare în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), sau dacă părțile se înțeleg într'o altă asigurare, obiectele sechestrate se eliberează de sub sechestru cu omiterea ținerii licitației.

În cazul când se ordonă licitația, termenul care nu poate fi mai lung de 8 zile, se va fixa de judecătorie. Publicațiuni prin gazete - fără considerare la prețul de evaluare al mobilelor care urmează a fi licitate - se pot face numai de către cei interesați, pe cheltuiala lor.

Suma încasată la licitație se consemnează în depozit judecătoresc până la expirarea termenului de înaintarea acțiunei de excindere cu efect suspensiv, sau dacă o asemenea acțiune s'a înaintat deja, până la rezolvirea ei cu valoare de drept.

1. Și celce a înaintat proces de escindere, va putea cere licitație în baza art. 104, în afară de urmăritor și urmărit.

2. Aci nu se aplică art. 37.

Recursul n'are efect suspensiv.

3. Dacă se face contestație, ea trebuie rezolvată înainte de ordonarea licitației. În caz dacă se admite contestația, licitația prealabilă cade, în schimb ea se va ține, fiindcă recursul dat contra deciziei de respingere, n'are efect suspensiv.

4. Termenul de licitație îl fixează judecătoria, dar publicațiile le emite portărelul.

5. Se admite aplicarea art. 42 și în acest caz.

Art. 105. -

În cazul când execuția s'a făcut din oficiu, licitația se face de asemenea din oficiu, iar în caz contrar, portărelul numai atunci ține licitația, dacă urmăritorul sau urmăritul de personal, sau prin împuternicit, se prezintă la ziua de licitație, sau înștiințează pe portărel, că, deși nu se prezintă la licitație, stărue totuși pentru efectuarea licitației.

Portărelul în baza mandatului șefului-judecător sau locțiitorului său ia cu sine înainte de licitație obiectele depozitate și se prezintă la ora, ziua și la fața locului fixată pentru licitație, socotește suma și accesoriile ce trebuiesc achitate și începe îndată licitația, dacă cel urmărit nu va face plata.

1. Mobilele sechestrate se pot transporta la cererea interesaților, într-un loc mai bun,pentru a reuși licitația.

2. Dacă se învoiesc toate părțile interesate, mobilele vor putea fi transportate imediat, în schimb va decide judecătoria.

Art. 106. -

Urmăritul are drept de a indica ordinea în care sa se țină licitația, poate chiar să depună la licitație alte obiecte în locul obiectelor sechestrate, dar dacă din acestea nu se achită creanța și accesoriile, licitația se continuă asupra mobilelor conscrise.

Dacă condamnatul nu voește să uzeze de acest drept al său, licitația urmează a se ține în ordinea pozițiunilor, după cum s'a efectuat conscrierea.

Instanța competentă pentru efectuarea execuției, la cererea oricăreia dintre părțile interesate, ascultând la caz de nevoe și pe ceilalți interesați, poate ordona licitarea deodată a colecțiunilor, și după împrejurări a mai multor obiecte de același fel sau de același gen, cu toate că aceste obiecte sunt înscrise în poziții deosebite.

Contra deciziunei dată în această privință nu se admite recurs.

Art. 107. -

Fiecare obiect se strigă în prețul de evaluare și dacă nu se obține acest preț de evaluare, prețul de strigare se micșorează treptat.

Licitația va fi continuată până ce se obține ofertă și dacă nu se mai face altă ofertă, după strigarea de trei ori a prețului oferit, obiectul se declară de cumpărat de cel care a dat prețul cel mai mare, chiar și atunci dacă din partea altor licitatori nu s'a oferit nimic.

Art. 108. -

La licitație, prețul fiecărui obiect trebue achitat în bani numerari, iar după plătirea prețului, obiectul licitat trece în posesiunea cumpărătorului. Dacă cel ce a oferit maximul nu depune imediat prețul, obiectul trebue pus imediat din nou la licitație. Iar licitatorul ce n'a plătit, nu poate să aibă pretenție pentru plusul ce ar surveni, dar este dator să complecteze suma eventual mai mică, ne mai putând participa la continuarea licitației.

Dacă nu există alt urmăritor anterior cunoscut sau nu este alt creditor cu drept de gaj legal și dacă nu s'a anunțat vre-o pretenție cu preferința și nici nu s'a ordonat depozitarea sumei încasate la licitație, urmăritorul are dreptul sa cumpere pe credit până la suma creanței și accesoriile sale. Prețul se compensează în ambele cazuri în creanța sa. Dacă sunt mai mulți urmăritori, acest drept se poate exercita numai de comun acord.

Dacă execuția de escontentare făcută în baza unei hotărâri date în urma unei acțiuni cambiale în regres pentru asigurare, urmăritorul nu poate uza de acest drept1).

Art. 109. -

Întru-cât este necesar stabilirea unor condițiuni speciale de licitație, având obiectele ce trebuesc licitate o calitate extraordinară, sau fiind de față alte împrejurări, la cererea oricărei persoane interesate, cerere care este însoțită de copia legalizată a procesului verbal luat despre efectuarea execuției, trebuie înaintată cel mult până la afișarea publicațiunei de licitație, judecătoria competentă pentru efectuarea execuției după ascultarea eventuală a părților interesate va stabili condițiile de licitare și despre aceasta va înștiința fără amânare pe portărel și părțile interesate. Contra acestui decis, ori se admite ori se respinge cererea, nu se poate face recurs.

Dacă în condițiile speciale admite plătirea în rate, la cererea ori-cărei persoane interesate se va fixa în condițiile de licitație și faptul că se va depune un vadiu corespunzător și că obiectele de licitație, numai după achitarea totală a prețului se vor preda cumpărătorului.

În publicațiunea de licitație trebue să se numească locul unde se pot lua la cunoștință condițiile speciale fixate, și că licitația se va ține conform acestor condițiuni.

Instanța este în drept a înșira în publicație esența condițiilor speciale și în caz dacă se va găsi de necesar, în locul termenului vechiu fixează chiar un nou termen pentru licitație.

Dacă s'a fixat condiții speciale de licitație, licitatorii sunt obligați a lua la cunoștință aceste condiții prin semnătura lor, înainte de ce s'ar admite la licitație.

Art. 110. -

Despre licitație se va lua proces-verbal, în care se vor numi părțile, se va arăta numărul procesului verbal în baza căruia s'a făcut execuția obiectelor licitate, creanța și accesoriile în ordin curent, desemnarea obiectelor licitate, menținându-se numerile pozițiilor, sub cari s'a efectuat sechestrarea, numele cumpărătorului și prețul de vânzare. Cei care au anunțat drept de preferință trebuiesc arătați de asemenea în procesul-verbal de licitație. (art. 111).

Procesul-verbal va fi semnat de către urmăritor și de către părțile prezente, sau de reprezentanții acestora.

Mobilele vândute în licitație trec imediat în proprietatea cumpărătorului, numai dacă conform art. 109, nu s'a stabilit condiții contrare, iar anularea procedurei de licitație nu are nici o influență asupra dreptului de proprietate, dobândit de cumpărător.

Faptul că licitația s'a efectuat, se va menționa în procesul-verbal luat despre execuție și menționarea aceasta va trebui semnată de către portărel.

La art. 110 se adaugă art. 50 din Reg. Corp. Port.

Art. 50. - Mai înainte de a proceda la o vânzare, portăreii vor fi obligați, sub pedeapsa disciplinară, să formeze o listă de toate obiectele urmărite de pe aceea făcută cu ocazia urmăririi și prevăzute de procedura civilă respectivă, sau de pe inventarul ce va fi format, această listă va fi prevăzută cu rubrici separate, în cari se vor nota în dreptul fiecărui obiect:

1. Prețul cu care s'a judecat.

2. Numele și pronumele cumpărătorului.

3. Domiciliul acestuia.

4. Semnătura cumpărătorului, a debitorului și a creditorului sau împuternicitului acestuia, dacă sunt de față.

Lista va fi semnată de portărel, de grefier, de comisar sau cel orânduit de lege și de creditor și debitor sau împuterniciții acestora.

După efectuarea vânzării fiecărui obiect se va trece prețul ieșit la licitație, atât în cifre, cât și în litere, în rubrica respectivă și după complectarea și a celorlalte rubrici, vor semna în coloana 4-a cumpărătorul, debitorul și creditorul sau împuterniciții acestora, atestând prețul cu care obiectul s'a adjudecat. Vânzarea obiectelor se va face în ordinea în cari ele sunt trecute în listă.

După terminarea operațiilor vânzării se va face totalul prețurilor eșite, care se va atesta de portărel, grefier, comisar sau cel orânduit de lege, de creditor și debitor sau împuterniciții lor în josul listei.

Această listă se va alătura la procesul-verbal încheiat pentru operația făcută și în care se va face mențiunea despre dânsa.

Art. 111. -

Toți acei cari au vre-un drept de îndestulare cu preferință față de creanța urmăritorului asupra prețului de cumpărare a mobilelor supuse licitației, întrucât din acte nu resultă că execuția s'a făcut anterior în favoarea lor, sunt datori să anunțe portărelul în scris, într'un exemplar, sau chiar verbal până la începerea licitației, drepturile lor cu preferință. Despre anunțarea făcută oral, portărelul este obligat a lua proces-verbal.

Despre mai multe declarații făcute în acest sens oral, se poate lua un singur proces-verbal. [Art. 24 urmărire].

La art. 111 se adaugă art. 24 din Legea pentru Perceperea și urmărirea veniturilor publice.

Art. 24. Statul, județul și comuna au privilegiul, înainte de orice datorie particulară pentru veniturile de orice natură și amenzi, asupra întregii averi a debitorului, mobilă și imobilă, fără ca în privința imobilelor să fie supus la formalitatea inscripțiunii și fără ca prin vânzare silită a lui să se purgeze acest privilegiu, în ceeace privește impozitul asupra venitului imobilelor.

În caz de concurență între Stat, județ și comună, sau numai între două dintrânsele, Statul va avea primul rang, județul al doilea rang și comuna al treilea rang.

Pentru arenzile datorite, privilegiul Statului se regulează după dispozițiunile codului civil.

1. Vezi art. 128 legea XL: 1879 art. 26, 173.

2. Cumpărarea făcută în licitație, conform capitolului III al legii falimentului nu poate fi atacată. Vezi și art. 110 legea XL: 1881. (1966) art. 32 legea urmăririi veniturilor publice.

Art. 112. -

Închiriatorii și arendatorii sunt obligați a declara până la începerea licitației, suma pentru care au drept de gaj legal chiar și în acel caz, dacă prin procesul-verbal luat despre sechestrare, este arătat dreptul lor de gaj bazat pe raportul de închiriere sau de arendă însă nu s'a anunțat suma creanței.

La art. 112 se adaugă art. 42 din Legea și Regulamentul pentru Organizarea Corpului de advocați.

Art. 42. Advocatul pentru onorariul cuvenit va avea dreptul de privilej asupra sumei sau averii mobile consemnată sau intrată în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat dacă prezența sa este constatată în scris.

Acest privilej va veni în rang imediat următor după privilegiul Statului, înaintea oricărei alte creanțe privilegiate.

Dacă suma de bani câștigată se află depusă la vre-o instanță sau este poprită, sau dacă s'a făcut vreun sechestru pentru asigurarea ei, suma nu se va putea desființa decât cu consimțământul advocatului, care a pledat procesul.

Dispozițiunile procedurale privitoare la garantarea onorariilor rămân în vigoare.

1. Conform art. 72. Cei cu gaj legal trebuesc avizați separat despre efectuarea execuției.

2. Cei cu drept de privilegiu asupra creanței ce se va încasa la licitație sunt datori a anunța drepturile lor, până la începerea licitației.

3. Vezi și art. 114 și 123.

Art. 113. -

Dacă pretenție cu preferință nu s'a anunțat și din acte de execuție nu rezultă că ar exista și alți urmăritori anteriori, cunoscuți, licitația se va continua până va fi acoperită creanța și accesoriile urmăritorului, adică până ce vor vinde toate obiectele sechestrate.

În acest caz, din suma încasată se va achita, recte se va amortiza creanța și accesoriile urmăritorului, care va da o chitanță despre sumă; actul original al creanței, dacă în urma achitării a devenit fără efect, se va lua dela urmăritor și i se va da urmăritului, în contrariu, plata se menționează pe actul original de către portărel și după aceasta actul se înapoiază urmăritorului, care va elibera o dovadă. Dacă urmăritorul nu poate prezenta actul original, portărelul depozitează la judecătorie suma ce i se cuvine după creanță.

După achitarea creanței urmăritorului, portărelul predă urmăritului pe lângă o dovadă plusul prețului, ce ar rămânea, iar obiectele sechestrate și nevândute, le eliberează de sub sechestru și odată cu restituirea actelor, în termen de trei zile, face raport despre demersurile sale, judecătoriei ce l'a numit pe portărel, care de asemenea va înainta instanței competente actele dacă execuția s'a efectuat în urma unei comisii rogatorii. Instanța cere a ordonat execuția, înștiințează părțile prin deciziune, despre sosirea actelor cu mențiunea ca la instanța unde s'au înaintat, se pot vedea și se poate scoate copie de pe ele.

În cazul când execuția s'a efectuat în virtutea unei hotărâri aduse în urma acțiunei în regres pentru asigurarea cambiei1) suma încasată nu i se dă urmăritorului, ci se prezintă fără amânare spre depunere judecătorească cu raport separat.

1. Când cu ocazia licitației s'a achitat întreaga creanță, lucrurile celelalte, cari se află încă sub sechestru vor fi eliberate imediat de către portărel.

2. Deși în contra procedurei de licitație se admite contestație, ea nu poate suspenda eliberarea banilor încasați, la mâna urmăritorului. (Immling).

Art. 114. -

Dacă s'a înaintat o pretenție de preferință sau din actele de execuție se constată că există un urmăritor anterior cunoscut, licitația va fi continuată până când toate creanțele și accesoriile lor vor fi acoperite, sau până se licitează toate mobilele sechestrate.

În cazul acesta, dacă toți interesații au căzut de acord comun, cu privire la distribuirea prețurilor de cumpărare, care fapt se va arăta chiar în procesul-verbal al licitației, portărelul va face imediat distribuirea prețului de cumpărare, conform acordului; în caz contrar, portărelul în termen de 3 zile va înainta fără amânare toate actele și anunțările, ce eventual ar fi referitoare la pretențiunile de preferință, instanței competente pentru efectuarea execuției; iar prețul de cumpărare și obiectele de valoare, (art. 73) întrucât nu au fost vândute, se vor înainta fără întârziere, cu un raport special, spre depunere la judecătoria competentă.

1. În caz, dacă în suma încasată la licitație se acoperă toate datoriile urmăritului, pe cari s'a făcut execuție, suma va trebui împărțită. În caz contrar numai dacă toți urmăritorii cad de acord.

Art. 115. -

Conform dispozițiunilor art. 102. și art. ce urmează se va ține licitația și atunci, când se ordonă licitația în baza art. 106 din legea XXVII: 1876, pentru gajul deținut de creditorul cambial, sau în baza art. 305 și 306 din legea XXVII: 1875 pentru gajul dat pentru acoperirea creanței rezultată din vre-un act comercial. În aceste cazuri, nu are loc somațiunea pentru declararea dreptului de preferință și nici procedura pentru stabilirea pretențiunilor cu preferință. După ordonarea licitației și după evaluarea gajului, portărelul este dator a elibera publicațiunea de licitație și a efectua licitația. Portărelul este obligat a face plata creanței asigurate și a restitui debitorului sau eventual masei falimentului surplusul ce ar rămâne, împreună cu cambia originală achitată, sau în cazul când se ivește vre-o piedică, se va depune la judecătorie. (art. 113).

Contra decisului adus în această procedură, are loc recurs, iar în contra măsurilor și deciziunei date de către portărel, se admite contestație, care însă au efect suspensiv numai asupra distribuirei sumei încasate la licitație.

La art. 115 se adaugă art. 51-63 din Reg. Corp. Port.

Art. 51. - Recepisele de depunerea sumelor ieșite din adjudecări se vor înainta prin organul șefului portăreilor, de îndată, împreună cu procesele-verbale de operațiile făcute, la grefa instanței respective. La aceste procese-verbale se vor adăuga textele de vânzare cuvenite corpului.

În nici un caz portăreii nu vor putea îndestula direct pe creditori cu sumele ieșite din adjudecări.

Îndestularea creditorului sau distribuirea sumelor între creditori, de vor fi mai mulți, se va face de către instanțele judecătorești respective conform regulelor stabilite în codul de procedură civilă; ele vor verifica taxele percepute de portărel pentru operația efectuată.

Art. 52. - Șeful portăreilor nu va putea opri în conservare sumele de bani, ordonanțele de plată sau recepisele ce se vor depune în urma sechestrelor asigurătoare popririlor sau urmăririlor până la ziua vânzării. Sumele de bani sau cele din ordonanțele de plată, trimise de părți sau autorități, în urma sechestrelor ori urmăririlor sau popririlor înființate, se vor vărsa la administrația financiară îndată ce ele vor fi primite, arătându-se anume destinația pentru care ele sunt depuse.

Art. 53. - Recepisele se vor înainta în 24 ore dela primirea lor sau dela vărsarea sumelor la administrația financiară, instanței unde are să se facă liberarea banilor, arătându-se în adresa de trimitere numele și pronumele părților, motivul depunerii recepisei sau banilor, precum și orice alte împrejurări ale cauzei. În adresă se va arăta de asemenea popririle făcute prin corpul portăreilor asupra sumelor depuse până în ziua trimiterii recepisei sau atestarea că, căutându-se registrul de sarcini ce se ține dela corp, nu s'a găsit nici o poprire.

Dacă instanța judecătorească unde are să se facă liberarea banilor are mai multe secții, din care una de notariat, corpul portăreilor va trimite recepisa acestei secții.

Art. 54. - Pentru recepisele de cari se face mențiune în cele două articole precedente, capul portăreilor va ține un registru șnuruit, parafat și vizat de președintele tribunalului, (seria E. No. 6) în care se va înscrie:

1. Numele și pronumele depunătorului;

2. Data depunerii;

3. Numele și pronumele destinatorului;

4. Natura afacerii;

5. Numărul dosarului;

6. Numărul și data recepisei;

7. Valoarea ei;

8. Numele autorității căreia s'a trimis recepisa;

9. Numărul și data adresei cu care s'a trimis.

Art. 55. - Pentru liberarea recepiselor, instanța va constata dacă s'a făcut atestarea de către șeful portăreilor despre sarcinile popritoare, va verifica titlul celui în drept a primi banii, se va asigura de identitatea lui.

Art. 56. - Recepisele aflate în cancelariile portăreilor se vor trece într'un registru (seria E, No. 6) în modul arătat și se vor trimite instanțelor respective, cu toate deslușirile cuvenite potrivit art. 53 din acest regulament.

Art. 57. - Grefierii tribunalelor vor ține un registru asemenea celui prescris la art. 54 din acest regulament, în care vor înscrie toate recepisele primite dela corpurile de portărei, arătându-se data primirii lor.

Art. 58. - Recepisele depuse de părți pentru executarea unei obligații, în afară de vre-o măsură a vreunei autorități judecătorești, se vor păstra în cancelaria portăreilor.

De asemenea sumele depuse la portărel și cari nu au nici o legătură cu vre-o lucrare a vreunei autorități judecătorești, se vor vărsa de îndată sub pedeapsă disciplinară de șeful portăreilor la administrația financiară respectivă, iar recepisele se vor păstra în casa cancelariei.

Art. 59. - În nici un caz portăreii nu vor putea primi în păstrare obiectele oferite de debitori creditorilor lor spre a se elibera de o obligație. Părțile vor fi îndatorate să consemneze locul oferit la Casa de depuneri sau administrația financiară potrivit regulelor de procedură civilă, iar recepisa să o depună la Portărei.

Art. 60. - Pentru recepisele cari este vorba în art. 88 și 59 se va ține de șeful portăreilor personal, un registru separat vizat și parafat de președintele tribunalului.

Acest registru va fi identic cu cel arătat sub art. 54 (seria E. Nr. 6).

Art. 61. - Mai înainte de liberarea recepiselor va verifica titlul celui în drept, va constata dacă nu există vre-o sarcină propritoare și se va asigura de identitatea destinatarului, despre toate acestea se va face mențiune în procesul-verbal ce se va încheia pentru liberarea recepisei.

Procesul-verbal va fi semnat de șeful portăreilor și de părți și se va păstra la dosarul lucrării.

Un singur proces-verbal se va încheia percepându-se o singură taxă pentru liberarea mai multor recepise în același timp unei aceleiași persoane, când proveniența sumelor din recepise este aceeași.

Art. 62. - Când valoarea recepisei este un lucru, părțile vor putea cere ca un portărel să meargă la Casa de consumațiuni sau la locul unde se află lucrul spre a fi de față la predarea lucrului și a constata identitatea lui.

Art. 63. - Dacă, în urma unei oferte reale și a consemnării valorii datorite, se va face înaintea instanței cerere pentru ca sa întărească sau să se anuleze oferta, șeful portăreilor va fi obligat a-i înainta de îndată potrivit art. 53 din acest regulament, recepisa de depunere, după cererea ce i se va face de dânsa. În acest caz recepisa de depunere se va înscrie în registrul prevăzut de art. 54, făcându-se mențiune despre aceasta în registrul prescris de art. 60 din regulament.

