Ministerul Justiției - MJ

Legea nr. 1150/1864 asupra instrucțiunii a Principateloru-Unite-Române

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 25 noiembrie 1864 până la 02 august 1948

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

ALECSANDRU IOAN I.

cu mila lui Dumnedeu și vointia națională

Domnu Principateloru-Unite-Române.

La toți de fația și viitori sănetate.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justiției, Culteloru și Instrucțiunii publice, No. 52,014, pe lîngă care Ne supune spre aprobare Proiectulu de Lege asupra Instrucțiunii publice;

Vedendu decisiunea luată de Consiliulu Nostru de Ministri prin jurnalulu încheiatu în ședința de la 16 Octomvrie;

Ascultându și opiniunea Consiliului Nostru de Statu;

În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecutu;

Amu sancționatu și sancționâmu, promulgatu și promulgâmu ce urmeză:

Disposițiuni generali

Art. 1.

Instrucțiunea se împarte în publică și privată.

2. Instrucțiunea publică se împarte în primariă, secundariă și superiore.

3. Instrucțiunea primariă coprinde: scolele primarie din comunele rurali și urbane.

4. Instrucțiunea secondariă coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reali, de bele-arți, profesionali și scolele secundarie de fete.

5. Instrucțiunea superiore va coprinde facultâțile de litere, de sciințe matematice și fisice, de dreptu, de medicină.

6. Instrucțiunea primariă elementariă este obligătoriă și gratuită, după cumu se legiuesce la Partea I, Cap. II, Secțiunea I, din presenta lege.

7. Corpulu învețătoru se împarte în patru grade:

1° Învățători sau învețătore pentru scolele primarie rurali.

2° Institutori sau institutrici pentru scolele primarie urbane.

3° Profesori de scole secundarie.

4° Profesori de facultâți.

8. Administrațiunea centrale a instrucțiunii se esercită după regulele și în marginile mai jos prescrise.

a) De ministrulu instrucțiunii.

b) De consiliulu permaninte alu instrucțiunii.

c) De consiliulu generale alu instrucțiunii.

PARTEA I Despre administrațiunea și organisarea instrucțiunii

CAPITOLUL I Despre administrațiunea centrale

SECȚIUNEA I Despre Ministru și Consiliulu permaninte alu instrucțiunii

9. Ministrulu este autoritatea supremă a instrucțiunii publice și private.

10. Ministrulu esercită autoritatea sa prin mijlocirea consiliului permaninte alu instrucțiunii.

11. Consiliulu permaninte se compune de Ministrulu instrucțiunii, președinte, și de cinci membri, dintre cari unulu va fi vice-președinte.

12. Membrii consiliului se numescu de Domnu dupe recomendațiunea ministrului.

La împlinirea fie-cărui periodu de cinci ani se voru scămba câte doui dintre membri: alunintrelea membrii consiliului nu se potu scăma de câtu dupe reporutulu motivatu alu consiliului de ministrii către Domnu.

13. Membrii consiliului se voru alege dintre foștii sau actualii profesori, cari voru ave cinci ani de servicie publice, și dintre alte persone, cari se voru fi distinsu în sfera instrucțiunii.

14. Consiliulu va fi consultatu, sub clausă de nulitate, însă cu reserva dreptului de veto alu ministrului, asupra, tutuloru questiuniloru relative la administrațiunea și direcțiunea instrucțiunii publice și private.

Tote decisiunile ministrului trecute prin consiliu conformu disposițiunii de susu, voru purta formula "audindu pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii."

15. Consiliulu are și atribuțiuni judiciarie; elu se va pronunția, în ultimă instanță, asupra recursuriloru făcute în contra decisiuniloru date de consiliele academice.

16. Părerile și decisiunile consiliului nu voru fi esecutorie de câtu dupe ce voru fi încuviințate de ministru.

În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte nu se va pune în lucrare de câtu după ce se va întări prin decretu domnescu conformu art. 403.

17. Consiliulu, în esercițialu atribuțiuniloru sale contențiose, nu va pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-președintele sau în lipsă celu mai vechiu dintre membri.

Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere și a da lămuririle ce va judeca.

18. Conisiliulu, în ceea se priveșce cârțile didactice, va propune ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din fondurile budgetului instrucțiunii pentru stimularea bărbațiloru capabili, deosebitu de beneficiele din vendarea aceloru cârți, cari se voru defige de consiliulu permaninte după casuri.

Consiliulu va chiăma în sînulu seu pentru consultare doui profesori, de gimnasie sau de facultâți, speciali asupra materiei, și va judeca definitivu acele concursuri.

19. Părerile și decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore să'și dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute fincționa cu mai puținu de trei membri presinți.

20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în ființă fâră a se observa cele următore:

1° Asupra modificârii, ce elu aru socoti de trebuință a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai ânteiu opiniunea tutuloru consilieloru scolare, va elabora, noulu