1. Vezi art. 305-308, 347, 371, 379, 380, 388, 409, 411-413 și 447 din Cod. Com. Mai vezi și legea XIV: 1881, în vigoare și azi despre împrumutul prin gaj.

2. Când marfa dată în comision se licitează, cheltuielile de efectuare nu primează creanța asigurată prin gaj legal a comisionarului (1908).

Art. 116. -

Dacă din prețul de cumpărare încasat la licitație nu se achită creanța și accesoriile urmăritorului, urmăritorul va putea pretinde ca execuția să fie continuată de către portărel și dacă cererea sa o va face direct portărelului, înainte ca acesta să înainteze actele de licitație: portărelul este obligat sa efectueze execuția continuativă asupra mobilelor urmăritorului ce se găsesc în circumscripția aceleiași instanțe, fără să primească o nouă însărcinare.

Cu excepția acestui caz, până când actele de execuție conform art. 113 nu s'au înapoiat judecătoriei, care a ordonat execuția continuativă, va fi ordonată de către instanța sesizată cu efectuarea execuției, iar după înapoierea actelor, de către instanța care a ordonat execuția primă.

1. Vezi art. următor 117.

2. În cazul licitației efectuate conform art. 104, când mobilele sunt scoase prin depunerea valorii lor, nu se poate aplica art. 116, cu atât mai puțin se pot lua sub sechestru din nou.

Art. 117. -

Execuția continuativă, în afară de cazurile indicate de art. 116, va mai putea fi ordonată:

a) dacă urmăritorul arată că creanța sa nu este acoperită cu obiectele luate sub sechestrare prin execuția anterioară;

b) dacă asupra mobilelor sechestrate în întregime sau în parte, s'a înaintat acțiune de escindere, sau dacă s'a anunțat vre-o pretenție cu preferință;

c) dacă se cere ștergerea din consemnare a obiectelor executate, nefiind acestea susceptibile execuției.

Execuția continuativă, de regulă o ordonă instanța competentă pentru efectuarea execuției. În cazul indicat de al. a., dacă mai multe judecătorii au fost însărcinate cu efectuarea execuției, execuția continuativă o va ordona instanța care a ordonat prima execuție. (execuția de bază).

În cazul indicat de al. a., instanța conform împrejurărilor, poate să stabilească în sarcina urmăritului cheltuelile execuției continuative, sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, urmăritul suportă cheltuelile ivite cu excepția continuativă.

Dacă urmăritorul cere ordonarea execuției continuative înainte de ce s'ar fi efectuat execuția deja ordonată, în acest caz execuția continuativă se poate ordona, însă cheltuelile ivite cu redactarea cererea de execuție, nu se pot stabili în sarcina executantului.

1. Nu poate fi atacată deciziunea de ordonarea execuției continuative pe acel motiv, că prin transacție dreptul de execuție s'a stins, el aparținând art. 30 din lege.

2. Vezi art. 135-207. La imobile va decide instanța de fond.

3. Dacă execuția efectuându-se prin proces verbal negativ, se constată că n'are urmăritul avere, la cererea nouă se va face dovadă prin delegat că are.

4. La execuție de asigurare se admite execuția în continuare (1913).

5. Execuția de bază fiind ordonată și pe imobile, cea continuativă nu va putea fi ordonată, dacă nu se face dovada că imobilele prezintă o acoperire insuficientă (1906).

6. Dacă cu ocazia execuției continuative se ia sub execuție creanța poprită deja cu ocazia efectuării execuției de bază, nu se poate anula execuția din oficiu, dar nu pot cade cheltuielile în sarcina urmăritului (1907).

7. Nu se vor putea stabili cheltueli a doua oară în sarcina urmăritului, dacă execuția se face aparte odată pe mobile, a doua oară pe imobile (Cluj 1901).

8. Dacă licitația la cererea urmăritorului s'a amânat, nu poate forma motiv pentru a cere execuție continuativă (curia 1885).

Art. 118. -

În cazul prevăzut de art. 114, dacă părțile nu au căzut de acord cu privire la distribuirea prețului, instanța competentă pentru efectuarea execuției, fixează un termen scurt și citează toate părțile interesate pentru a se distribui prețul. La desbatere, părțile se pot cita și prin reprezentanții lor, cari au intervenit deja în cursul execuției. Dacă vre-o parte nu poate fi citată la desbatere, necunoscându-i-se domiciliul, sau dacă până la ziua desbaterei nu sosește dovada de înmânare a citației făcute în regulă la adresa unei părți neprezentate; se numește un curator fără a se face citația prin publicațiune, și dacă nu se fixează un termen nou pentru desbatere, în cel mai scurt timp.

1. Suma încasată din licitarea lucrurilor date în gaj, inventarizate în masa falimentară, se va depune la instanța de execuție și nu la instanța de faliment, fiindcă legea falimentului nu are nici o dispoziție în această privință.

Art. 119. -

Instanța după ascultarea părților interesate, stabilește ordinea în care se face îndestularea creanțelor, și imediat pronunță decisul adus în această chestiune.

Cheltuelile de licitație, de publicare și efectuare se vor pune în serie cu preferință, înaintea oricărei alte creanțe.

Dacă la pronunțare, în contra deciziunei nu se face recurs, prețul de cumpărare se va distribui imediat. Iar în cazul, când la pronunțare s'a declarat recurs cu motivare, ce se poate face în termen de 3 zile, actele se vor înainta în decurs de 8 zile.

Recursul va avea efect suspensiv numai asupra achitărei acelor creanțe, a căror escontentare este pendentă de hotărârea ce se va da de către instanța superioară. În caz de recurs, creanțele care fără considerare la hotărârea instanței de apel se achita în orice caz din prețul de cumpărare, vor fi achitate chiar dacă s'a făcut recurs.

În contra deciziunei date de instanța superioară, întrucât deciziunea primei instanțe a fost reformată, se permite recurs, cu efect suspensiv, la instanța a treia.

Acest recurs trebue înaintat în termen de 8 zile, dela înmânarea deciziunei instanței a doua.

Creanța creditorului, care în urma execuției de asigurare a câștigat drept de gaj, dar dacă interesații nu au căzut la un alt acord, suma corespunzătoare, până la terminarea definitivă a procesului intentat pentru creanțe, se va depune în depozit judiciar.

Dacă se constată veritatea unei creanțe asigurate prin gaj legal, odată cu depozitarea sumei în depozit judiciar, îndreptățitul va fi îndrumat, ca în termen fix de 30 zile, socotite dela rămânerea definitivă a deciziunei să intenteze acțiune la instanța competentă, și întrucât creanța nu este scadentă, dela ziua scadenței menționate în deciziune. Acest proces trebue intentat contra executantului, cu menținerea dreptului de intervenție în proces a părților interesate.

1. Conform art. 197, prin analogie nu greșește instanța, dacă refuză plata și depune suma, în caz dacă cineva face verosimil, că creanța cel puțin în parte a fost achitată.

2. Când urmăritorul are gaj numai prin execuție de asigurare, suma i se va consemna în depozit.

3. La desbaterea serială nu se va aplica procedura civilă (1887). Nu se va putea proceda contradictoriu.

4. Vezi art. 66, 140.

5. Nu numai cheltuelile licitației ținute, ba chiar și cele rămase fără rezultat în urma unor împrejurări independente de voința urmăritorului, se consideră ca poziții privilegiate. (Curia 1883).

6. Se va îndruma la proces, dacă dreptul de prioritate devine discutabil (1909).

Art. 120. -

Este abrogat și înlocuit cu art. 20 al novelei din 1908.

Dacă se întâlnesc mai mulți executanți (art. 86-88 din legea LX: 1881) precum și în cazul când aceleași mobile sunt sechestrate și suprasechestrate, licitația trebue ordonată pentru escontentarea creanțelor celor ce au făcut execuția, sechestrarea și suprasechestrarea, și dacă au făcut execuția până la eliberarea publicărei de licitație chiar și în cazul dacă au cerut numai unul dintre urmăritori ordonarea licitației.

Nu se aplică această dispoziție:

1. dacă urmăritorul sau cel ce a făcut suprasechestrarea, a anunțat încetarea creanței sale;

2. dacă urmăritorul a dovedit cu recepisa de poștă, sau prin act, încetarea creanței:

3. afară de cazul când execuția se efectuează din oficiu, dacă urmăritorul sau cel ce a făcut suprasechestrul, nu a cerut licitația în decurs de 3 ani.

În cazul punctului 1 și 2, anunțarea se poate face în scris sau verbal la judecătoria care a efectuat execuția, sau la portărel.

Anunțarea verbală trebue luată în proces-verbal.

În cazul punctului 1 anunțarea trebue comunicată urmăritului, iar în cazul punctului 2 urmăritorului.

Dacă anunțarea indicată în punctul 2 se face după eliberarea publicațiunei de licitație, numai în acel caz se va ține licitația în favoarea urmăritorului sau celui ce a făcut suprasechestrarea pentru creanța la care se referă anunțarea, dacă el se prezintă la licitație și stărue pentru ținerea ei.

Dreptul de gaj al urmăritorului sau al celui ce a făcut suprasechestrare, amintiți în punctele 1-3, nu cad sub prevederile de mai sus. Vezi art. 19 novelă.

1. Dacă la desbaterea serială nu se va putea pronunța hotărârea, se va fixa un nou termen, la care se vor cita cei interesați.

2. Vezi art. 102, 105, 114 și art. 19 novela.

3. Această dispoziție se aplică și la conscrierea nouă a obiectelor luate sub sechestru.

Art. 121. -

Dacă au fost executate atari efecte, cari au curs la bursă, de regulă nu se pun la licitație, ci odată cu participarea părților, se vând de către portărel prin mijlocirea unui curier de bursa dacă există bursă în localitate, iar dacă în localitate nu este bursă, se vând prin mijlocirea unei instituțiuni financiare sau pe altă cale corespunzătoare, dar în orice caz, pe bani numerari. Contul de vânzare trebue alăturat la acte.

Vânzarea nu se poate face sub prețul mijlociu al zilei, cu o cădere de 2%, decât cu consimțământul tuturor părților interesate.

Dacă în localitate nu este bursă și vânzarea nu s'ar putea face în modul indicat mai sus, în baza raportului făcut de către portărel, judecătoria competentă pentru efectuarea execuției se va adresa instanței competente în reședința celei mai apropiate burse, pentru a face vânzarea.

Dacă vânzarea nu se poate face după nici una din modalitățile arătate mai sus, efectele de valoare se vând prin licitație judecătorească.

Art. 122. -

Dacă s'a sechestrat creanța urmăritului, la dorința urmăritorului, debitorul urmăritului este obligat să declare:

1. Dacă recunoaște sau, dacă nu și în cât recunoaște veritatea creanței, și este dispus să facă plataș

2. Cine are, și ce fel de pretenții asupra creanței sechestrateș

3. Dacă este executată creanța și în favoarea altui creditor și în caz afirmativ, pentru ce fel de pretențiiș

Somația pentru facerea declarației va fi conținută în ordonanța prin care se aduce la cunoștință execuția, sau dacă urmăritorul o cere mai târziu, debitorul va fi somat de către portărel printr'un decis separat.

Declarația trebue făcută portărelului în scris sau verbal, în termen de 8 zile dela înmânarea ordonanței sau decisului separat, și semnat de debitor.

Declarația scrisă sau procesul-verbal întocmit pentru declarația verbală, se înaintează de către portărel instanței, iar timbrele se vor aplica de către urmăritor.

1. Efectele ce n'au cotare la bursă, vor fi vândute în licitație, conform art. 102.

2. Vezi art. 112, 35 și 111.

Art. 123. -

Dacă creanța executată constă în bani numerari și afară de urmăritor nimeni n'are drept de gaj asupra acestor creanțe, urmăritorul poate cere dela judecătoria competentă pentru efectuarea execuției, ca această creanță să se cesioneze lui pe cale de execuție.

Dacă creanța executată întrece creanța și accesoriile urmăritorului, în lipsa unei alte învoieli, cesionarea numai atunci se va putea face, dacă plusul se plătește în bani numerari de către urmăritor.

Dacă despre creanță există vre-un act, cesionarea trebue trecută pe actul care i se dă în original urmăritorului.

Cu excepția cazurilor indicate în art. 80, creanța sechestrată nu i se poate cesiona urmăritorului înainte de trecerea termenului acordat pentru înaintarea acțiunei de escindere cu efect suspensiv asupra execuției, iar dacă s'a înaintat astfel de acțiune de escindere, nu se poate face cesionarea, până ce acesta nu se va rezolva definitiv.

Urmăritorul este răspunzător de veritatea și încasabilitatea creanței.

Dacă pentru asigurarea creanței sechestrate, este înscris dreptul de ipotecă în cartea funduară se sesizează instanța competentă a cărților funduare.

Art. 124. -

Dacă cesionarea creanței conform art. precedent nu se poate cesiona, precum și atunci, dacă urmăritorul nu dorește cesionarea creanței executate, poate cere la instanța competentă pentru efectuarea execuției, să se autorizeze pentru încasarea creanței executate, sau să se delege în acest scop curator.

Dacă are și altcineva drept de gaj asupra creanței, sau dacă creanța executată întrece creanța și accesoriile, numai dacă părțile nu s'au învoit altfel, pentru încasare trebuie delegat un curator, în caz contrariu, cu încasarea se va încredința urmăritorului.

Urmăritorul poate cere chiar și înainte de termenul ce servește pentru înaintarea acțiunei de escindere cu efect suspensiv, sau înainte de rezolvarea acestei acțiuni de escindere, ordonarea dispozițiunilor pentru încasarea creanței sechestrate.

Iar dacă s'a înaintat acțiune de escindere cu efect suspensiv, nu se poate ordonanța (art. 129) suma încasată până când nu se va rezolva definitiv acțiunea.

Urmăritorul încredințat sau curatorul delegat, are drept să înainteze acțiune pentru încasarea creanței în numele său; este însă obligat a înștiința despre înaintarea acțiunei pe urmărit, dacă îi știe domiciliul, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliu.

Urmăritorul este obligat a avansa cheltuielile necesare pentru încasare.

1. Curatorul de încasare, în procesul de escindere intentat, va putea figura ca parte în proces. (Curia 1907).

2. Curatorul desemnat conform art. 124 este în drept a petiționa execuția pentru creanța judecată anterior, ca succesor de drept (1897).

Art. 125. -

Urmăritorul autorizat, sau curatorul delegat pentru încasare, sunt obligați ca după încasarea creanței să facă raport instanței competente pentru efectuarea execuției, iar curatorul este obligat a prezenta suma de bani numerari încasată, făcând raport.

Instanța asemnează suma încasată pentru amortizarea creanței urmăritorului, dacă afară de altcineva n'are drept de gaj. Amortizarea se va menționa pe actul de creanță, care eventual ar exista și în acest scop actul original trebue prezentat.

Urmăritorul, înainte de înmânarea acestui decis de asemnare, nu poate dispune asupra sumei încasate.

Art. 126. -

Pentru distribuirea sumei de bani încasate și prezentată de către curator, judecătoria fixează termen și va face distribuirea sumei încasate conform dispozițiunilor art. 118 și 119.

Dacă pentru asigurarea creanței încasate s'a înscris în cartea funduară dreptul de ipotecă și asupra acestei ipoteci s'au dobândit sub-ipoteci, ordinea de achitare va fi stabilită conform ordinei de rang după cartea funduară, conform dispozițiunilor referitoare la distribuirea prețului care rezultă din vânzarea imobilelor și în acest scop, curatorul încredințat făcând raport, e dator a prezenta și extractul autentificat al cărței funduare.

Cheltuielile și taxele curatorului încredințat, cari nu s'au judecat în sarcina debitorului celui urmărit, se stabilesc în cursul procedurei de distribuirea prețului și se achită în primul rând din suma încasată.

Conform art. 118 și 119 se va face distribuirea prețului și atunci când ori un particular, ori o caserie publică, dorește a depune la judecătorie suma executată la el de către mai mulți. În acest caz banii se vor depozita la instanță, al cărei portărel a efectuat prima execuție (execuție de bază).

La cererea de depunere se va anexa un tablou semnat de către cel ce face depunerea, în care se vor indica toți creditorii, în ordinea cronologică după cum s'au făcut sechestrările, se vor anexa în original și ordonanțele date de către instanță sau alte autorități, respective de către portăreii lor.

Art. 127. -

Dacă creanța încasată nu are caracter bănesc, instanța în baza raportului ordonează valorizarea obiectului creanței încasate prin licitație și pentru efectuarea acesteia însărcinează un portărel.

În acest caz, nu mai e necesară eliberarea somațiunei pentru anunțarea pretențiunilor; iar prețul de evaluare din care se va face strigarea, se stabilește de către portărel odată cu intervenția unuia dintre experții judecătorești angajați în mod permanent, întrucât ține de necesar, dar fără procedură regulată de evaluare. Din prețul încasat, se va face achitarea conform dispozițiunilor art. 125 și 126.

Art. 128. -

În cazul dacă creanța sechestrată este neîncasabilă, urmăritorul are dreptul a stărui în achitarea creanței sale, prin facerea execuției asupra altor feluri de bunuri ale urmăritului. Cheltuielile și taxele ivite și stabilite de judecătorie pentru încasarea creanței sechestrate se vor adăuga la accesoriile creanței procesului de fond.

Dreptul de mai sus i se cuvine urmăritorului și atunci, dacă renunță la dreptul de gaj dobândit asupra creanței sechestrate sau dacă arată că creanța deși sechestrată nu prezintă destulă acoperire, (art. 117, punct a).

În cazul dacă se renunță la dreptul de gaj, trebue încunoștiințat debitorul urmăritorului.

Art. 129. -

Dacă creanța sechestrată este pendentă de o condițiune, dacă scadența creanței durează mai mult de o jumătate de an, sau dacă creanța e pendentă de vre-o contra-prestație, dacă este în curgere procedura de faliment în contra debitorului urmăritului, sau dacă realizarea creanței este împiedicată de alte motive instanța ordonă vânzarea creanței prin licitație judecătorească, sau hotărește altă modalitate de valorizare.

În privința acestei cereri, instanța va asculta pe urmărit dacă acesta nu este în țară, sau locul unde el domiciliază este necunoscut, instanța trebuie să asculte pe curatorul numit pentru dânsul.

Licitația se va ține conform regulelor prescrise în privința mobilelor.

La creanțele bănești pentru prima strigare va servi valoarea nominală a creanței. La creanțele ce nu aduc dobândă, se va scădea din valoarea nominală diferența de dobândă de 6% până la scadența creanței1).

Prețul de strigare al altor feluri de creanțe, se va stabili de către portărel conform art. 127.

Cumpărătorul de licitație va intra în drepturile cesionarului cu titlu oneros, și actele făcute despre creanță, împreună cu amanetul ce ar servi de acoperire, se vor preda cumpărătorului de licitație. Dacă pentru asigurarea creanței este înscris dreptul de ipotecă, se va sesiză din oficiu instanța competentă a cărților funduare, atât pentru menționarea licitației ordonate, cât și pentru înscrierea schimbărei ivite în persoana creditorului.

Terța persoană care nu a înaintat în termen legal acțiunea de escindere în contra cumpărătorului de licitație, nu mai poate să realizeze nici o pretenție.1)

1. După încasarea sumei, urmăritorul sau curatorul va trebui să facă raport instanței și să prezinte suma încasată. Nici urmăritorul nu face excepție.

Se face acest lucru, fiindcă se poate anunța drept de prioritate și astfel dreptul de gaj exclusiv al urmăritorului este pus în discuție.

2. Se va proceda conform art. 118 și 119 și în acel caz, când numerarul l-a încasat însăși urmăritorul.

3. Curatorul își va reține direct cheltuielile sale stabilite, din suma încasată.

4. Vezi art. 102, 123-124, 103.

5. Ultima propoziție din art. 127 spune, că din suma aceasta escontentarea o face portărelul conform art. 113-114, sau instanța conform art. 118-119.

Art. 130. -

Nu se pot realiza conform art. 129, rentele pe viață și alte creanțe ce sunt plătibile în rate, din timp în timp, pe o durată incertă, ci escontentarea se va face prin cesionarea prevăzută de art. 123, sau prin încasarea conformată art. 124, a ratelor sechestrate.

Art. 131. -

Asupra drepturilor regale mai mici de fructe2) execuția se face conform regulelor stabilite pentru execuția mobiliară. prețul de evaluare se stabilește de către portărel, după suma însutită a impozitului pe venit prețul de evaluare se va stabili în baza datelor, ce sunt arătate de către părți, sau dacă aceste drepturi sunt exercitate în comun, în baza datelor ce se vor obține dela președintele, casierul, unii membrii ai composesoratului, sau dela arendașul dreptului.

Iar dacă dreptul de fructe este conexat în mod inseparabil de vre-un imobil, execuția nu se poate face asupra acestui drept, decât odată cu imobilul.

Cu excepția acestor cazuri, dacă se face execuția asupra imobilului, urmăritorul odată cu execuția imobiliară, poate cere execuția și asupra drepturilor regale mai mici de fructe, care nu sunt încă separate de imobil.

1) Cauția dată unei persoane terțe de către urmărit nu se poate considera ca o creanță a lui, ci persoana terță va trebui privită ca depozitar și nu debitor.

2) Drepturile "regalita minora" (privilegii).

*) Următoarele articole reprezintă partea din lege care nu a fost abrogată.

VII DISPOZIȚIUNILE LEGII LX: 1881, CU TOATE MODIFICĂRILE POSTERIOARE,
PRIVITOARE LA EXECUTAREA SILITĂ IMOBILIARĂ

Art. 132. -

Dacă se sechestrează un drept al urmăritului, dobândit asupra unei averi imobile în baza unui act juridic între vii, urmăritorul se va autoriza din partea judecătoriei competente pentru efectuarea execuției, prin încheere, ca să poată valorifica dreptul sechestrat. Documentele referitoare la dreptul sechestrat, întru cât au fost găsite la urmărit, se eliberează urmăritorului pentru a se putea valorifica dreptul.

Încheerea de mai sus îi dă dreptul urmăritorului să valorifice în favorul urmăritului dreptului de proprietate sau alt drept real, așa cum l-ar fi putut valorifica urmăritul. În acest scop, urmăritorul poate să pornească și proces în numele său ca reclamant. Cheltuielile și taxele stabilite pe cale judecătorească în acest proces, se adaugă la accesoriile creanței din procesul de bază.

Continuarea măsurilor de urmărire asupra dreptului de proprietate sau alt drept real valorificat, se face potrivit normelor corespunzătoare.

Aceste norme se aplică în privința procedurei și atunci, când execuția se face asupra dreptului de răscumpărarea zălogului pe care l-ar avea urmăritul referitor la un imobil.

Notă . A se vedea și art. 974 cod civ. R.

Art. 133. -

Dacă se poprește vreo creanță banească a urmăritorului care urmează a se ridica dintr'un depozit, autoritatea competentă pentru efectuarea execuției, după ce va deveni definitivă procedura de sechestrare, ordonanțează creanța bănească sechestrată în favoarea urmăritorului, iar deciziunea ce conține ordonanțarea, o trimite autorităței superioare caseriei, care va face plata (art. 83). Această autoritate este obligată a îndruma fără întârziere caseria să facă achitare la mâna urmăritorului, așteptând eventual termenul de plată.

În deciziunea de ordonanțare, trebue arătată suma și accesoriile amintite până la ziua ordonanțărei, menționându-se, dacă se cuvine, dobânda din ziua ordonanțării până la escontentare, și în caz afirmativ, după ce sumă și ce procente de dobândă. Dacă despre creanță există act, urmăritorul este obligat a'l prezenta instanței de ordonanțare, să se menționeze pe actul original achitarea sau anortizarea făcută prin ordonanțare.

1. Dacă creanța a fost poprită la caseria publică de către mai mulți inși, caseria va depune suma la instanță. Judecătoria va proceda conform art. 118, 119.

2. Ordonanțarea o va face acea instanță, care judecă la desbaterea serială (1905).

3. Vezi art. 83, 84, novela 18 și 133.

Art. 134. -

Dacă asupra mobilelor sechestrate prin execuția de asigurare se intenționează a se face execuție de escontentare, aceasta o ordonă instanța competentă conform art. 2.

Această instanță, dacă totodată este competentă și pentru efectuarea execuției, este obligată a elibera și somațiunea, confrom art. 89, precum și a trimite un delegat pentru efectuarea execuției; în caz contrariu, în acest scop, va sesiza instanța competentă conform art. 18.

În aceste cazuri cele 15 zile libere pentru înaintarea acțiunei de escindere cu efect suspensiv, se socotesc din ziua de când somațiunea a fost afișată la instanță.

Acțiunile de escindere, înaintate eventual înainte de eliberarea somatiunei, de asemenea au efect suspensiv; dar dacă acțiunea de escindere nu conține cerere contrară, făcută în mod expres, se vor desbate numai după expirarea termenului fixat în somațiune, deodată cu celelalte acțiuni de escindere, ce eventual ar fi.

Pe de altă parte normele execuției de escontentare se vor aplica și atunci când execuția se face asupra mobilelor deja sechestrate prin execuție de asigurare.

1. Dacă se face execuție de escontentare după ce s'a efectuat execuția de asigurare, nu se va mai proceda la o nouă execuție. În ce privește lucrurile deja luate sub sechestru asigurător, ci, dacă nu's alte lucruri, execuția se va începe prin eliberarea somațiunei, neavând loc nici suprasechestru.

TITLUL II Executarea imobiliară

Când execuția imobiliară se face pentru creanțe intrând în prevederile legii 269, pentru Codul de procedură fiscală, din 1 Aprilie 1942, sunt aplicabile art. 240-272 din această lege.

*
* *

Art. 135. -

În cazul când execuția pentru încasarea unei creanțe în numerar urmează a se face asupra unui imobil, în cererea de execuție se va determina imobilul după numărul de carte funduară și dacă într'o carte funduară se cuprind mai multe corpuri de avere funduară și execuția nu se face asupra tuturor corpurilor de avere, se va arăta și corpul sau corpurile de avere asupra cărora se cere execuția, cu referire la numerele topografice din cartea funduară. Totodată se va arăta în cererea de execuție și autoritatea de cărți funduare competentă pentru efectuarea execuției.

Dacă, pentru asigurarea creanței ce urmează a se încasa pe cale de execuție, s'a întabulat sau s'a prenotat, deja anterior dreptul de ipotecă, se va arăta și această împrejurare, cu referire la numărul încheerii prin care s'a ordonat întabularea sau prenotarea.

Notă .

1. Legea Nr. 306, pentru modificarea și abrogarea legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispozițiuni referitoare la executarea silită, din 5 August 1938, mai cuprinde următoarele dispozițiuni:

Art. 1. - În cererea de executare imobiliară, creditorul este obligat să arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește, valoarea neputând fi mai mică decât de zece ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele urbane și de opt ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele rurale.

Comandamentul sau încheerea ordonând executarea va face mențiune de valoarea arătată de creditor.

Prin legea Nr. 833 din 24 Noemvrie 1939, s'a completat art. 1 din legea Nr. 306/1938, adăugându-i-se următoarele:

"Dacă imobilul urmărit constă în teren al cărui număr topografic din cartea funduară nu se poate identifica cu pozițiile din rolurile fiscale, Primăria comunei în care se află terenul, va elibera un certificat în care va arăta valoarea locativă medie pe jugăr".

"Debitorul urmărit va putea contesta acest certificat, făcând dovada că identitatea terenului se poate face numai cu rolurile fiscale".

"Valoarea locativă medie prevăzută în certificatul Primăriei înlocuiește venitul din rol, menționat în primul alineat al acestui articol".

"În cazul când imobilul urmărit constă în pădure ce nu figurează în rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul Ocolului silvic, în raza căruia se află pădurea și care va ține seamă de vârsta masivului păduros, posibilitățile de exploatare și de transport, precum și de distanța până la debușeul cel mai apropiat".

2. A se vedea și art. 13 alineatul 6 din legea de extindere.

Art. 136. -

În cazul când se ordonă execuția, instanța trimite autorității de cărți funduare un exemplar al cererei de execuție însoțit de încheerea de ordonarea execuției pentru a se întabula dreptul de ipotecă, sau pentru a se face inscripțiunea justificării dreptul de ipotecă prenotat, respective pentru a se nota dreptul de execuție.

Autoritatea de cărți funduare sesizată întru cât nu este nicio piedecă de carte funduară, este obligată să ordone întabularea dreptului de ipotecă, inscripțiunea justificării dreptului de ipotecă prenotat, respective notațiunea dreptului de execuție.

Notă: A se vedea art. 13 alin. 7 și 8 din legea de extindere.

Art. 137. -

Întabularea dreptului de ipotecă execuțională, respective notațiunea dreptului de execuție, se poate ordona atunci când dreptul de proprietate este numai prenotat în favoarea urmăritului, cu efect de drept pendinte de justificarea prenotării; iar dacă asupra dreptului de proprietate întabulat în favoarea urmăritului este prenotat dreptul de proprietate al altuia, cu efect de drept pendinte de nejustificarea prenotării.

În acest caz, urmăritorul, pe baza încheerii prin care s'a ordonat condiționata întabulare a dreptului de ipotecă execuțională sau notațiunea dreptului de execuție, poate să facă pașii necesari pentru justificarea dreptului de proprietate prenotat în favoarea urmăritului sau pentru radierea dreptului de proprietate prenotat împotriva urmăritului, adăugându-se cheltuielile care se stabilesc pe cale judecătorească la accesoriile procesului de bază; iar licitația se poate cere după ce se ridică la valoare de drept hotărîrea prin care se ordonă justificarea sau radierea.

Dacă a fost notat în cartea funduară procesul pornit de urmăritor pentru încasarea creanței sale întabulate sau prenotate, întabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terțe persoane, care s'ar face după notarea procesului, nu poate servi drept piedecă pentru notațiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.

Aceste dispozițiuni se aplică și în cazul când dreptul de ipotecă s'a întabulat, fără o prealabilă procedură procesuală, în baza unui act executoriu (art. 11 din legea XXXIV: 1871. art. 111 din legea XXXV: 1874, legea XXV: 1878, art. 11 din statutele caselor de amanet și art. 2 din legea XXXIX: 1879), sau dacă s'a întabulat sau prenotat pe baza unei sentințe de condamnare, sau pe bază de transacțiune judecătorească, în care cazuri, întabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terțe persoane, făcută după ce dreptul de ipotecă s'a înscris, de asemenea nu mai poate împiedeca notațiunea necondiționată a dreptului de execuție și efectuarea execuției.

Notă: Legile menționate în alineatul ultim sunt înșirate exempli gratia, sub act executoriu urmând a se înțelege "act învestit cu formula executorie".

Art. 138. -

Dacă, în conformitate cu art. 74 din regulamentul cărților funduare, se întabulează condiționat dreptul de ipotecă execuțional asupra unui imobil trecut asupra urmăritului pe cale de succesiune sau legat, dar neîntabutat încă sau nici măcar prenotat ca proprietatea sa, continuarea măsurilor de execuție trebue suspendată până când se întabulează dreptul de proprietate asupra urmăritului. În acest scop, urmăritorul este îndreptățit să facă pașii necesari, pe baza încheerii prin care s'a ordonat întabularea condiționată. Cheltuelile ivite, stabilite pe cale judecătorească, se adaugă la accesoriile din procesul de bază.

Art. 139. -

Încheerea de ordonarea execuției se comunică atât urmăritorului, cât și urmăritului; însă dacă cererea de execuție se respinge, se încunoștiințează numai urmăritorul, cu restituirea tuturor exemplarelor din cererea de execuție.

Dacă instanța sezisată respinge în întregime întabularea dreptului de ipotecă execuțională, justificarea prenotării dreptului de ipotecă, respective notațiunea dreptului de execuție, se încunoștiințează numai urmăritorul și instanța care a adresat comisia rogatorie.

Dacă se restitue încheerea, neputându-se face înmânarea urmăritului, se numește pe seama lui un curator, fără citare prin publicațiune, și se comunică curatorului încheerea, precum și celelalte hotărîri care se mai aduc în cursul execuției, până când urmăritul își anunță locuința sau se îngrijește de reprezentare.

Art. 140*. -

Ambele părți au dreptul să facă apel în termen de 8 zile socotite dela comunicare, împotriva încheerii date de instanța competentă în chestiunea ordonării execuției, precum și împotriva încheerii date de autoritatea de cărți funduare în chestiunea inscripțiunii dreptului de ipotecă execuțională sau notațiunii dreptului de execuție. La apelul îndreptat împotriva încheerii de ordonarea execuției, recurentul trebue să anexeze exemplarul ce i s'a înmânat din cererea de execuție.

În privința încheerii de ordonarea execuției, instanța a doua hotărăște definitiv. Însă, împotriva încheerii de a doua instanță, prin care se schimbă încheerea autorității de cărți funduare, dată în chestiunea întabulării dreptului de ipotecă execuțională, justificării prenotării și notațiunii dreptului de execuție, se mai poate face recurs, care se va înainta în 8 zile. În privința efectului suspensiv a acestor apeluri (recurgeri), servesc ca directivă dispozițiunile art. 37.

Nota .

1. Prin art. 79 și 81 din legea Nr. 144. pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, din 20 Decemvrie 1925, s's desființat recurgerea de gradul II dispunându-se că, sentințele și încheerile date după promulgarea ei, de a doua instanță, în orice procedură litigioasă sau grațioasă sunt desăvârșite din momentul comunicării și în contra lor nu se admite altă cale decât numai recursul în casare. Potrivit art. 50 din legea Nr. 539, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, din 13 Iulie 1939 recursurile în contra sentințelor date de tribunal, ca instanță de apel, în materie de contestație la executare, cât și recursurile contra încheerilor dale de tribunalele din Transilvania, ca instanță de apel (recurgere), în orice materie de executare se judecă de Curțile de Apel respective.

2. Prin art. 34 din legea Nr. 394, pentru accelerarea judecăților, din 23 Iunie 1943, s'a modificat termenul de apel, care este, împotriva hotărîrilor date de judecătorii, de 10 zile, din ziua pronunțării sau comunicării, după caz, iar termenul de recurs împotriva sentințelor tribunalului este, potrivit art. 43 al. 2, din aceeași lege, de 15 zile dela comunicare, când recursul este de competența Curții de Apel.

Se mai cuvine a fi menționat că, potrivit art. 23 al legii Nr. 609 din 1 Iulie 1941, pentru măsurile excepționale, toate termenele pentru atacarea hotărîrilor judecătorești, prevăzute în codul de procedură civilă și penală, cele prevăzute în codul de comerț și codul civil, pentru îndeplinirea actelor și formalităților cerute de aceste coduri, și având un caracter patrimonial, precum și termenele de preemțiune, s'au mărit cu 15 zile, pe timpul aplicațiunii mai sus menționatei legi.

Art. 141. -

Despre înaintarea apelului (recurgerei) declarat împotriva încheerii de ordonarea execuției și despre hotărîrea instanței superioare, va fi avizată autoritatea de cărți funduare.

Dacă instanța a doua a anulat, disolvat, încheerea de ordonarea execuției, sau schimbând încheerea a respins cererea de execuție, întabularea dreptului de ipotecă execuțională, justificarea prenotării sau notațiunea dreptului de execuție, se vor radia din oficiu și în acest scop se avizează și autoritatea competentă de cărți funduare.

Dacă instanța a doua schimbă încheerea autorității de cărți funduare, despre aceasta se va încunoștiința, înafară de părți, și instanța care a ordonat execuția.

În ce privește încunoștiințarea părților, se aplică normele generale.

Art. 142. -

Întabularea dreptului de ipotecă execuțională sau notațiunea dreptului de execuție are efectul de drept că, o posterioară întabulare sau prenotare a dreptului de proprietate, nu poate împiedeca continuarea urmăririi.

Art. 143. -

Dacă dreptul de proprietate asupra unei averi comune este înscris pe numele coproprietarilor în părți nedeterminate și execuția nu este îndreptată pentru încasarea unei creanțe care să greveze pe toți proprietarii, autoritatea de cărți funduare, citând prin încheerea prin care se ordonă întabularea dreptului de ipotecă execuțională sau notațiunea dreptului de execuție, pe toți interesații, ține desbatere protocolară (1), și după o eventuală procedură de dovedire necesară, hotărăște prin sentință asupra porțiunilor de proprietate.

Dacă nu se dovedește contrariul, porțiunea tuturor coproprietarilor se consideră egală, cu excepția, când sunt înscriși cu porțiuni nedeterminate soțul și descendenții unei persoane, în care caz jumătate din imobil se consideră proprietatea soțului, iar cealaltă jumătate proprietatea descendenților înscriși ca proprietari, în porțiuni egale pe capete sau pe tulpini.

În acest caz, licitația se poate cere numai după ridicarea la valoarea de drept a sentinței.

Art. 143 este modificat prin art. 47 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Art. 47. - Alineatul întâiu al art. 143 din legea LX: 1881 se modifică în sensul că, autoritatea de cărți funduare hotărăște prin încheere și nu prin sentință.

Alineatul ultim al art. 143 din legea LX: 1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

Partea, care a suferit în cursul acestei proceduri vreun prejudiciu, își poate valorifica pretențiunea pe calea ordinară a legii.

În cazul acestui articol, se poate cere licitația numai în cazul dacă nu se justifică la autoritatea de cărți funduare, în termen de treizeci zile, înaintarea procesului împotriva încheerii acestei autorități. În caz că se justifică înaintarea procesului, licitația se poate cere numai după ce s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea prin care s'a soluționat procesul.

Notă . Prin desbatere protocolară se înțelege procedura sumară, care poate avea un caracter contencios sau grațios, în cursul căreia instanța de executare, se pronunță ca în speță, asupra unei chestiuni prejudiciale. A se vedea: art. 55 al. 2 și 3 al legii LIV: 1912.

Art. 144. -

După ce expiră 15 zile, socotite dela comunicarea cu urmăritul a încheerii de ordonarea întabulării dreptului de ipotecă execuțională sau a notațiunii dreptului de execuție, urmăritorul poate cere, printr'o cerere înaintată autorității de cărți funduare într'un exemplar, să se ordone licitația.

În această cerere se vor arăta exact imobilele cerute a fi licitate, se va calcula creanța împreună cu accesoriile, mai departe se vor prezenta datele necesare pentru stabilirea prețului de strigare (art. 145) și se va prezenta proectul condițiunilor de licitație.

În acest mod poate să ceară licitația și urmăritul.

Notă . În conformitate cu art. 1 din legea Nr. 306, pentru modificarea și abrogarea legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, din 5 August 1938, urmăritorul este obligat să arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmărește, chiar în cererea de execuție.

Art. 145*. -

Pentru a se putea stabili prețul de strigare, trebue să se prezinte un certificat eliberat de percepție, sau dacă darea se plătește în comună, un certificat comunal, despre darea către Stat, la cât a fost impus în ultimul an expirat imobilul ce urmează a fi licitat.

Dacă împreună cu imobilul se scoate la licitație și dreptul regalian minor, pentru a se putea stabili prețul de strigare, se vor prezenta și datele conform art. 131.

Dreptul regalian minor se consideră scos la licitație împreună cu imobilul numai atunci, dacă se arată aceasta expres în publicațiunea de licitație.

Notă .

1. Acest articol a fost modificat prin legile arătate în nota de sub art. 135.

2. Prin drept regalian minor, se înțelegeau acele drepturi care se cuveneau moșierilor sub vechiul regim dinainte de 1848, precum: dreptul de a ține bâlciuri, de cârciumărit, morărit, pescuit, etc., care au fost însă desființate prin mai multe legi, după încetarea raporturilor urbariale.

Art. 146. -

Autoritatea de cărți funduare, dacă găsește că licitația se poate ordona, dispune prin emiterea unei publicațiuni de licitație, iar dacă găsește că licitația nu se poate ordona, printr'o încheere de respingere, care se va trece pe cererea de licitație, restituind urmăritorului scriptele înaintate conform art. 144 și arătând eventual în încheerea de respingere, lipsurile care trebuesc completate, pentru a se putea ordona licitația.

Art. 147*. -

În caz că se ordonă licitația, publicațiunea de licitație ce se emite trebue să conțină următoarele:

a) Arătarea exactă a imobilului scos în licitație, după circumscripția tribunalului, comuna și numărul de carte funduară;

b) Numele urmăritorului și urmăritului și arătarea în cifre a capitalului creanței, pentru încasarea căruia e îndreptată execuția;

c) Prețul de strigare stabilit;

d) Locul și timpul licitației, cel din urmă cu arătarea zilei după calendar și a orei;

e) Suma vadiului ce trebue să depună persoanele care vor să cumpere;

f) Termenele de plată;

g) Mențiunea că, condițiunile de licitație, stabilite deodată cu emiterea publicațiunei de licitație, se pot vedea în orele oficiale la autoritatea de cărți funduare și la primăria comunei respective.

Dacă prețul de strigare al imobilului trece de 100.000 lei (în text 5000 florini), de asemenea, dacă prețul de strigare este mai mic, însă imobilul e situat la sediul autorității de cărți funduare sau în apropierea lui, licitația se va fixa în localul autorității de cărți funduare, iar pentru licitarea imobilelor situate în alt loc, dacă prețul de strigare nu trece de 100.000 lei, licitația se va fixa la primăria comunală respectivă. Le cererea motivată a urmăritorului, făcută prin cererea de licitație, sau la cererea celorlalți interesați, înaintată înainte de a se rezolvi cererea de licitație, autoritatea de cărți funduare poate să fixeze licitația la fața locului și atunci când prețul de strigare trece de 100.000 lei.

Deodată cu emiterea publicațiunei de licitație, licitația se va nota în cartea funduară.

Art. 147 este completat prin art. 21 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 21. - Art. 147 din Legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Instanța stabilește suma vadiului după împrejurări, ținând seama și de propunerea urmăritorului, făcută în această privință. Această sumă nu poate fi mai mică decât cinci la sută și mai mare decât douăzeci la sută din prețul de strigare.

Când licitează Statul, nu este obligat să depună vadiul. Nu sunt obligate să depună vadiul, când se licitează imobile grevate în favoarea lor cu drept de ipotecă, nici societățile anonime și cooperativele cu sediul în Capitala țării, autorizate prin alineatul doi al art. 10 din Legea XXX: 1889 să emită scrisuri funciare scutite de impozit, precum și cooperativa centrală de credit constituită în baza legii XXIII: 1898. În cazul când în sensul legii, concurentul pierde vadiul, concurentul scutit în baza prezentului articol de a depune vadiul, este obligat să consemneze în depozit judecătoresc suma ce corespunde vadiului, în termen de opt zile dela primirea somațiunii autorității de cărți funduare.

În publicațiunea de licitație trebue să se arate și aceea că, imobilul nu se licitează sub cota parte a prețului de strigare arătată în art. 26 și că, cumpărătorul este obligat să completeze vadiul conform art. 25.

Notă

. 1. Art. 25 din legea XLI: 1908 este reprodus la art. 170, iar art. 26 din aceeași lege la art. 171.

2. Art. 147 a fost modificat prin art. 3 al legii Nr. 306, din 5 August 1938, după cum urmează:

Art. 3. - Licitația se va ține separat pentru fiecare din bunurile urmărite, iar acolo unde sunt cărți funciare, pe fiecare din corpurile funciare.

Garanția ce concurenții vor trebui să depună la vânzările imobiliare, potrivit legilor în vigoare, va fi în numerar. Creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia, sunt dispensați de garanție.

Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

Art. 148. -

Alineatul întâiu la art. 148 este modificat prin art. 48 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Art. 48. - Alineatul întâi al art. 148 din legea LX: 1881 se înlocuiește cu următoarele dispozițiuni:

În lipsa unei evaluări prin experți conform art. 22 din legea XLI: 1908, prețul de strigare trebue stabilit după prețul de evaluare al imobilului, dovedit cu certificat oficial de dare și evaluare.

Urmează alineatul doi din art. 148:

Pentru a se putea stabili prețul de strigare al unui imobil scutit de impozit, urmăritorul este obligat să anexeze la cererea de licitație (art. 144), dacă imobilul este situat la sediul autorității de cărți funduare, cartea de evaluare eliberată de oricare dintre prețuitorii angajați stabili ai acestei autorități, iar dacă este situat în altă parte, cartea de evaluare eliberată de doi membri ai respectivei primării comunale. În acest caz, prețul de strigare va fi prețul de evaluare (art. 159 și 160).

Dispozițiunile art. 148 sunt completate și prin art. 22 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 22. - Dispozițiunile art. 148 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Urmăritorul și înafară de cazul art. 159 din legea LX: 1881, poate să ceară, înainte de emiterea publicațiunei de licitație, ca prețul de evaluare al imobilului să se stabilească, pe cheltuiala sa, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți care se vor numi din oficiu. În acest caz, publicațiunea de licitație se poate emite numai după ce s'a terminat evaluarea și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.

Notă . Acest articol a fost modificat prin art. 3, alineat 3, al legii Nr. 306, din 5 August 1938:

Art. 3. alin 3: Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

Art. 149. -

Pe prețul de strigare, care se va stabili conform art. 148, se licitează deodată cu imobilele și accesoriile neseparabile de imobil decât cu ruinarea substanței sau cu o însemnată depreciere.

Întru cât condițiunile de licitație nu cuprind o stipulațiune contrară, deodată cu imobilul se licitează și recolta neculeasă ce i se cuvine urmăritului. Prețul de evaluare al acestora, dacă vreunul din interesați îl dovedește cu certificat eliberat de un prețuitor judecătoresc sau de doi membri ai primăriei (art. 148), prezentat înainte de licitație cu 8 zile, se va adăuga de portărel la prețul de strigare cu ocaziunea licitației.

Prin aceasta nu se ating dispozițiunile din publicațiunea de licitație privitoare la vadiul ce trebue depus.

Art. 150. -

Deodată cu emiterea publicațiunii de licitație, autoritatea de cărți funduare stabilește condițiunile de licitație - ținând seama de imobilul ce urmează a fi licitat, de prețul acestuia și de proectul prezentat de urmăritor, - în așa fel ca pe de o parte îndestularea urmăritorului să se poată face fără întârziere nemotivată, iar pe de altă parte să nu se vatăme nici interesele urmăritului și ale creditorilor ipotecari și nici să se îngreuneze concurența între cei ce vor să cumpere.

Condițiunile de licitație vor cuprinde în special stipulațiuni clare: în ce rate, la ce intervale de timp și unde trebue plătit prețul de cumpărare, și ce anume trebue să îndeplinească cumpărătorul pentru a putea lua în posesiune imobilul scos în licitație și pentru a se putea face transcrierea în cartea funduară.

În condițiunile de licitație trebue să se cuprindă că, cumpărătorul este obligat să plătească după prețul de cumpărare o dobândă de 6%, socotită din ziua licitației, și taxele fiscale în legătură cu cumpărarea. Aceste obligațiuni cad în sarcina cumpărătorului și atunci, dacă în condițiunile de licitație nu se face amintire de ele.

Întru cât în condițiunile de licitație nu se cuprinde expres contrariul, vadiul se depune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni la cursul arătat în art. 42.

Notă .

1. Potrivit art. 1 din legea Nr. 124, pentru stabilirea dobânzilor și înlăturarea cametei din 5 Mai 1938, dobânda legală este de 1% în afaceri civile și 2% în afaceri comerciale peste scontul Băncii Naționale a României.

2. Potrivit art. 3, alin. 2, al legii 306 din 5 August, garanția pe care concurenții trebue s'o depune la vânzările imobiliare, se constitue în numerar. Sunt dispensați de garanție: creditorii privilegiați sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum și coproprietarii acestuia.

Art. 151. -

Pentru licitație se fixează un singur termen de licitație, dacă prețul de strigare nu trece de 40.000 lei (2000 floreni, în textul maghiar), pentru cel puțin șasezeci și cel mult nouăzeci zile, socotite din ziua următoare afișării publicațiunii, iar dacă prețul de strigare trece de 40.000 lei, pentru cel puțin nouăzeci și cel mult unasutădouăzeci zile, socotite din aceeași zi, cu mențiunea că, imobilul se vinde la acest termen și sub prețul de strigare.

Notă . A se vedea alineatul 3 al art. 3, art. 4 și 5 din legea Nr. 306 din 5 August 1938.

Art. 152*. -

Publicațiunea de licitație se aduce la cunoștință, prin afișare la autoritatea de cărți funduare și prin înștiințarea ei în mod reglementar pe teritoriul comunei respective și a comunelor învecinate.

Primăriei comunale, pe teritoriul căreia este situat imobilul ce urmează a fi licitat, i se trimite un exemplar din publicațiunea de licitație, pentru afișare, iar un exemplar din condițiunile de licitație, pentru a se lua cunoștință de ele (art. 147).

Dacă prețul de strigare trece de 6000 lei (în text: 300 floreni), un extras din publicațiune cu punctele a), b), c), d) și e) din art. 147, se înserează odată într'o gazetă locală, în lipsa ei în gazeta care apare în locul cel mai apropiat, - iar dacă prețul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2.000 florini), se va însera de trei ori în gazeta oficială.

În Capitala țării se înserează extrasul publicațiunei de licitație în gazeta oficială, însă numai odată, chiar și atunci, dacă prețul de strigare este peste 6000 tei, în text: 300 florini, însă nu trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini).

În afară de aceasta, fiecare interesat (art. 153) poate să ceară să se însereze publicațiunea de licitație, pe cheltuiala sa, fără considerare la prețul de strigare, și în altă gazetă sau și de mai multe ori. În acest scop, autoritatea de cărți funduare este obligată să elibereze părții care se prezintă un exemplar al publicațiunei de licitație. Tardiva sau greșita înserare a unei asemenea publicațiuni nu are nicio înrâurire asupra efectului licitației.

Pe exemplarul de publicațiune, afișat la autoritatea de cărți funduare, șeful serviciului de expediție este obligat să noteze ziua afișării și să semneze. Acest exemplar al publicațiunei se ridică după expirarea termenului de licitație și după ce se notează ziua în care a fost ridicat, trebue anexat la dosar.

Notă .

1. Art. 152 a fost modificat prin art. 2 al Legii Nr. 306 din 5 August 1938, după cum urmează:

Art. 2. - Creditorul este obligat se publice într'un ziar răspândit din țară și unul din localitatea unde se ține licitația, un extras al afiptului sau al publicației, conținând descrierea bunului scos în vânzare, numele debitorului, instanța la care se face vânzarea, localitatea unde se va ține licitația, dacă vânzarea se va face prin licitație la fața locului, data și ora vânzării și dosarul instanței de urmărire.

Această publicație, singura obligatorie, se va face cu cinci zile mai înainte de ziua fixată pentru licitație.

2. În privința bunurilor imobile situate în zonele militare, a se vedea art. 1 al legii Nr. 279, pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru crearea zonelor militare și pentru măsurile necesare apărării țării, din 2 Aprilie 1942.

Art. 153. -

Publicațiunea de licitație, care totodată este a se considera încheere de ordonarea licitației, se comunică împreună cu condițiunile de licitație:

a) Urmăritorului;

b) Urmăritului;

c) Tuturor acelora, în favoarea cărora este intabulat, conform cărții funduare, drept de ipotecă, sau este întabulat drept de subipotecă asupra vreunui drept de ipotecă întabulat, sau este întabulat sau prenotat, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, alt drept de carte funduară, sau a căror cerere cu un asemenea obiect este notată cu notă marginală sau ca nedefinitiv respinsă, înțelegându-se aici și eventualii coproprietari ai urmăritului sau alți interesați conform cărții funduare;

d) Administrației financiare (în text: inspectorul de dare).

Dacă în favoarea fiscului este întabulată o creanță care nu derivă din impozite sau taxe, ci de altă natură, publicațiunea se comunică serviciului de contencios al statului (în text: direcțiunei afacerilor judiciare).

Publicațiunea de licitație se comunică interesaților arătați la punctele b) și c), cu omiterea citării prin publicațiune, după normele de înmânare a încheerilor introductive de instanță.

Dacă, în decurs de 30 zile, socotite dela afișarea publicațiunei, nu sosește dovada de înmânare reglementară despre comunicarea publicațiunii de licitație cu interesații dela b) și c), autoritatea de cărți funduare numește pentru reprezentarea interesaților neîncunoștiințați curator. Deodată cu numirea de curator se va înmâna, cel puțin cu 15 zile înainte de termenul de licitație, și publicațiunea de licitație împreună cu condițiunile de licitație.

Pentru interesați al căror domiciliu este necunoscut, se poate numi curator și înainte de încercarea înmânării.

Curatorul numit reprezintă în cursul întregei proceduri de execuție pe interesatul, pe seama căruia a fost numit, până când acesta nu se îngrijește de reprezentare.

Întru cât nu e verosimilă o coliziune de interese, același curator se poate numi și pentru mai mulți interesați, însă pentru urmărit se va numi întotdeauna curator separat, dacă nu i s'a numit deja conform art. 139, și anume, dacă reprezentantul său din proces este cunoscut și locuiește la sediul judecătoriei, în persoana acestuia.

Interesații se încunoștiințează despre numirea de curator prin scrisoare recomandată, adresată la domiciliul lor și dacă acesta nu s'ar cunoaște, la comuna de care aparține imobilul ce urmează a fi licitat.

Art. 154. -

După ce expiră 30 zile, socotite dela afișarea publicațiunei, autoritatea de cărți funduare, deodată cu eventuala numire de curator, necesară conform articolului precedent, însărcinează cu efectuarea licitației un delegat, căruia îi predă scriptele necesare.

Pentru efectuarea licitațiilor dela sediul autorității de cărți funduare (art. 147), se deleagă de regulă, un judecător sau un notar public, iar pentru ținerea licitațiilor la fața locului, se deleagă, de regulă, un portărel, respective se adresează comisie rogatorie în scopul de a se delega portărel, acelei judecătorii de ocol, în circumscripția căreia urmează a se efectua licitația.

Art. 155. -

Imobilele, întru cât formează conform legii un singur corp de avere, trebuesc scoase la licitație deodată.

Dacă însă vreun corp de avere funduară constă din mai multe parcele înscrise sub numere diferite, urmăritorul este în drept să-și formuleze prin petiția de licitație cererea, ca singuraticele parcele să se liciteze separat. Asupra acestei cereri hotărăște autoritatea de cărți funduare după ce ascultă pe toți interesații din cartea funduară cu domiciliul cunoscut. Împotriva încheerii date nu are loc apel (recurgere).

Urmăritorul este obligat să prezinte în acest caz datele arătate în art. 144 în așa fel, ca din acelea, să se poată stabili prețul de strigare al diferitelor parcele separat.

Mai multe corpuri de avere de carte funduară, chiar dacă s'ar scoate la licitație în același timp, de regulă, nu pot fi licitate deodată. Însă, la cererea urmăritorului motivată prin petiția de licitație și după ascultarea interesaților din cartea funduară cu domiciliul cunoscut, autoritatea de cărți funduare poate ordona să se liciteze deodată imobilele grevate cu aceleași inscripțiuni de carte funduară, dacă sunt cuprinse în aceeași carte funduară, sau dacă în natură sunt situate unul lângă altul.

Notă . A se vedea nota de sub art. 147.

Art. 156 , 157 și 158. - au fost modificate prin art. 24 din Legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 24. - În locul art. 156-158 din legea LX: 1881:

Dacă, dintre mai mulți coproprietari ai unui imobil, execuția se face numai pentru datoria unuia sau mai multora din ei, însă nu pentru datoria tuturora, de regulă, licitația se ordonă numai asupra porțiunei celui urmărit sau celor urmăriți.

Însă, dacă în decurs de 15 zile, socotite dela afișarea publicațiunei de licitație, toți ceilalți coproprietari cer, prin petiție autentică, și totodată avansează suma necesară - care cade în sarcina lor - pentru cheltuielile nouei publicațiuni, autoritatea de cărți funduare ordonă licitația asupra întregului imobil și fixând un nou termen de licitație, emite o nouă publicațiune. Această cerere nu se poate revoca.

Fiecare dintre coproprietarii care au cerut licitația poate concura pentru imobil. În acest scop, trebue să depună din vadiu numai cota proporțională în raport cu porțiunile din imobil ale celorlalți coproprietari.

Dacă au cumpărat imobilul unul sau mai mulți coproprietari, cumpărătorul nu este obligat să achite cota din prețul de cumpărare care cade asupra porțiunii sale de proprietate. Distribuirea prețului de cumpărare încasat și radierea sarcinilor se va face în acest caz în așa fel, ca și când s'ar fi scos în licitație numai porțiunile celorlalți coproprietari.

Art. 159*. -

Accesoriile imobilului ce urmează a fi licitat, de regulă, nu se conscriu la fața locului. Urmăritorul are însă dreptul să prezinte la cererea de licitație și o conscriere și evaluare a accesoriilor, făcută de un prețuitor judecătoresc angajat stabil, respective de doi membri ai primăriei comunale, în care caz prețul de evaluare al accesoriilor se va adăuga la prețul de strigare.

Iar dacă din scriptele alăturate la cererea de licitație ar rezulta că, prețul de strigare al imobilului ce urmează a fi licitat, care se va stabili conform art. 148, este de cel puțin 100.000 Lei (în text 5000 florini), precum și atunci dacă urmăritorul dovedește cu certificat eliberat de un prețuitor angajat în mod stabil sau de doi membri ai primăriei comunale, sau în mod autentic altfel, că pe imobilul ce urmează a fi licitat este clădită o fabrică, sau moară cu aburi, sau altă clădire având importanță hotărîtoare asupra stabilirii prețului, poate să ceară, ca înainte de a se ordona licitația, să se facă prin portărel, o conscriere punctuală a accesoriilor la fața locului și să se stabilească atât prețul de evaluare al acestora, cât și prețul de evaluare al imobilului, pe cale de evaluare obișnuită, prin doi experți cari se vor numi din oficiu. În acest caz, licitația se ordonă după terminarea procedurei la fața locului și ca preț de strigare servește prețul de evaluare.

Notă . A se vedea nota de sub art. 135.

Art. 160. -

Și înafară de cazurile articolului precedent, până când nu s'a înaintat cererea de licitație, urmăritul are dreptul să ceară autorității de cărți funduare - întru cât avansează cheltuielile care cad în sarcina sa - să se facă conscrierea și evaluarea accesoriilor imobilului prin doi experți numiți din oficiu.

Dacă se face o asemenea conscriere și evaluare a accesoriilor, procesul-verbal ce se va dresa se alătură la scripte și publicațiunea de licitație se emite după terminarea procedurei, iar ca preț de strigare va servi prețul de evaluare.

Art. 161. -

Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este notată în cartea funduară o revendicare de drept de proprietate, nerezolvită încă cu valoare de drept, iar creanța urmăritorului s'a întabulat în cartea funduară după ce a fost notată revendicarea de drept de proprietate, licitația nu se poate ordona până la rezolvirea cu valoare de drept a revendicării.

Dacă, în privința revendicării notate, procesul nu este încă în curs, la cererea urmăritorului, revendicantul trebue îndrumat să înainteze procesul într'un termen fix; având urmăritorul dreptul să intervină în procesul în curs sau în acela care se va înainta.

Iar dacă creanța urmăritorului are inscripție în cartea funduară înainte de notarea revendicării, licitația se va ordona și efectua fără considerare la revendicare, însă partea din prețul de cumpărare, care rămâne după îndestularea pozițiilor de sarcini cu inscripție dinainte de notarea revendicării, trebue ținută în depozit judecătoresc până la rezolvirea cu valoarea de drept a revendicării.

Aceste norme se vor aplica și atunci, dacă, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, este notat vreun proces de proprietate.

Art. 162. -

Dacă asupra unui imobil este notat în cartea funduară, cu prioritate față de creanța urmăritorului, un drept de răscumpărare de zălog, licitația trebue ordonată cu condiția să rămână neatins dreptul de răscumpărare de zălog.

Însă, dacă creanța urmăritorului este întabulată cu prioritate față de notațiunea dreptului de răscumpărare de zălog, licitația se va ordona fără considerare la dreptul de răscumpărare de zălog, iar restul din prețul de cumpărare, care rămâne după ce se vor îndestula pozițiile de sarcini dinainte de notațiunea dreptului de răscumpărare de zălog, trebue consemnat în depozit judecătoresc, până când se decide asupra dreptului de răscumpărare de zălog, prin sentință judecătorească sau prin transacțiune.

Art. 163. -

Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este înscris în cartea funduară un drept de servitute, licitația se ordonă cu condiția, ca dreptul de servitute să rămână neatins.

Însă, dacă asupra imobilului este întabulată o creanță înainte de întabularea servituții, deodată cu ordonarea licitației, trebue stabilită și suma, care se arată suficientă pentru îndestularea totală a creanțelor ipotecare anterioare servituții, și în condițiunile de licitație se va arăta și aceea că, întru cât imobilul s'ar vinde cu menținerea dreptului de servitute pentru un preț care nu ajunge suma stabilită, necesară în scopul îndestulări pozițiilor de sarcini anterioare inscripției servituții din cartea funduară, licitația devine fără efect și imobilul se vinde la termenul fixat din nou, fără menținerea dreptului de servitute.

Art. 164. -

Dacă obiectul licitației este o vie, la cererea urmăritorului, sau a urmăritului, sau a oricărui interesat tabular, judecătoria competentă pentru efectuarea execuției poate ordona a se da via în administrarea unui curator de sechestru numit din oficiu.

Administrarea prin curator de sechestru a altor imobile se poate ordona numai atunci, dacă petiționarul justifică că, fără de aceasta imobilul este expus până la licitație unui pericol de depreciere.

Art. 165. -

În privința apelului (recurgerei) ce se va înainta împotriva publicațiunei de licitație emisă de autoritatea de cărți funduare, care este a se considera totodată și ca încheere de ordonarea licitației, precum și în privința efectului suspensiv al acestuia sunt a se aplica normele generale (art. 37).

În acest apel (recurgere) se poate cere și remedierea prejudiciilor cauzate prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației, premergătoare sau concomitente cu emiterea publicațiunii.

Pe lângă aceasta, cei interesați (art. 153) au dreptul să facă contestație adresată autorității de cărți funduare, care trebue înaintată în 8 zile socotite dela înmânarea publicațiunei, pentru modificarea condițiunilor de licitație stabilite, precum și pentru remedierea viciilor de formă săvârșite prin dispozițiunile autorității de cărți funduare referitoare la ordonarea licitației. Asupra contestației hotărăște autoritatea de cărți funduare în 8 zile - în caz de nevoie după ascultarea celorlalți interesați - și întru cât găsește contestația întemeiată, dispune în consecință și în caz de nevoie emite o nouă publicațiune de licitație.

Cererea pentru modificarea condițiunilor de licitație, înaintată după termenul de 8 zile, se poate lua în considerare numai atunci, dacă aderă la ea toți interesații (art. 153) prin declarație cu semnături autentificate sau luate la proces-verbal de către autoritatea de cărți funduare.

Dacă se înaintează și apel (recurgere) și contestație, scriptele se înaintează instanței a doua după rezolvirea contestației, însă numai în acel caz, dacă prejudiciul reclamat nu a fost remediat în urma contestației.

Art. 166. -

Dacă, în clipa când se ordonă întabularea dreptului de ipotecă execuțională, este în curs o procedură de execuție silită împotriva aceluiași urmărit și asupra aceluiași imobil, în scopul de a se încasa creanța altui urmăritor, autoritatea de cărți funduare, va declara, prin încheerea de ordonarea întabulării ipotecii execuționale, pe urmăritorul posterior ca aderat la urmăritorul anterior, și despre ordonarea aderării încunoștiințează pe urmăritor, urmărit și pe urmăritorul anterior.

Art. 167. -

Dacă s'a ordonat aderarea, întru cât nu s'a emis încă publicațiune de licitație în favoarea urmăritorului anterior, la cererea oricărui urmăritor se va emite o publicațiune colectivă de licitație în scopul încasării creanțelor urmăritorului anterior și posterior, cu arătarea ambilor urmăritori, afară de cazul când unul sau celălalt urmăritor anunță reglementar desistarea sa dela execuție.

Iar dacă publicațiunea de licitație a fost deja emisă în favoarea urmăritorului anterior, autoritatea de cărți funduare, deodată cu ordonarea aderării, emite publicațiune suplimentară, prin care ordonă a se ține și în favoarea urmăritorului posterior licitația ordonată în favoarea urmăritorului anterior. Această publicațiune suplimentară se comunică numai urmăritorului și se afișează la autoritatea de cărți funduare. Însă, pe cheltuiala sa, fiecare parte interesată are dreptul să insereze publicațiunea suplimentară în gazete, în modul arătat în art. 152.

În cele 15 zile dinainte de licitație nu se mai poate emite publicațiune suplimentară și dacă la această licitație imobilul nu s'a vândut, la cererea urmăritorului posterior se va emite o nouă publicațiune de licitație conform art. 147 și urm. Cu excepția acestui caz, aderarea are efectul de drept că, dacă licitația ordonată în favoarea urmăritorului anterior nu se ține din orice motiv, licitația se ține în favoarea urmăritorului posterior aderat.

Art. 168. -

Terța persoană, care, prin execuția ce s'a făcut asupra vreunui imobil, se simte lezată în drepturile reale pe care le are asupra imobilului sau asupra unei părți din el, în afară de cazurile anume reglementate prin art. 156, 161, 162 și 163, poate înainta, la autoritatea de cărți funduare, acțiune împotriva urmăritorului, pentru sistarea în întregime sau în parte a execuției imobiliare.

* Această acțiune se judecă după normele procedurei protocolare și se soluționează prin sentință. Împotriva sentinței de a doua instanță, prin care s'a aprobat sentința primei instanțe, nu are loc recurs.

Dacă reclamantul justifică temeinicia dreptului său, prin acțiune sau la desbatere, într'un fel demn de a fi crezut, autoritatea de cărți funduare poate suspenda licitația până la rezolvarea jurevalidă a acțiunei, fie necondiționat, fie condiționat de depunerea unei cauțiuni (art. 42).

Notă . 1. A se vedea nota de sub art. 140.

Art. 169. -

În ziua licitației, portărelul, prezentându-se la fața locului, dacă licitația trebue ținută din oficiu, o ține din oficiu, iar în caz contrar numai atunci, dacă urmăritorul sau urmăritul este reprezentat sau dacă vreunul din ei anunță, prin petiție scrisă sau prin declarație dată la proces-verbal, că nu vor să fie reprezentați la licitație, însă cer totuși ținerea ei. Urmăritul nu poate lua parte la licitație ca concurent, cu excepția cazului, când nu este debitor obligat personal al urmăritorului, ci este obligat să sufere licitarea imobilului numai pentru motivul că dânsul e proprietarul de carte funduară.

Art. 170. -

Înainte de începerea licitației, portărelul socotește suma de îndestulare și accesoriile, care, dacă nu se achită de urmărit, procedează mai departe: citește condițiunile de licitație și invită pe cei ce vor să liciteze, să depună la mâna sa vadiul stabilit sau să îi predea dovada reglementară despre consemnarea anticipată a vadiului în depozit judecătoresc (astăzi se depune recepisa Casei de Dep. și Consemn.) și să semneze condițiunile de licitație.

După aceasta, licitația se începe cu prețul de strigare și se continuă cât timp se fac oferte treptate. Dacă nimeni nu voiește să ofere mai mult, portărelul fixează un timp fix pentru închiderea licitației, care nu poate să fie mai scurt decât 5 minute și mai lung decât 15 minute, însă care se poate prelungi, la cererea vreunuia dintre concurenți, odată, cu încă 15 minute.

Dacă se face o nouă ofertă, licitația trebue continuată și când încetează ofertele, se fixează un nou timp fix, conform celor de mai sus.

Până la expirarea timpului fix, oricine ar dori să liciteze, poate și între timp să depună vadiul și poate să facă oferte.

După expirarea timpului fix, dacă între timp nu s'a făcut nicio ofertă mai mare, imobilul se declară cumpărat din partea aceluia care a oferit mai mult și prin aceasta licitația se declară terminată.

Art. 170 este completat prin art. 25 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 25. - Art. 170 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Acela, care a oferit pentru imobil un preț mai mare decât prețul de strigare, dacă nimeni nu voiește să ofere mai mult, este obligat să completeze imediat vadiul în raport cu suma oferită, la atâtea procente cât a fost și procentul vadiului în raport cu prețul de strigare. Dacă nu îndeplinește această obligațiune, oferta nu i se ia în considerare și nu mai poate lua parte la licitația, care trebue continuată fără amânare.

Dacă la continuarea licitației nu mai face nimeni nicio ofertă, însă mai înainte a licitat și altcineva, imobilul se declară cumpărat din partea acestuia, respective, dacă au fost mai mulți concurenți, din partea celui ce a oferit mai mult. Dacă această ofertă trece de prețul de strigare, trebuesc aplicate dispozițiunile alineatului precedent.

Concurentul, scutit în baza art. 21 de a depune vadiul, nu este obligat să depună nici suma pentru completarea vadiului.

Art. 171*. -

Dacă nu se oferă prețul de strigare, portărelul este obligat să scadă treptat prețul de strigare până când se fac oferte.

Dacă se face ofertă, în privința procedurii de mai departe, sunt a se respecta dispozițiunile art. 170. Imobilul se declară cumpărat din partea celui care a oferit mai mult, chiar dacă a oferit sub prețul de strigare și a luat parte numai el singur la licitație.

Urmăritorul, dacă este prezent sau dacă este reprezentat la licitație, poate să ceară suspendarea licitației, chiar și în cursul scăderii treptate a prețului de strigare, însă numai cât timp vreunul dintre concurenți nu a făcut ofertă. În cazul unei licitații ordonate în favoarea mai multor urmăritori, numai urmăritorii împreună pot să uzeze de acest drept.

Acest drept de suspendare nu se poate exercita atunci, când urmăritul cere ținerea licitației.

Art. 171 este completat prin art. 26 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 26. - Art. 171 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispozițiuni:

Imobilele supuse impozitului pe clădiri nu se pot vinde sub jumătate din prețul de strigare stabilit prin publicațiunea de licitație, iar alte imobile sub două treimi din prețul de strigare. Dacă, în cursul scăderii treptate a prețului de strigare, nu se face ofertă nici la prețul minimal, portărelul suspendă licitația. În privința procedurei de mai departe se urmează conform art. 176 și 177 din legea LX: 1881, cu aplicarea corespunzătoare a art. 21, 22 și 23 de mai sus.2)

2) A se vedea art. 21. 22 și 23 în cuprinsul art. 147, 148 și 158 din această lege.

Notă . Art. 171 este modificat prin art. 3, 4, 5 și 6 din legea Nr. 306 din 5 August 1938:

Art. 3, alin. 5, - Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispozițiunilor art. 1, reduse cu 25%; ea va fi indicată în publicațiunea de vânzare.

Art. 4. - Dacă la primul termen fixat pentru licitație nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat de articolul precedent, licitația se va amâna, termenul nouei licitații nu poate fi mai scurt de 25 zile și nici mai lung de 40 zile libere dela data nouei publicațiuni.

La noul termen ce se va fixa, prețul dela care încep strigările va fi cel fixat de art. 3, redus cu 10%, iar dacă se va oferi prețul astfel redus sau mai mult, tribunalul va pronunța adjudecarea potrivit legilor în vigoare.

Art. 5. - În cazul când nu se va fi obținut la al doilea termen de vânzare prețul prevăzut de art. 4, vânzarea se va amâna în aceleași condițiuni, la noul termen adjudecarea făcându-se la prețul maxim ce se va obține.

Art. 6. - În legile în vigoare care admit adjudecarea bunului urmărit asupra creditorului, în cazul când nu s'a oferit un preț mai mare decât cel fixat prin art. 4 de mai sus, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decât pe prețul al cărui cuantum se fixează de acel articol.

Art. 172. -

Dacă, la același termen, urmează a fi separat licitate mai multe corpuri de avere funduară sau mai multe parcele ale aceluiași corp de avere funduară, urmăritul are dreptul să determine ordinea în care să se scoată la licitație imobilele.

Dacă urmăritul nu voiește să uzeze de acest drept al său, urmăritorul poate designa ordinea în care să se scoată la licitație imobilele; în caz contrar, se va urma ordinea arătată în publicațiunea de licitație și în cartea funduară.

Dacă, dintre mai multe corpuri de avere sau dintre mai multe parcele ale aceluiași corp de avere, s'a vândut o parte în licitație pentru un astfel de preț, că, ținând seama de situația de carte funduară și totodată ținând seama și de suma verosimilă a creanțelor privilegiate, din prețul de cumpărare al imobilelor deja vândute, se acoperă necondiționat creanța urmăritorului împreună cu accesoriile, licitația pe mai departe trebue suspendată.

Art. 173. -

Despre licitație se dresează proces-verbal, care trebue să cuprindă următoarele:

a) Arătarea obiectului, locului și timpului licitației, cu referire la încheerea de delegare și la publicațiunea de licitație ce s'a emis;

b) Numele portărelului și a părților prezente sau a reprezentanților lor;

c) Calculul creanței și arătarea împrejurării că, condițiunile de licitație au fost citite;

d) Numele și locuința celor ce vor să liciteze;

e) Însemnarea exactă a ofertelor treptate; în așa fel, ca, după numele fiecărui ofertant, să se arate sumele ofertelor făcute de el;

f) În cazul art. 171, arătarea scăderei treptate a prețului de cumpărare;

g) Oferta cea mai mare, scrisă în cifre și litere, și arătarea că, în urma acestei oferte mai mari, întru cât în timpul fix nu s'a făcut o ofertă mai mare, obiectul licitației se declară cumpărat din partea celui ce a oferit mai mult;

h) Mențiunea că, s'a reținut vadiul celui mai mare ofertant și că s'a restituit vadiul celorlalți concurenți.

Concurenții cari nu vor să participe pe mai departe la licitație, confirmând reprimirea vadiului sau adeverinței de depunere, pot să semneze procesul-verbal de licitație oricând în cursul licitației.

Art. 174. -

Cumpărătorul, dacă a licitat din încredințarea cuiva sau în tovărășie cu cineva, este obligat să numească la sfârșitul licitației pe mandantele sau pe tovarășul său de proprietate și să semneze procesul-verbal arătându-și această calitate.

Dacă nu se face o asemenea declarație, precum și atunci, dacă, deși s'a făcut declarație, nu se depune imediat procura specială, dată de mandantele sau tovarășul de proprietate și legalizată în regulă, sau dacă nu s'a înaintat judecătoriei în cel mult opt zile dela licitație, se consideră singurul cumpărător acela, care a făcut oferta cea mai mare.

La cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, portărelul este obligat să numească un curator de sechestru provizoriu, a cărui misiune este să supravegheze păstrarea neatinsă a imobilului și accesoriilor, până la predarea sau punerea sub sechestru a imobilului.

Art. 175. -

După terminarea licitației, portărelul este obligat să înainteze autorității de cărți funduare, fără amânare, toate scriptele, procesul-verbal de licitație precum și suma sau efectele depuse ca vadiu.

Dacă, din oricare motiv, scriptele nu se pot înainta fără amânare, suma sau efectele depuse ca vadiu, se înaintează cu raport separat, la licitațiile ținute în localitate, imediat după terminarea licitației, iar la alte licitații, după ce sosește acasă portărelul.

Cheltuielile de licitație socotite, le stabilește autoritatea de cărți funduare, după sosirea raportului.

Art. 176*. -

Dacă licitația a rămas fără rezultat, portărelul este obligat, pe lângă înaintarea scriptelor, să facă în decurs de trei zile raport autorității de cărți funduare. În decurs de șase luni, socotite din ziua licitației fără rezultat, autoritatea de cărți funduare fixează la cererea urmăritorului sau urmăritului un nou termen de licitație, pe treizeci zile, care se aduce la cunoștință publică în modul arătat la art. 152, cu deosebirea că extrasul publicațiunii se înserează numai odată în gazeta oficială chiar și atunci, când prețul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini). Publicațiunea se comunică celor interesați, conform art. 153, contra dovadă de înmânare și dacă dovada de înmânare nu sosește în decurs de cincisprezece zile, socotite dela afișarea publicațiunei, se numește curator.

Apelul (recurgerea) și contestația, înaintate contra acestei noui publicațiuni de licitație, nu au efect suspensiv asupra ținerii licitației.

Dacă nu s'a înaintat cerere pentru fixarea unui nou termen de licitație în decurs de șase luni, socotite din ziua licitației rămase fără rezultat, radierea notațiunei licitației, se va ordona din oficiu.

Aceste norme se aplică și atunci, când o licitație fixată a fost amânată prin acordul comun al părților.

Notă . A se vedea art. 2, 3, 4 și 5 ale legii Nr. 306 din 5 August 1938 (reproduse la nota de sub art. 152 și 171).

Art. 177. -

După șase luni, socotite dela termenul licitației rămase fără rezultat, sau amânate, ordonarea nouei licitații trebue cerută la autoritatea de cărți funduare conform art. 144. În acest caz, se va proceda în privința ordonării licitației și fixării termenului de licitație conform normelor din art. 145 și urm., iar în privința publicării termenului de licitație și încunoștiințării interesaților, potrivit dispozițiunilor art. 152 și 153.

Notă . A se vedea nota dela art. 176.

Art. 178. -

Pentru vicii de formă săvârșite la efectuarea licitației, urmăritorul, urmăritul, creditorii ipotecari și coproprietarii, în cazul că li s'a licitat și porțiunea lor, pot face în decurs de opt zile, socotite dela terminarea licitației, contestație, care se va înainta direct autorității de cărți funduare; la rezolvirea căreia se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile referitoare din art. 165.

În privința apelului (recurgerei) ce s'a declarat împotriva încheerii date asupra contestației, se aplică normele generale, însă, dacă autoritatea de cărți funduare anulează licitația în urma contestației, împotriva acestei încheeri, poate să facă apel (recurgere) și cumpărătorul în licitație.

Art. 179. -

Anularea licitației, efectuată asupra unor imobile, are loc numai în următoarele cazuri:

a) Dacă nu s'a înmânat publicațiunea de licitație de loc, sau nu în timp trebuincios, sau nu s'a înmânat regulat, interesaților, respective curatorilor și, în cazurile art. 185 și 187, cumpărătorului anterior (art. 153 și 176, mai departe art. 185 și 187);

b) Dacă publicațiunea primei licitații nu a fost afișată la autoritatea de cărți funduare cu cel puțin 60 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare cu cel puțin 15 zile și întru cât e necesară și o înserare în gazete, dacă publicațiunea primei licitații n'a fost înserată, conform art. 152, cu 15 zile înainte de licitație, iar publicațiunile licitațiilor următoare, conform art. 176, cu 8 zile înainte de licitație;

c) Dacă licitația s'a ținut, cu toate că în cursul procedurei de execuție s'a înaintat pe baza art. 140 și 165, în termen legat, apel (recurgere) sau contestație cu efect suspensiv asupra ținerii licitației;

d) Dacă licitația n'a fost ținută în locul sau în timpul arătat în publicațiunea afișată, înmânată sau înserată sau dacă nu s'a licitat imobilul arătat în publicațiune;

e) Dacă a fost admis cineva să liciteze fără a depune vadiul, sau dacă, fără motiv legal, a fost exclus dela licitație un concurent, care s'a oferit să depună vadiul;

f) Dacă nu s'au respectat dispozițiunile art. 170 și 171 referitor la ofertele treptate, la stabilirea timpului fix și la încetarea licitației;

g) Dacă, în conformitate cu art. 171, 172 și 185, licitația ar fi trebuit să fie suspendată și totuși s'a ținut.

Pe motivul că publicațiunea de licitație nu a fost înmânată regulat sau nu a fost înmânată de loc, licitația se poate anula numai atunci, când se înaintează contestație pe acest motiv de către interesatul, care, din cauza neregularității de înmânare, nu a fost încunoștiințat.

Pe motivul că nu a fost numit curator, sau pe motivul că publicațiunea de licitație nu a fost înmânată acestuia regulat sau de loc, anularea licitației are loc numai atunci, dacă face contestație interesatul neîncunoștiințat de licitație separat (art. 153).

Art. 180. -

Dacă în 8 zile, socotite din ziua licitației, nu se înaintează contestație, numai dacă condițiunile de licitație nu prevăd contrariul, i se eliberează cumpărătorului certificat de cumpărare, pe baza căruia, cumpărătorul poate lua în posesiune imobilul cumpărat și întru cât ar fi împiedecat în aceasta din partea urmăritului sau de către altcineva, poate să ceară, pentru luarea în posesiune a imobilului, ajutorul autorității comunale sau administrative.

Dacă cumpărătorul cere, punerea în posesiune se face prin portărel și în caz de nevoie, întrebuințând forța publică.

Dacă se înaintează contestație, în termen 8 zile, socotite din ziua licitației, la cererea și pe cheltuiala cumpărătorului, imobilele vândute se iau sub sechestru, chiar fără justificarea vreunui pericol.

Art. 181. -

Dacă imobilul licitat este dat în chirie sau în arendă, chiriașii sau arendașii sunt obligați - afară numai dacă s'a stipulat contrariul în condițiunile de licitație - să cedeze cumpărătorului dreptul de folosință și anume: arendașii, după modalitățile din contract, la finea anului economic în care s'a ținut licitația, iar chiriașii, în conformitate cu normele locale și în lipsa lor, după o denunțare de trei luni. Prețul locațiunii, scadent după ziua licitației, i se cuvine cumpărătorului. Drepturile, pe care le-ar avea chiriașul sau arendașul împotriva locatorului, eventual și asupra prețului de cumpărare rămân neatinse.

Chiriașul sau arendașul, dacă au fost avizați despre licitație de către cumpărător, nu mai pot plăti urmăritului prețul locațiunii ce devine scadent din ziua licitației și până la ridicarea ei la valoare de drept, ci sunt obligați să-l depună la judecătorie (astăzi Casa de Dep. și Consemn.).

Art. 182. -

Dacă s'a ridicat la valoare de drept licitația și cumpărătorul a îndeplinit condițiunile de licitație, în special a achitat prețul de cumpărare, autoritatea de cărți funduare ordonă din oficiu să se întabuleze pe numele său dreptul de proprietate asupra imobilului.

Deodată cu întabularea dreptului de proprietate, se vor radia din oficiu toate pozițiile de sarcini întabulate sau prenotate și notațiunile, cu excepția acelora care rămân eventual în ființă conform art. 162 și 163, sau care s'ar prelua conform art. 183.

Art. 183. -

Cumpărătorul este liber a se învoi cu creditorii ipotecari, să rămână creanțele acestora - întru cât ar primi îndestulare din prețul de cumpărare - și pe mai departe asupra imobilului ca sarcină. Asemenea creanțe se consideră ca și când s'ar fi vărsat și ordonanțat creditorilor.

Art. 184. -

Impozitele, care grevează imobilul, scadente după ziua licitației și taxele de transcriere, se vor suporta de cumpărător.

Ratele scadente după ziua licitației, din dijma de vie, din răscumpărări urbariale și altele asemănătoare, precum și din datoria pentru regulări de ape, care grevează imobilul, cad în sarcina cumpărătorului, fără a fi socotite în prețul de cumpărare.

Pentru alte sarcini ale proprietarului anterior - numai dacă condițiunile de licitație nu conțin contrariul - cumpărătorul nu răspunde.

Art. 185. -

Dacă cumpărătorul nu a îndeplinit în termenul fixat condițiunile de licitație, pe lângă pierderea vadiului, care se va adăuga la prețul de cumpărare ce se va încasa la o nouă licitație și care se distribue deodată cu acela, la cererea oricărui interesat, autoritatea de cărți funduare ordonă o nouă licitație.

În acest caz, noul termen de licitație se fixează de autoritatea de cărți funduare pe 30 zile conform normelor din art. 176. Publicațiunea de licitație ce se emite în acest caz, trebue comunicată înafară de cei arătați în art. 153 și cumpărătorului anterior și anume acestuia din urmă după normele pentru înmânarea actelor introductive de instanță, însă cu omiterea citației prin publicațiune, cu cel puțin 8 zile înainte de licitație.

Cumpărătorul anterior nu poate lua parte la noua licitație ca cumpărător.

Dacă, înainte de termenul nouei licitații, cumpărătorul, pe lângă că achită toate cheltuielile cauzate cu ordonarea nouei licitații, îndeplinește în întregime condițiunile de licitație într'un timp, când portărelul poate fi avizat înainte de ținerea licitației, autoritatea de cărți funduare este obligată să suspende licitația, iar dacă această plată se face înainte de începerea licitației la portărel, acesta este obligat să suspende licitația.

Notă . A se vedea nota de sub art. 152.

Art. 186. -

Dacă la noua licitație imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mare decât prețul de cumpărare anterior, diferența în plus nu i se cuvine cumpărătorului.

În caz contrar, dacă imobilul s'ar vinde pentru un preț mai mic, cumpărătorul anterior este obligat să plătească diferența ce se ivește între prețul de cumpărare vechiu și cel nou, însă în această diferență i se socotește și vadiul.

Până la concurența diferenței ce urmează a se plăti, la cererea oricărui interesat, chiar fără a se justifica vreun pericol, autoritatea de cărți funduare este obligată să ordone împotriva cumpărătorului execuție de asigurare și după ce ascultă la o desbatere protocolară pe interesați și pe cumpărătorul anterior, stabilește suma pe care cumpărătorul anterior va fi obligat să o plătească în termen de 15 zile sub sancțiunea execuției.

Pe baza încheerii ce se dă în această privință are loc execuție silită, însă asupra acesteia, apelul (recurgerea) ce se înaintează, are efect suspensiv.

Art. 187. -

A fost modificat prin art. 27 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Dacă, în decurs de 15 zile după licitație, cineva - pe lângă depunerea vadiului stabilit, sau în cazul art. 25 a vadiului completat, - face o ofertă, care întrece oferta cumpărătorului cu cel puțin a zecea parte și totodată avansează cheltuielile nouei licitații în raport cu cheltuielile stabilite pentru licitația anterioară (supraofertă), autoritatea de cărți funduare declară licitația anterioară fără efect și ordonă o nouă licitație, la care sunt a se aplica, în privința emiterii și înmanării publicațiunii de licitație, normele din art. 176 și 185 din legea LX: 1881 și art. 21, 22 și 23 de mai sus.

Supraoferta nu se mai poate revoca.

Alineatul penultim al art. 21 trebue aplicat în caz de supraofertă în mod corespunzător.

Noua licitație se ține după normele generale, cu deosebirea că:

1. Supraoferta este obligatorie și atunci dacă ofertantul nu se prezintă la licitație;

2. Dacă la licitație nu s'a făcut o ofertă mai mare decât supraoferta, imobilul se declară cumpărat de către supraofertant;

3. Cheltuielile nouei licitații este obligat să le plătească cumpărătorul, peste prețul de cumpărare.

Toate aceste abateri trebuesc arătate în publicațiunea de licitație.

Dintre mai multe supraoferte se ia în considerare cea mai mare.

Supraoferta este obligatorie și atunci, dacă licitația ținută în urma ei a fost anulată, ordonându-se o nouă licitație.

După ce s'a ținut în conformitate cu acest articol noua licitație ridicată la valoare de drept, nu se mai poate face o altă supraofertă.

Notă . Privitor la art. 21, 22 și 23 citate în cuprinsul acestui articol, a se vedea nota de sub art. 171, punct 2.

Art. 188. -

După ce s'a ridicat licitația la valoare de drept, autoritatea de cărți funduare fixează termen pentru desbaterea de seriere din oficiu și citează pentru aceasta pe cei interesați conform cărții funduare, respective curatorul numit pe seama lor în cursul execuției și Administrația financiară, pe cea din urmă cu invitația, să depună, până la termenul fixat pentru desbatere de seriere, un tablou despre impozitele către Stat și comună, care grevează direct imobilul și care au devenit scadente până în ziua licitației, specificându-se în el ziua scadenței și accesoriile, precum și o notă despre taxele care grevează imobilul, cu specificarea zilei în care s'a declarat actul juridic al transferului, în fine tablourile justificând existența datoriilor din impozite și taxe mai vechi, întabulate cu drept de ipotecă, cu atât mai mult că, dacă s'ar omite înaintarea lor și dacă nici nu s'ar prezenta la desbaterea de seriere, impozitele și taxele se înlătură cu ocaziunea distribuirii prețului.

Întru cât în cursul procedurei de execuție nu s'ar fi numit curator pentru reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliul necunoscut, trebue să li se numească curator, comunicându-se încheerea și acestuia.

Dacă rezultă din cartea funduară sau dacă autoritatea de cărți funduare are cunoștință că, imobilul este grevat cu dijmă de vie, răscumpărare urbarială sau altă asemenea răscumpărare, sau datorie pentru regulări de ape, trebuesc citați la desbaterea pentru distribuirea prețului și proprietarul îndreptățit, sau reprezentantul composesoratului, respective reprezentantul societății pentru regulări de ape.

Pentru creditorii absenți sau necunoscuți nu e necesar să se emită publicațiuni.

Cumpărătorul dacă nu a vărsat întregul preț, de asemenea trebue încunoștiințat despre desbaterea de seriere.

Art. 189. -

Din prețul de cumpărare se vor achita, înainte de creditorii ipotecari, următoarele poziții privilegiate, în următoarea ordine:

a) Cheltuielile făcute de urmăritor și în cazurile art. 166 și 167 de urmăritori, pentru publicarea și efectuarea licitației imobiliare, stabilite de judecătorie, mai departe cheltuielile de timbru ale desbaterei de seriere, taxele pentru desbaterea de seriere cuvenite curatorului numit ca să reprezinte pe creditorii necunoscuți și în cazul art. 164 și 212, cheltuielile și taxele curatorului de sechestru;

b) (Acest alineat a fost înlocuit prin art. 317 și 318 din legea Nr. 269, pentru codul de procedură fiscală din 1 Aprilie 1942; a se vedea textul la desvoltările noastre dela pag. 171 și 172);

c) Ratele, care în conformitate cu legile în vigoare grevează direct imobilul, din dijma de vie, din sumele de răscumpărări urbariale sau alte asemenea și din datorii pentru regulări de ape, care au devenit scadente înainte de ziua licitației, restante pentru un timp nu mai vechiu decât trei ani.

Dacă creanțele dela punctul c) nu s'ar putea achita în întregime din prețul de cumpărare, se vor achita în primul rând, creanțele pentru regulări de ape, iar celelalte creanțe vor suferi o reducere proporțională.

Notă . A se vedea capitolul V secția V privitor la regimul privilegiilor.

Art. 190. -

După îndestularea creanțelor privilegiate, se vor îndestula din prețul de cumpărare creanțele creditorilor ipotecari, în rangul serial din cartea funduară.

Creanțele înscrise asupra mai multor corpuri de avere funduară, cuprinse în cărțile funduare ale aceleiași autorități de cărți funduare, licitate deodată, se vor trece în ordinea de îndestulare cu observarea că, întru cât distribuirea prețului s'ar face deodată, creanțele, a căror îndestulare totală se poate face și pe lângă o distribuire proporțională, se vor îndestula din prețul de cumpărare proporțional. - Această regulă se aplică și la creanțele ipotecare, care grevează porțiunile mai multor coproprietari dintr'un imobil comun.

Iar, dacă creanța asigurată prin ipotecă grevează totodată și asupra altui imobil nescos în licitație, sau și asupra unei porțiuni nelicitate dintr'un imobil comun al altui proprietar, din prețul de cumpărare se va îndestula creditorul, după voința sa, în întregime sau în parte.

Creditorii ipotecari posteriori au dreptul să răscumpere, cu plată în numerar, până la distribuirea prețului, creanțele creditorilor ipotecari anteriori.

Dacă mai mulți creditori ipotecari voiesc să uzeze de acest drept, prioritatea se cuvine creditorilor în ordinea de inscripție din cartea funduară. Însă, creditorul ipotecar cu inscripție posterioară, poate să-și valorifice dreptul de răscumpărare și față de creditorul ipotecar anterior, dacă îi răscumpără și creanța acestuia cu plată în numerar.

Creditorul ipotecar, care a răscumpărat vreo creanță, intră în ce privește creanța răscumpărată în drepturile creditorului.

Notă . A se vedea și art. 17 din legea Nr. 33 privitoare la lichidarea datoriilor agricole și urbane, din 7 Aprilie 1934, pentru cazul când, în urma adjudecării definitive a vreunui bun, ar veni creditorii cu creanțe reduse în concurs cu alți creditori neintrând în prevederile acelei legi, iar prețul adjudecării n'ar fi suficient pentru acoperirea totalității creanțelor.

Art. 191. -

Dacă asupra imobilului licitat este întabulat în favoarea cuiva dreptul de uzufruct, prețul de cumpărare, respective restul din acest preț, care a rămas după îndestularea creditorilor ipotecari anteriori, se va consemna în depozit judecătoresc sau se va fructifica conform art. 202, iar venitul din dobânzi trebue eliberat uzufructuarului.

În cazul altei servituți, dacă imobilul s'a licitat în conformitate cu art. 163 fără menținerea servituților, se va avea în vedere la socoteli, în cuantumul pretins de creditor: suma plătibilă ca echivalent al servituții, iar în cazul unei arendări sau închirieri întabulate, suma despăgubirilor pretinse de arendaș sau chiriaș pentru cazul sistării raportului de locațiune. Aceeași normă se aplică și în cazul unor stipulațiuni înscrise, în ce privește echivalentul în bani al acestora.

Creanțele cu sumă nedeterminată, pentru asigurarea cărora s'a întabulat sau s'a prenotat conform regulamentului de cărți funduare o sumă maximă, se vor trece în socoteli cu această sumă maximă, iar creanțele asigurate prin înscrierea unei garanții, vor fi trecute în socoteli, cu suma garanției ce s'a înscris.

Întru cât asupra imobilului licitat sunt înscrise asemenea creanțe, prin încheerea ordonând desbaterea de seriere, va fi avertizat creditorul că, întru cât nu s'ar prezenta la desbatere și nu și-ar face calculul creanței, ea se omite din ordinea de seriere. Încheerea se comunică la mâna proprie a creditorului, fără citare prin publicațiune, și dacă înmânarea nu se poate efectua, se va numi curator.

Art. 192. -

Se vor îndestula în rangul serial al capitalului cuvenit creditorilor ipotecari, de asemenea în rangul serial al capitalului pozițiilor privilegiate, seriate conform punctului b) din art. 189:

a) Dobânzile, restante pentru un timp nu mai vechiu de trei ani, socotiți retroactiv din ziua licitației;

b) Dobânzile care curg mai departe și după ziua licitației.

* Dacă nu se arată procentul în inscripția din cartea funduară, nu se poate seria o dobândă mai mare de șase procente.

Cheltuelile de proces și cheltuelile, neadmise printre pozițiile privilegiate, ivite cu reprezentarea la execuție și la desbaterea de distribuirea prețului, se pot seria în aceeași ordine de prioritate ca și capitalul numai atunci când, până la concurența sumei care servește drept garanție pentru acoperirea cheltuielilor, a fost de asemenea înscris dreptul de ipotecă, însă și în acest caz numai atunci, dacă aceste cheltueli nu trec peste suma înscrisă. De altfel, cheltuielile se vor îndestula în rangul serial al întabulării lor și dacă o asemenea întabulare nu există, după ce au fost îndestulate toate creanțele ipotecare, eventual cu o reducere proporțională, din restul prețului de cumpărare.

Pentru creditorul ipotecar, care, deși citat, nu se prezintă la desbaterea pentru distribuirea prețului, se ține seamă numai de capitalul din inscripțiune.

Creanțele ipotecare producătoare de dobânzi, nescadente încă în ziua distribuirii prețului, se vor îndestula cu o sumă, la care, adăugând a dobândă de 6%, ar corespunde la scadență capitalului întabulat sau prenotat.

* La creanțe întabulate, derivând din împrumut, la care se amortizează capitalul, dobânda și eventual și alte accesorii, în rate egale, într'un anumit număr de ani, care cuprind amortizarea de capital, dobânzi și eventual și alte accesorii, la care este arătată această natură și în întabularea din cartea funduară, se poate excepționa serierea dobânzilor și eventualelor alte accesorii din obligațiune, în ordinea de prioritate a capitalului, numai întru atât, încât suma pretinsă cu titlul de capital și accesorii ar fi mai mare decât capitalul întabulat și procentele arătate în această întabulare, iar în cazul când procentul nu s'ar arăta, dacă ar fi mai mare decât o dobândă de 6%, socotită pe trei ani.

Notă . Acest articol a fost modificat prin art. 1 al legii Nr. 124 din 5 Mai 1938 (a se vedea nota de sub art. 150).

Art. 193. -

În cazul când sunt întabulate sau prenotate rente anuale, suma restantă pentru cel trei ani dinainte de ziua licitației se va îndestula din prețul de cumpărare, iar pentru acoperirea ratelor anuale care vor deveni scadente în viitor, se va trece în socoteli și se va fructifica capitalul necesar, conform învoielii părților. Dacă, în această privință, nu a intervenit nicio învoială între părți, asupra propunerilor făcute decide judecătoria.

Capitalul plasat se poate întrebuința pentru îndestularea creanțelor posterioare numai după ce a încetat obligațiunea pentru plata rentei.

Art. 194. -

Desbaterea de seriere o conduce judecătorul delegat și dresează despre aceasta un proces-verbal, în care se arată mersul desbaterii.

Desbaterea se începe cu aceea că, se socotește cu aproximație: suma din prețul de cumpărare consemnată în depozit judecătoresc și cea neplătită încă de cumpărător, împreună cu dobânzile curente și se face mențiune în procesul-verbal de rezultatul acestei socoteli.

După aceasta, ascultându-se cei interesați, se socotesc creanțele, respective se stabilește proectul ordinei de plată. În acest proect, se trec pozițiile socotite, sub numere curente, fără considerare la eventualele excepțiuni, însă în așa fel, ca să se înregistreze în rubrică separată pozițiile neexcepționale și de asemenea în rubrică separată pozițiile excepționate, iar în caz de excepționare parțială, partea excepționată în rubrica pozițiilor excepționate.

Socoteala se continuă până atunci, până se epuizează prin pozițiile neexcepționale întreg prețul de cumpărare, sau până se socotesc toate creanțele ipotecare.

Art. 195. -

După ce s'a terminat facerea socotelilor, judecătorul ascultând, în privința fiecărei poziții excepționate, pe cei ce fac excepțiile și pe cei cu interese contrare, le consemnează declarațiile în proces-verbal, cu referire la eventualele dovezi, și înaintează fără amânare autorității de cărți funduare procesul-verbal, semnat de dânsul și de părți.

Art. 196. -

Autoritatea de cărți funduare este obligată să stabilească ordinea de îndestulare pe baza procesului-verbal prezentat, în așa fel, ca să fie terminată în cel mai târziu 15 zile, socotite din ziua desbaterii de seriere, pentru a putea fi expusă la vederea părților interesate.

Autoritatea de cărți funduare soluționează excepțiunile privitoare la pozițiile privilegiate înșirate în punctul a) al art. 189, întotdeauna și de regulă și excepțiunile privitoare la creanțele ipotecare, care se referă numai la chestiunea rangului serial din cartea funduară, pe baza procesului-verbal prezentat și după situația de carte funduară, fără de îndrumare la proces.

Însă, dacă excepțiunile privind rangul serial din cartea funduară nu se pot soluționa pe baza cărții funduare, una din părțile cu interese contrare se va îndruma să înainteze acțiunea, acordându-se un termen fix.

În privința impozitelor și taxelor anunțate ca poziții privilegiate, autoritatea de cărți funduare hotărăște numai asupra chestiunei dacă se seriază sau nu impozitele și taxele din tablou printre pozițiile privilegiate conform art. 189 și în această privință, dacă crede de necesar, poate îndruma autoritățile fiscale să servească informațiuni și date mai amănunțite.

În ce privește suma impozitelor și a taxelor, cei interesați se pot adresa cu remedii de drept autorităților fiscale competente, conform normelor în vigoare.

Notă . A se vedea art. 324 al legii Nr. 269 din 1 Aprilie 1942. pentru codul de procedură fiscale.

Art. 197. -

Dacă s'a excepționat de către debitor vreo creanță ipotecară sau veracitatea ori cuantumul vreunei creanțe enumerate la art. 189, punct. c), creditorul trebue îndrumat la proces, dacă nu dovedește la desbaterea de seriere că, creanța sa este stabilită prin sentință ridicată la valoare de drept sau prin transacțiune judecătorească, sau că este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedură procesuală, sau că este proces în curs.

De asemenea, creditorul trebue îndrumat la proces și atunci, când se excepționează creanța socotită conform art. 191, fie de debitor fie de către alt creditor ipotecar. Cu excepția acestor cazuri, când se excepționează de către alt creditor ipotecar o creanță nestabilită prin sentință ridicată la valoare de drept sau transacțiune, sau o creanță care nu este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedură procesuală, însă recunoscută de debitor, se va îndruma la proces creditorul care ridică excepții.

Iar, dacă creanța este stabilită prin sentință ridicată la valoare de drept sau transacțiune, sau este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedură procesuală, excepțiile se pot lua în considerare numai atunci, dacă cei ce le ridică au făcut verosimil că, creanța a încetat în întregime sau în parte, în urma unor împrejurări de fapt ivite după data sentinței ridicate la valoare de drept, transacțiunei sau actului autentic. În acest caz, fie că se ridică excepțiunile de către debitor, fie că se ridică de către creditor, trebue să fie îndrumați la proces cei ce excepționează.

Cel îndrumat la proces este obligat să înainteze acțiunea la judecătoria competentă într'un termen fix de 30 zile, socotite dela ridicarea la valoare de drept a încheerii și să anunțe înaintarea acțiunei autorității de cărți funduare, în același termen.

Dacă se excepționează valabilitatea unei inscripțiuni din cartea funduară, se va îndruma la proces cel ce ridică excepția.

Însă, împotriva valabilității inscripției din cartea funduară poate să ridice excepțiuni numai acela, care în conformitate cu regulamentul cărților funduare are dreptul să facă acțiune.

Art. 198. -

Dacă cei ce fac excepții arată că, s'a pus în curgere acțiunea de reînoire (revizuire) sau procedura de anulare împotriva sentinței prin care s'a stabilit creanța excepționată, în cazul când justifică un pericol (art. 42), pot pretinde ca suma excepționată să se păstreze în depozit judecătoresc până când se soluționează prin hotărâre judecătorească ridicată la valoare de drept procedura care este în curs.

Art. 199*. -

Împotriva încheerii de seriere, dată de autoritatea de cărți funduare, are loc apel (recurgere), care trebue înaintat în decurs de 8 zile, socotite dela împlinirea unui termen de 15 zile, din ziua desbaterii de seriere, și dacă instanța a doua a schimbat încheerea primei instanțe, are loc recurs pe mai departe la instanța a treia, în termen de 8 zile dela comunicare.

Apelul (recurgere) are efect suspensiv întru atât, încât până la rezolvirea lui nu se poate face îndestularea creanțelor, a căror îndestulare din prețul de cumpărare depinde de hotărârea care se va da asupra apelului (recurgerei).

Notă: a se vedea nota noastră de sub art. 140.

Art. 200. -

După expirarea termenului de apel (recurgere), autoritatea de cărți funduare dispune din oficiu a se îndestula creanțele, a căror achitare nu depinde nici de eventualele apeluri (recurgeri), înaintate și nici de îndrumarea la proces.

Cu această ocaziune, autoritatea de cărți funduare stabilește, după poziții, sumele care trebuesc păstrate în depozit judecătoresc până la expirarea termenului fix pentru înaintarea procesului, respective până la rezolvirea cu valoare de drept a procesului ce s'a pornit, sau până când se dă încheere asupra apelului (recurgerei).

În măsura în care se va rezolva una sau alta din excepțiuni, prin hotărîre ridicată la valoare de drept, sau prin expirarea termenului fix, respective prin faptul că s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea dată de instanța superioară asupra apelului (recurgerei), plățile în continuare se vor efectua de autoritatea de cărți funduare, din timp în timp.

Art. 201. -

Plata se face, de regulă, în așa fel că, se ordonanțează celui în drept suma din depozit. În acest scop, îndreptățitul respectiv este obligat să prezinte autorității de cărți funduare, documentul original, întru cât nu l-ar fi prezentat la desbaterea de seriere, pe care va trebui să se noteze plata.

Plata făcută prin ordonanțare se notează pe documentul original și dacă, prin plată, documentul și-a pierdut valoarea, se eliberează debitorului, iar în caz contrar, se restitue creditorului.

Dacă se ordonanțează pe seama vreunui creditor, ca achitare parțială, restul din prețul de cumpărare, fără a se putea determina suma, care rămâne după îndestularea celorlalte creanțe, stabilite în sume determinate, ce se plătesc, respective se păstrează în depozit judecătoresc, se va îndruma percepția să raporteze autorității de cărți funduare, după ce s'a făcut plata, suma acestui rest, pentru a se putea nota amortizarea.

Întru cât împrejurările, pretind, autoritatea de cărți funduare poate ordona să se efectueze plata creanțelor, în întregime sau în parte, printr'un delegat al său, la un termen fixat în acest scop, sau în cazuri mai importante, printr'un notar public, încredințat în acest scop, socotindu-se taxele acestuia din urmă printre pozițiile privilegiate.

Art. 202. -

Pe seama creditorului, a cărui creanță, a fost excepționată neîntemeiat, cei ce au excepționat-o, sunt obligați solidar să plătească diferența de dobândă, după suma de depozit, care se cuvine creditorului.

Creditorul are dreptul să-și valorifice acest drept în procesul pornit conform art. 197, sau prin proces separat.

Dacă debitorul excepționează creanța, creditorul poate pretinde să se socotească această diferență de dobândă pe doi ani și seriindu-se în rangul creanței sale să i se asigure prin consemnare în depozit. Iar dacă excepțiunea se ridică din partea vreunui alt creditor, creditorul, a cărui creanță a fost excepționată poate să pretindă prin procesul-verbal dresat despre desbaterea de seriere, ca cei ce excepționează, să îi asigure diferența de dobândă și cheltuielile de proces, conform art. 42, după care, judecătoria îndrumă, prin încheerea dată cu ocaziunea desbaterii de seriere, pe cei ce excepționează, să depună o cauțiune, care se va stabili pe bază de apreciere judecătorească.

Împotriva acestei părți din încheere nu are loc vreun remediu de drept și dacă cei ce au ridicat excepțiunile nu consemnează cauțiunea, în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea încheerii, suma stabilită în ordinea de seriere, se ordonanțează, la cererea celui îndreptățit, fără a se ține seamă de îndrumarea la proces.

În altă privință, părțile interesate au dreptul să se învoiască, ca suma ce servește drept acoperire pentru poziția excepționată, să se fructifice, în loc de depozit judecătoresc, la vreo instituțiune financiară, pe care o vor alege dânșii, sau să se elibereze vreunui interesat, eventual după oferirea unei garanții din partea acestuia.

Dacă se găsește evident neîntemeiată acțiunea înaintată de către creditorul care a ridicat excepții, în urma îndrumării la proces, cel ce a ridicat excepții, se pedepsește cu o amendă până la 50.000 lei (în text: 500 florini).

Art. 203. -

În cazul unei execuții ce urmează a se efectua asupra unor imobile neînscrise în cartea funduară, În cererea de execuție se vor descrie exact imobilele și se va arăta că, urmăritul este în posesiunea bunurilor din chestiune.

Pentru efectuarea execuției se va sezisa și în acest caz autoritatea de cărți funduare, care deleagă un portărel, pentru a se conscrie la fața locului și a se lua sub sechestru imobilul.

Cu ocaziunea procedurei dela fața locului, se vor conscrie și accesoriile imobilelor, și atât acestea, cât și imobilele înseși, se vor evalua prin doi experți numiți din oficiu. Prioritatea dreptului de ipotecă se socotește din momentul sechestrului.

În publicațiunea de licitație se va cuprinde și somațiunea, ca toți aceia cari înțeleg să-și revendice asupra bunurilor sechestrate dreptul de proprietate sau vreun alt drept, să-și înainteze acțiunea de excindere, iar dacă revendică din prețul de cumpărare o îndestulare cu prioritate, să-și înainteze declarațiile de privilegiu, înainte de termenul primei licitații cu atât mai mult, pentru că în caz contrar, revendicările lor nu se iau în considerare. Acțiunea de excindere înaintată până la primul termen de licitație, are efect suspensiv asupra ținerii licitației:

În alte privințe, sunt a se aplica, corespunzător, cu natura lucrurilor, normele stabilite pentru urmărirea imobilelor înscrise în cărțile funduare.

Dacă vreunui urmărit i se cuvine, pe lângă uzufructul unui imobil, dreptul de proprietate asupra construcțiilor de pe el, fără să aibă inscripțiune în cartea funduară, iar dobândirea dreptului de proprietate în cartea funduară depinde de îndeplinirea anumitor condițiuni, sau subversează un raport de drept, în baza căruia drepturile urmăritului pot forma obiectul unei vinderi și cumpărări, se vor aplica, corespunzător cu natura lucrurilor, normele de mai sus.

Art. 204. -

Proprietarul, întabulat în cartea funduară, are dreptul să ceară la instanța de cărți funduare competentă să i se vândă averea sa imobiliară, prin licitație judecătorească voluntară și anume: sau în așa fel, ca licitația să aibă față de creditorii ipotecari efectul de drept al unei licitații execuționale, sau în așa fel, ca sarcinile să rămână pe avere și după licitație.

Această cerere, în privința căreia sunt aplicabile dispozițiunile art. 144, trebue să aibă semnătura legalizată a proprietarului sau a încredințatului său, având procură legalizată.

Ordonarea licitației și procedura pe mai departe se face după normele referitoare la licitația imobiliară, execuțională, cu abaterile stabilite prin articolele următoare:

Art. 205. -

Dacă licitația, s'a cerut în așa fel, ca să aibă efectul de drept al unei licitații execuționale, la cererea oricărui creditor ipotecar, care se va înainta în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea publicațiunei de licitație, licitația trebue suspendată pe termen de șase luni și noul termen de licitație se poate fixa numai după ce au expirat cele șase luni.

Tot în acest caz, în privința efectului de drept al notațiunii licitației se, vor aplica dispozițiunile art. 142, și în privința distribuirii prețului de cumpărare al imobilului licitat, se vor respecta normele de distribuire a prețului de cumpărare încasat la licitații execuționale.

Art. 206. -

Dacă se cere licitația în așa fel, ca să rămână sarcinile înscrise și pe mai departe pe avere, proprietarul stabilește el singur condițiunile de licitație și poate să fixeze suma, sub care să nu se poată vinde la licitație imobilul.

Despre ordonarea licitației nu se încunoștiințează creditorii ipotecari și după ce se ridică la valoare de drept licitația, respective după ce se îndeplinesc condițiunile de licitație, se întabulează dreptul de proprietate în favoarea cumpărătorului, menținându-se neatinse sarcinile înscrise.

Art. 207. -

Normele din art. 204-206 se aplică și în cazul, când se ordonă, de către instanța succesorală sau de autoritatea tutelară, vânzarea prin licitație a vreunui imobil din succesiune și pentru efectuarea ei, se adresează comisie rogatorie autorității de cărți funduare.

TITLUL III Execuția asupra uzufructului imobilelor

Art. 208. -

Atunci când urmăritul are drept de uzufruct, înscris în cartea funduară, asupra unui imobil care formează proprietatea altuia, în cazul că s'a ordonat execuția asupra acestui uzufruct, se vor aplica, în ce privește întabularea dreptului de ipotecă execuțională, justificarea prenotării, respective notațiunea dreptului de execuție, dispozițiunile art. 135 și 136, corespunzător cu natura lucrurilor.

După întabularea dreptului de ipotecă execuțională, justificarea prenotării, respective notațiunea dreptului de execuție, autoritatea de cărți funduare ordonă punerea uzufructului sub sechestru execuțional și ținând seama de propunerea urmăritorului, numește curator de sechestru și deleagă portărel pentru preluarea pe lângă inventar a uzufructului pus sub sechestru și a accesoriilor, respective sezisează în acest scop judecătoria competentă. În cazul mai multor execuții, ce urmează a se efectua deodată sau consecutiv, se va numi unul și același curator.

În privința administrării în regie a uzufructului pus sub sechestru sau valorificării lui prin arendare, hotărăște, după ascultarea celor interesați, autoritatea de cărți funduare și dă curatorului de sechestru îndrumările necesare (art. 245).

Art. 208 este completat prin art. 28 din legea XLI: 1908, după cum urmează:

Art. 28. - Articolul 208 din legea LX: 1881 se completează în sensul că, la execuția efectuată asupra uzufructului unui imobil, scutirea prevăzută în punctul 18 al art. 2, i se cuvine urmăritului, în ce privește sămânța și atunci, dacă culegerea recoltei a avut loc în decurs de o lună dela predarea pe cale execuțională a uzufructului (alineatul 2 al art. 208 din legea LX: 1881).

Notă . A se vedea art. 7 al legii Nr 306 din 5 August 1938, după care: "în cazul vânzării silite a cerealelor, prinse de rădăcini, ordonarea vânzării lor se va putea face numai după ce au fost culese".

Art. 209. -

Venitul, care nu constă din bani, încasat în cursul administrării curatorului de sechestru, se va valorifica din partea curatorului de sechestru conform învoielii celor interesați, iar dacă n'a intervenit o învoială de comun acord, pe cale de licitație judecătorească, după normele prescrise pentru licitarea mobilelor, cu deosebirea că, curatorul de sechestru este obligat să prezinte, în scopul delegării unui portărel, acelei judecătorii competente, pe teritoriul căreia se află obiectul uzufructului, lista lucrurilor care urmează a fi licitate și cartea de evaluare (art. 148) arătând valoarea lor. Portărelul emite publicațiunea de licitație fără somațiune de revendicarea drepturilor. Prețul de cumpărare și procesul-verbal de licitație se eliberează curatorului de sechestru contra dovadă, care e obligat să înainteze autorității de cărți funduare, cu raport, procesul-verbal de licitație, desocotirea și restul de bani și anume, dacă sechestrul execuțional durează mai mult decât un an, anual (art. 248, 250, 252).

Orice impozit curent, care grevează uzufructul imobilului, se va plăti în cursul sechestrului execuțional de către curator.

Art. 210. -

Din venitul încasat în cursul sechestrului, dacă în cartea funduară nu este înscris asupra uzufructului drept de ipotecă în favoarea altuia, se achită de către autoritatea de cărți funduare creanța urmăritorului și accesoriile și eventualul rest se eliberează urmăritului.

Dacă asupra uzufructului este înscrisă altă creanță, înainte de creanța urmăritorului, se ține de către autoritatea de cărți funduare desbatere de seriere reglementară și aplicându-se corespunzător cu natura lucrurilor normele prescrise pentru distribuirea prețului la imobile, distribuirea prețului se face conform cu aceste norme.

Art. 211. -

Întru cât dreptul de proprietate asupra imobilului este al urmăritului, urmăritorul are dreptul să facă execuție asupra uzufructului, fie deodată cu execuția asupra fondului, fie fără de aceasta, numai asupra uzufructului conform normelor din art. 208 și 209.

Despre încheerea, prin care se ordonă inscripțiunea dreptului de ipotecă execuțională sau notațiunea dreptului de execuție, se vor încunoștiința în acest caz și creditorii anteriori inscripțiunii sau notațiunii.

Execuția făcută asupra uzufructului nu împiedecă licitarea imobilului, iar dacă imobilul se licitează, execuția efectuată asupra uzufructului nu are efect asupra recoltei pendinte neculese încă în ziua licitației și dacă imobilul e închiriat, asupra chiriei care nu a devenit scadentă până în această zi.

Creanța urmăritorului, care a efectuat execuție numai asupra uzufructului imobilului, se va seria din prețul de cumpărare al imobilului după creanțele tuturor creditorilor ipotecari.

Prioritatea între mai mulți asemenea creditori o determină momentul în care s'a făcut inscripția execuției asupra uzufructului.

Art. 212. -

În cazul unei execuții efectuate asupra uzufructului conform art. 211, creditorii ipotecari în favoarea cărora s'a înscris dreptul de ipotecă execuțională, sau s'a notat dreptul de execuție asupra imobilului însuși, înainte de a se culege recolta pendinte sau înainte de a deveni scadentă chiria, pot pretinde, printr'o petiție adresată autorității de cărți funduare, ca suma încasată din recolte pendinte sau din chirie, să nu se întrebuințeze pentru îndestularea creanței urmăritorului, ci să se țină deocamdată în depozitul judecătoresc.

Dacă se licitează imobilul însuși, în decurs de un an dela culegerea recoltei, sau din ziua scadenței chiriei, suma încasată din recolta pendinte sau din chirie se adaugă la prețul de cumpărare al imobilului și prețul de cumpărare se distribuie conform normelor din articolul precedent. În acest caz, cheltuielile sechestrului execuțional se îndestulesc printre pozițiile privilegiate, din prețul de cumpărare.

Iar, dacă imobilul nu s'a licitat în cursul acestui an, suma consemnată în depozit se întrebuințează pentru îndestularea creanței acelui creditor, care a efectuat execuția pe uzufruct.

Notă . A se vedea art. 7 al legii Nr. 306 din 5 August 1938 și nota de sub art. 208.

Art. 213. -

Dacă urmăritul are drept de uzufruct asupra unui imobil, fără ca acest drept al său să fie înscris în cartea funduară, execuția se efectuează asupra acestui uzufruct ca asupra mobilelor. Însă, uzufructul nu formează obiect de licitație și se valorifică, cu aplicarea corespunzătoare a art. 208 și 209, pe cale de sechestru execuțional. Numirea curatorului de sechestru și distribuirea prețului de cumpărare intră în competența judecătoriei competente conform art. 18.

Prioritatea dintre mai mulți asemenea urmăritori se socotește după momentul în care s'a efectuat sechestrul.

Aceste norme se aplică și atunci când execuția se efectuează - în cazul alineatului ultim al art. 203 - numai asupra uzufructului ce se cuvine urmăritului.

*
* *

Art. 214-219 inclusiv au fost abrogate prin art. 13 din legea de extindere.

*
* *

Art. 220. -

Dacă obiectul execuției este un drept de proprietate sau alt drept real referitor la un imobil, instanța ordonă întabularea dreptului de proprietate sau a dreptului real prin încheerea de ordonarea execuției și sezisează în acest scop autoritatea de cărți funduare.

Dacă dreptul de proprietate este prenotat în favoarea urmăritului, sau dacă este notat procesul sau sechestrul, urmăritorul este obligat să arate în cererea de execuție numărul încheerii prin care s'a ordonat prenotarea.

Dacă, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilului ce formează obiectul execuției, este necesară desmembrarea vreunei parcele înscrise sub un număr topografic, se va trimite autorității sezisate schița corespunzând ordonanțelor de carte funduară, dacă o asemenea schiță a fost prezentată în cursul procesului, în care să se arate porțiunile de imobil ce urmează a fi desmembrate. Inscripțiunea se face pe baza acestei schițe, după ce se ordonă, în caz de nevoie, ascultare conform art. 56, punct d), din regulamentul cărților funduare.

Iar, dacă asemenea schiță nu s'a alăturat în proces, autoritatea de cărți funduare sezisată pentru efectuarea execuției notând rangul serial în care s'a făcut sezisarea pentru execuție, deleagă un portărel pentru întocmirea la fața locului a schiței de desmembrare, cu intervenția unui expert, respective adresează în acest scop comisie rogatorie judecătoriei competente. În acest caz, i se predau portărelului toate datele din proces și în privința citării urmăritului la procedura dela fața locului, se vor respecta dispozițiunile articolului următor. Întabularea dreptului de proprietate, în legătură cu adnotarea, se ordonă și se efectuează pe baza raportului portărelului, în rangul serial al sesizării pentru execuție, eventual în rangul serial dobândit anterior prin prenotare, notarea procesului sau sechestrului.

Dacă s'a ordonat execuția totodată și pentru introducerea în posesiune (art. 221), procedura la fața locului se va face deodată în ambele direcții.

Art. 221. -

Dacă urmăritorul cere deodată cu întabularea dreptului de proprietate sau a altui drept real și introducerea sa pe cale execuțională în posesiunea imobilului sau a dreptului real, autoritatea de cărți funduare sezisată pentru efectuarea execuției, deodată cu ordonarea pe cale execuțională a întabulării, deleagă un portărel pentru a efectua la fața locului introducerea în posesiune, respective adresează pentru efectuare comisie rogatorie judecătoriei de ocol competente.

Iar, dacă obiectul execuției este numai posesiunea sau folosința vreunui imobil sau drept real, instanța care ordonă execuția dispune, în privința delegării portărelului sau sezisării judecătoriei de ocol respective, cu ocaziunea ordonării execuției.

În aceste cazuri, toate scriptele de proces i se predau portărelului, care este obligat să încunoștiințeze, despre termenul pe care îl fixează la fața locului pentru efectuarea execuției, pe urmărit sau reprezentantul său din proces, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliul arătat în proces, care se va pune la poștă cu cel puțin 8 zile înainte de termenul fixat.

*
* *

Art. 222 a fost abrogat prin art. 13 din legea de extindere.

TITLUL IV Dispozițiuni de asigurare

I. Execuția de asigurare

Dispozițiunile legii LX: 1881 privitoare la execuția de asigurare și la sechestru au rămas în vigoare, numai în măsura în care aceste dispozițiuni se referă la sechestru asigurător sau la sechestrul propriu zis, asupra unor imobile sau asupra uzufructului acestora.

Art. 223. -

A fost modificat prin art. 50 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Deodată cu înaintarea acțiunei, sau după înaintarea acțiunei, are loc execuția de asigurare: dacă obiectul acțiunei se referă la plata unei creanțe în sumă determinată de bani și reclamantul dovedește existența, cuantumul și scadența creanței cu act autentic sau act privat redactat în conformitate cu art. 317 pr. civ., sau cu cambie, mandat comercial, bon sau cec, care în conformitate cu art. 606-620 pr. civ. se pot realiza pe cale de mandat de plată și dacă totodată arată verosimilitatea pericolului.

De asemenea, are loc execuția de asigurare, în cazul că se face verosimil pericolul, pe baza unei sentințe a judecătoriei civile, care obligă la o determinată sumă de bani, înainte de expirarea termenului de îndeplinire.

Notă: Actul sub semnătură privată trebue se aibă valoarea unei probe preconstituite; a se vedea art. 1171-1190 din cod civ. R.

Art. 224. -

A fost modificat prin art. 51 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Pe bază de sentință, care obligă la plata unei creanțe în numerar, de asemenea pe bază de mandat de plată emis în temeiul unei cambii, mandat comercial, bon sau cec (art. 606-620 pr. civ.), după expirarea termenului de îndeplinire are loc execuția de asigurare, dacă partea obligată a atacat hotărârea, în termen legal, prin opoziție sau apelațiune cu efect suspensiv respective cu excepțiuni.

Legea LIV: 1912:

Art. 52. - Dacă instanța a fixat prin sentința care obligă la plata unei creanțe în numerar, un termen de îndeplinire mai scurt decât termenul de apelațiune sau opoziție și dacă n'a declarat sentința executorie fără considerare la apelațiune, are loc execuția de asigurare deja atunci, dacă partea condamnată nu execută sentința înăuntrul termenului de îndeplinire fixat prin sentință.

*
* *

Art. 225 a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere și înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din proc. civ. R.

*
* *

Art. 226. -

În cazurile art. 223, 224 și 225, dacă obiectul execuției nu e numerar, ci o cantitate determinată dintr'un anumit gen sau speță de bun mobil, de asemenea are loc execuția de asigurare, pe lângă condițiunile acolo arătate, pentru contravaloarea probabilă în bani a obiectului de proces.

În acest caz, reclamantul este obligat să prezinte, pe lângă cerere, datele din care să se poată constata contravaloarea probabilă a obiectului de proces.

Art. 227*. -

Împotriva oficianților, funcționarilor și membrilor din organele de conducere, însărcinați cu administrarea banilor și averilor Statului, fondurilor și fundațiunilor publice, județelor și comunelor, se va ordona execuția de asigurare pentru asigurarea creanțelor derivând din gestiunea lor și fără a se justifica înaintarea procesului și existența pericolului, dacă în adresa autorității competente de Stat, județ sau comună, se specifică creanța în numerar sau contravaloarea în bani a oricărei alte creanțe ce urmează a se asigura.

Notă . Acest articol a fost modificat prin art. 21, 195, 196, 224, 225, 226 din legea Nr. 150, asupra contabilității publice, din 31 Iulie 1929.

Art. 228. -

Cererea pentru ordonarea execuției de asigurare se înaintează, de regulă, la instanța procesului; însă în cazul art. 225, execuția de asigurare se poate cere și la judecătoria de ocol, în circumscripția căreia se află mobilele ce urmează a fi sechestrate.

În cazurile art. 227, adresa se va face către judecătoria de ocol, la execuțiile de asigurare care urmează a se efectua pe mobile și către instanța funduară, la asigurările care urmează a se efectua pe imobile. Dacă execuția de asigurare urmează a se efectua pe mobile și imobile, e competentă să ordone execuția de asigurare instanța funduară. În cazul unei execuții de asigurare, care urmează a se efectua în circumscripțiile mai multor instanțe funduare sau judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere asigurarea.

Art. 229. -

Cererea sau adresa pentru ordonarea execuției de asigurare se rezolvă fără ascultarea adversarului, care se încunoștiințează despre ea, cu ocaziunea efectuării execuției de asigurare, iar dacă execuția de asigurare se face numai pe imobile, atunci când s'a ordonat execuția.

Întru cât ordonarea execuției de asigurare este pendinte de arătarea verosimilității unui pericol, execuția de asigurare se va ordona, fie fără de condiție, fie cu condiția, ca acela care cere asigurarea, să fie obligat a depune înainte de efectuarea execuției de asigurare, o cauțiune în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa de instanță prin apreciere.

În cazul art. 226, suma până la concurența căreia se ordonă execuția de asigurare, se stabilește de instanță prin apreciere, ținându-se seamă de datele care s'au prezentat.

Art. 230. -

Execuția de asigurare se efectuează, asupra mobilelor, prin aplicare de sechestru și evaluare conform normelor arătate în această lege, iar pe imobile, prin prenotarea dreptului de ipotecă. În cazul alineatului ultim al art. 225, nu se poate ordona mutarea obiectelor sechestrate.

În scopul prenotării dreptului de ipotecă se sezisează autoritatea de cărți funduare.

Efectul de drept al sechestrului asigurător și al evaluării este identic cu efectul de drept pe care îl are sechestrul și evaluarea la execuția silită.

Efectul de drept al prenotării dreptului de ipotecă se judecă după normele existente în această materie.

Cheltuielile execuției de asigurare este obligat să le avanseze acela care cere execuția de asigurare. Aceste cheltueli, întru cât execuția de asigurare nu s'ar disolva conform art. 234 sau 235, sau în urma unui apel (recurgere) și întru cât în procesul de bază nu s'ar hotărî contrariul, - le suportă acela împotriva căruia s'a efectuat execuția de asigurare numai atunci și numai în proporția, dacă și întru cât a fost obligat la suportarea cheltuielilor.

Notă . Ultimul alineat privitor la sechestrul asigurător asupra mobilelor a fost abrogat.

Art. 231. -

Acela, împotriva căruia s'a ordonat execuția de asigurare, are dreptul să consemneze la judecătorie suma ce trebue asigurată, în numerar sau în efecte bune pentru cauțiuni (art. 42), ceea ce dacă îndeplinește, trebue încetată executarea încheerii de executare, respective, trebue ordonată din oficiu disolvarea execuției de asigurare ce s'a efectuat pe mobile, sau radierea dreptului de ipotecă. Același lucru se va face și atunci, când părțile au convenit a se da garanție prin garant, gaj sau o asigurare în alt mod.

Art. 232. -

Acela, împotriva căruia s'au ordonat execuția de asigurare, poate să declare apel (recurgere) contra încheerii execuției de asigurare, în următoarele cazuri:

a) Dacă s'a ordonat execuția de asigurare contrar art. 223-228;

b) Dacă creanța a fost pe deplin acoperită, înainte de ordonarea execuție de asigurare.

Dacă se alătură la apel (recurgere) documente noui, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca neapărat necesar, înainte de a se înainta scriptele, se va asculta adversarul.

*
* *

Art. 233 s'a abrogat; a se vedea art. 620 cod. proc. civilă.

*
* *

Art. 234. -

Dacă pentru creanță este în curs proces, asigurarea ordonată și efectuată rămâne în ființă până la rezolvirea prin hotărâre jurevalidă a procesului și nu se poate rezolva nici în cazul dacă s'a respins de către instanțele inferioare, prin sentință neridicată la valoare de drept, acțiunea părții care a cerut asigurarea, sau dacă instanța superioară disolvă, anulează și ordonă procedură suplimentară sau schimbă, prin sentință neridicată încă la valoare de drept, sentința pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare conform art. 224.

Dacă prin sentința ridicată la valoare de drept a instanței superioare, s'a anulat în întregime sentința pe baza căreia s'a ordonat execuția de asigurare, împreună cu toată procedura sau dacă pârâtul a fost achitat de sub acțiune prin sentința ridicată la valoare de drept a instanței superioare, execuția de asigurare trebue disolvată.

Art. 234 este modificat prin art. 53 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Art. 53. - În loc de disolvarea sau anularea sentinței din alineatul întâiu al art. 234 din legea LX: 1881 și în loc de anularea din alineatul 2 al acestui articol trebue să se înțeleagă scoaterea din vigoare a sentinței.

*
* *

Art. 235 , alineat 1, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere și înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din codul de proc. civilă, iar restul prin dispozițiunile legii asupra contabilității publice (a se vedea nota noastră de sub art. 227).

*
* *

Art. 236. -

Acela, care face execuția de asigurare pentru acoperirea unei creanțe evident neîntemeiate sau încetate, este responsabil de toate pagubele cauzate prin aceasta și în plus, la cererea părții care a suferit asigurarea, poate fi obligat la plata unei amenzi până la 50.000 lei. (în text: 500 florini).

Întru cât pretențiunea de despăgubire a fost valorificată, pe cale de acțiune reconvențională, în procesul pentru creanța de bază, asupra ei hotărăște instanța procesului, deodată cu procesul principal. În alte cazuri, acțiunea trebue pornită la instanța care a ordonat execuția de asigurare, în decurs de trei luni, socotite dela ridicarea la valoare de drept a sentinței de achitare, dată în procesul de bază sau încheerii prin care s'a ordonat disolvarea execuției de asigurare, care se judecă, după natura procedurei, pe cale sumară sau protocolară, și se rezolvă prin sentință.

În aceste cazuri, se judecă și se rezolvă, deodată cu pretențiunea de despăgubiri, și chestiunea condamnării la amendă.

Atunci când se cere numai condamnarea la amendă, cererea trebue înaintată, în termenul de trei luni arătat mai sus, la instanța care a ordonat execuția. Instanța, după ce ascultă părțile pe cale sumară sau protocolară, hotărăște prin încheere. Apelul (recurgerea) împotriva încheerii are efect suspensiv.

Înainte de expirarea termenului de trei luni și dacă în acest termen s'a înaintat proces de despăgubire sau dacă s'a pornit procedură pentru condamnare la amendă, până la rezolvirea jurevalidă a acestora, cauțiunea consemnată conform art. 229, nu poate fi restituită.

II. Sechestrul

Art. 237. -

Are loc sechestru:

a) înainte de înaintarea procesului sau în cursul procesului, dacă obiectul creanței este un bun sau un drept determinat și dacă, acela care cere sechestru, își justifică dreptul său față de posesor, prin act autentic sau prin act cu forță probantă deplină și totodată arată că, fără aplicarea sechestrului, valorificarea dreptului său este periclitată;

b) Modificat prin art. 54 din legea LIV: 1912, după cum urmează:

Art. 54. - Punctul b) al art. 237 din legea LX: 1881, se modifică în sensul că, are loc sechestrul:

b) pe baza unei sentințe de condamnare, dată într'un proces intentat pentru un lucru sau drept determinat, dacă pârâtul a înaintat opoziție sau apelațiune cu efect suspensiv asupra execuției.

Însă, dacă instanța a fixat pentru îndeplinire un termen mai scurt decât termenul de apelațiune sau opoziție și n'a declarat sentința executorie fără considerare la apelațiune, are loc sechestru și atunci, dacă partea obligată nu execută sentința înlăuntrul termenului de îndeplinire;

c) în cazurile art. 227, dacă se pretinde un anumit bun sau un drept determinat;

*
* *

Punctele d) și e), au fost înlocuite prin art. 615 din cod de proc. R

*
* *

f) la cererea creditorului ipotecar, cu creanță întabulată ne vreun imobil, asupra imobilului ipotecat și accesoriilor acestuia, dacă justifică creditorul ipotecar că a înaintat acțiune pentru creanța sa scadentă și totodată dovedește un fapt sau omisiune a proprietarului, din care rezultă o însemnată lezare a substanței imobilului sau o depreciere a acestuia și prin aceasta se periclitează garanția oferită prin ipotecă.

Dacă dreptul de ipotecă este întabulat cu efect de drept pendinte de justificarea sau nejustificarea prenotării dreptului de proprietate, ordonarea sechestrului nu poate avea loc.

Art. 238. -

Cererea pentru ordonarea sechestrului se înaintează la instanța procesului, în cazurile din punctele b) și e) ale art. 237, necondiționat, iar în cazul punctului a) atunci când este potrivit proces pentru obiectul ce urmează a se lua sub sechestru sau dacă se pornește deodată cu înaintarea cererei de sechestru.

În cazul punctului a) al art. 231, dacă sechestrul se cere înainte de înaintarea procesului, de asemenea în cazurile punctelor c), d) și f) ale art. 237, după cum obiectul sechestrului îl formează un imobil sau o avere mobilă, cererea sau adresa de sechestru se înaintează la instanța funduară sau la judecătoria de ocol, în a cărei circumscripție urmează a se efectua, sechestrul. Dacă se intenționează a se efectua sechestru pe mobile și imobile, pentru ordonare este competentă instanța funduară. În cazul când sechestrul urmează a se efectua în circumscripția mai multor instanțe funduare sau mai multor judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere sechestrul.

Art. 239. -

Cererea sau adresa de sechestru se rezolvă în cazurile punctelor b) și c) ale art. 237, fară ascultarea adversarului, iar în cazurile punctelor a), d) și e), de regulă, după ascultarea adversarului. În cazurile din urmă, întru cât din întârziere ar rezulta pericol, sechestrul se poate ordona anticipat și fără de ascultarea adversarului; se fixează însă în același timp termen pentru ascultarea părților și atunci, se hotărăște prin încheere, menținerea schestrului anticipat, sau disolvarea lui. Apelul (recurgerea) împotriva încheerii de disolvare a sechestrului ordonat cu anticipație, are efect suspensiv.

În cazul punctului f) al art. 237, sechestrul se poate ordona numai după ascultarea adversarului și în caz de nevoie, după o prealabilă procedură de dovedire.

Despre ordonarea sechestrului se încunoștiințează adversarul, de obiceiu, cu ocaziunea efectuării sechestrului, iar dacă sechestrul se efectuează numai prin notare în cartea funduară, cu ocaziunea eliberării încheerii de ordonarea sechestrului.

În cazurile punctelor a) și f) ale art. 237, sechestrul se ordonă fie fără de condiție, fie cu condiția, ca acela care cere sechestrul, să fie obligat a depune, înainte de efectuarea sechestrului, o cauțiune în numerar sau în efecte declarate bune pentru cauțiuni (art. 42), care se va fixa de instanță, prin apreciere.

Art. 240. -

Dacă sechestrul s'a ordonat numai pentru asigurarea vreunui drept de proprietate asupra unui imobil, efectuarea se face fără numire de curator de sechestru, prin notarea sechestrului ordonat în cartea funduară și în acest caz, se sezisează autoritatea de cărți funduare. Însă la cererea expresă a aceluia care cere sechestrul, instanța poate ordona și în aceste cazuri conscrierea accesoriilor și darea lor în administrarea unui curator de sechestru.

Al. 2 a fost abrogat și înlocuit cu art. 612 din codul de proc. civilă R.

Curatorul de sechestru îl numește instanța care ordonă sechestrul în urma propunerii părților, sau dacă sechestrul s'a ordonat fără ascultarea părților, la propunerea celui ce cere sechestrul. Curator de sechestru se va numi o persoană, care să prezinte suficientă garanție materială și să fie de încredere, ținându-se în vedere, ca domiciliul și situația curatorului de sechestru, să nu aibă drept rezultat sporirea fără rost a taxelor și cheltuielilor de curator. Întru cât sechestrul urmează a se efectua în circumscripția altei judecătorii, instanța care ordonă sechestrul poate încredința numirea curatorului de sechestru judecătoriei sezisate pentru efectuare.

Art. 241. -

În cazurile punctelor a), b), c), d) și e) din art. 237, sechestrul are efectul de drept că, terțele persoane nu pot dobândi drepturi asupra obiectului sechestrului, în dauna celui ce a cerut sechestrul, la imobile, din momentul sosirii comisiei rogatorii pentru facerea notațiunii în cartea funduară, iar în caz de sechestru efectuat pe mobile la fața locului, din momentul efectuării.

*
* *

Art. 242 , privitor la vânzarea mobilelor sechestrate și supuse deprecierii, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere.

*
* *

Art. 243. -

Împotriva încheerii prin care se ordonă sechestrul, partea în contra căreia s'a ordonat sechestrul poate declara apel (recurgere) în următoarele cazuri:

a) Dacă sechestrul s'a ordonat contrar art. 237;

b) Dacă obiectul procesului, respective creanța creditorului ipotecar, a fost complet asigurată înainte de ordonarea sechestrului.

Dacă se alătură la apel (recurgere) vreun document nou, sau dacă din conținutul apelului (recurgerei) se prezintă ca necesar, înainte de a se înainta scriptele, trebue ascultat adversarul.

În privința duratei și disolvării sechestrului, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile art. 234.

Art. 244. -

Dacă în cazurile punctelor a) și d) ale art. 237, atunci când s'a ordonat sechestrul, n'a fost pornit procesul și nici nu s'a pornit deodată, pentru obiectul asupra căruia s'a ordonat sechestrul, partea, la cererea căreia s'a ordonat sechestrul, este obligată să pornească procesul la judecătoria competentă, într'un termen de 30 zile, socotite din ziua înmânării încheerii de ordonarea sechestrului; în caz contrar, la cererea adversarului, sechestrul se disolvă.

* În cazul punctului c) al art. 237, se va porni procesul, în fața judecătorului competent, tot înlăuntrul acestui termen de 30 zile, sau se va porni procedura înaintea autorității competente conform normelor existente, sau se va înainta denunțul penal; în caz contrar, la cererea celui ce suferă sechestrul, sechestrul trebue disolvat.

De altfel, în ceea ce privește disolvarea sechestrului se vor aplica în mod corespunzător dispozițiunile art. 235 (abrogat), iar în privința responsabilității decurgând dintr'un sechestru cerut pe baza unui drept evident neexistent sau încetat, dispozițiunile art. 236.

În cazul punctului e) al art. 237, se va disolva sechestrul după ce s'a rezolvat, prin sentință ridicată la valoare de drept, procesul pornit pentru rezilierea sau încetarea contractului de arendă.

În cazul punctului f), al aceluiași articol, sechestrul se va disolva din oficiu, dacă s'a radiat creanța celui ce a cerut sechestrul sau dacă, în procesul care a fost în curs la data ordonării sechestrului, s'a dat, pentru pârât, o sentință de achitare, ridicată la valoare de drept. Iar, dacă a încetat motivul pentru care s'a ordonat sechestrul, sau dacă creanța creditorului ipotecar a fost asigurată conform art. 42, la cererea proprietarului; în caz de nevoie, după ascultarea creditorului ipotecar care a cerut sechestrul, sechestrul se va disolva.

Apelul (recurgerea) împotriva încheerii de ridicarea sechestrului are efect suspensiv.

Notă . Alineatul 2, a fost modificat; a se vedea nota noastră de sub art. 227.

Art. 245. -

Instanța care ordonă sechestrul, dă curatorului de sechestru, după necesitate, din oficiu, eventual după ascultarea părților sau la cererea vreuneia din părți, îndrumări de administrare corespunzătoare împrejurărilor, pe care curatorul de sechestru este obligat să le urmeze. Asemenea îndrumări de administrare poate să dea și portărelul, până când dă dispoziții instanța. În cazul nerespectării îndrumărilor de administrare sau în caz de administrare greșită, părțile pot face contestație la instanța care a ordonat sechestrul. Instanța decide, în caz de nevoie, după ascultarea părților și a curatorului de sechestru.

În cazul punctului f) al art. 237, i se vor da curatorului de sechestru astfel de îndrumări de administrare, care, pe lângă menținerea, pe cât se poate, neștirbită a dreptului de dispoziție al proprietarului, să corespundă din punct de vedere al conservării neștirbite a fondului ipotecii și accesoriilor. În acest caz, venitul averii luate sub sechestru i se cuvine proprietarului.

De altfel, drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru sunt identice cu drepturile și obligațiunile mandatarului.

Art. 246. -

Dacă curatorul de sechestru nu își îndeplinește obligațiunile punctual, sau dacă se ivesc îndoieli în ce privește încrederea în el, poate fi îndepărtat din post la cererea oricăreia dintre părți, după aprecierea instanței, chiar în decursul timpului.

În cazuri urgente, instanța îndepărtează din post pe curatorul de sechestru chiar din oficiu.

Împotriva încheerii prin care s'a ordonat îndepărtarea nu are loc remediu de drept.

În locul curatorului de sechestru îndepărtat din post, instanța numește alt curator de sechestru, după ce asculta părțile, și până la numirea acestuia ia, după împrejurări, măsurile provizorii necesare pentru menținerea sechestrului.

În cazul că se ordonă îndepărtarea, pentru preluarea lucrurilor sechestrate dela curatorul de sechestru și pentru predarea lor curatorului de sechestru nou numit, se deleagă portărel. Până la concurența sumei probabile, care acoperă lipsa evidentă ce se arată la predare și preluare, instanța ordonă, după sosirea raportului, execuție de asigurare împotriva curatorului de sechestru.

Art. 247. -

În cazul când s'a luat sub sechestru venitul sau administrarea vreunui bun sau drept, curatorul de sechestru este obligat, odată cu încetarea sechestrului sau dacă sechestrul durează mai mult decât un an, la finele fiecărui an calendaristic, eventual la ordinul instanței și într'un timp mai scurt, să înainteze instanței care a ordonat sechestrul socoteli conduse în regulă.

Dacă curatorul de sechestru nu își înaintează socotelile într'un termen fix, care se va fixa, după expirarea timpului, din oficiu, și care nu se mai poate prelungi, el va fi îndepărtat din post din oficiu și totodată, la cererea oricăruia dintre cei interesați, se va ordona împotriva lui execuție de asigurare până la concurența sumei care acoperă lipsa probabilă.

Art. 248. -

Pentru valorificarea mobilelor care formează venitul obiectului luat sub sechestru, curatorul de sechestru este obligat să-și înainteze propunerea la instanța care a ordonat sechestrul.

În ce privește modalitatea de valorificare, eventual păstrarea în natură, instanța hotărăște după a sa apreciere, după ce a ascultat părțile.

Dacă părțile nu au convenit un alt mod de valorificare, valorificarea se face pe cale de licitație judecătorească.

Împotriva încheerii ce s'a dat în această privință și împotriva publicațiunei de licitație nu are loc apel (recurgere) și contestație.

Art. 249. -

Despre socotelile anuale și definitive, înaintate de curatorul de sechestru, și care se pot vedea la instanță, instanța încunoștiințează părțile cu aceea, să-și înainteze observările în scris, într'un termen fix de 30 zile, cu atât mai mult cât în caz contrar, socotelile se consideră corecte.

* În cazul că se înaintează observațiuni, instanța, după ce ascultă părțile și pe curatorul de sechestru pe cale de desbatere sumară sau protocolară, după o eventuală procedură de dovedire, hotărăște prin sentință. Împotriva sentinței prin care se confirmă sentința primei instanțe, nu se admite recurs.

Notă . Al. 2 s'a modificat; a se vedea nota noastre de sub art. 140.

Art. 250. -

Cheltuielile sechestrului, înțelegând aici și taxele curatorului de sechestru, este obligat să le avanseze cel ce cere sechestrul. Cheltuielile care se ivesc sub durata sechestrului, exceptând cazurile punctului f) al art. 237, trebuesc acoperite din veniturile care se încasează în cursul gestiunei curatorului de sechestru.

Dacă cel ce a cerut sechestrul nu ar vărsa, la ordinul instanței și în termenul fixat, cheltuielile necesare ce se ivesc după efectuarea sechestrului, care nu se pot acoperi din veniturile din timpul sechestrului, sechestrul trebue disolvat din oficiu.

Art. 251. -

Chestiunea, care dintre părți și în ce proporție sunt obligate să suporte cheltuielile cauzate prin sechestru, o hotărăște, în cazurile punctelor a), d), e) și f) ale art. 237, precum și în cazul punctului c), atunci când pentru justificarea sechestrului se pornește proces, instanța, de regulă, în cursul procesului, sau dacă nu s'a pornit proces instanța care a ordonat sechestrul, ascultă părțile pe cale de desbatere sumară sau protocolară, și hotărăște asupra chestiunei suportării cheltuielilor de sechestru, după ridicarea la valoare de drept a sentinței din proces, respective după terminarea cu valoare de drept a altei proceduri sau eventual după disolvarea sechestrului. Apelul (recurgerea) împotriva încheerii ce s'a dat în această privință are efect suspensiv.

Art. 252. -

Cheltuielile sechestrului, întru cât curatorul de sechestru este obligat a da socoteli, le stabilește instanța conform art. 249, deodată cu chestiunea socotelilor, iar în alte cazuri, pe baza socotelilor prezentate de curatorul de sechestru și părți; în caz de nevoie, după ascultarea părților.

Taxele curatorului de sechestru se stabilesc chiar și atunci dacă părțile n'au înaintat observațiuni. Împotriva încheerii referitoare la stabilirea taxelor curatorului de sechestru are drept la apel (recurgere) și curatorul de sechestru.

Apelul (recurgerea) împotriva încheerii referitoare la stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, are efect suspensiv.

Art. 253. -

Dispozițiunile art. 245, 246, 247, 248, 249, 250 și 252 din prezenta lege, referitoare la îndrumările ce se dau curatorului de sechestru, la drepturile și obligațiunile curatorului de sechestru, la îndepărtarea curatorului de sechestru, la socotelile curatorului de sechestru, la valorificarea obiectelor încasate în cursul gestiunei de curator de sechestru ca venit, la rezolvirea și stabilirea socotelilor curatorului de sechestru, la avansarea și stabilirea cheltuielilor de sechestru și taxelor curatorului de sechestru, se vor aplica corespunzător cu natura lucrurilor și în cazurile de sechestre ordonate în baza art. 75, 164, 180, 208, 211 și 213 din prezenta lege, precum și în cazurile de sechestre ordonate în cursul procedurei succesorale.

Cheltuielile și taxele curatorului de sechestru se stabilesc, în acest caz, de către judecătoria competentă pentru efectuarea execuției, respective de către instanța succesorală.

Art. 254. -

În cazurile altor sechestre, cuprinse În legile existente, se va aplica procedura obișnuită de până acum.

Notă . A se vedea pentru cauze penale, titlul VI, capitolul VI (art. 120-123), din Codul de procedură penală.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...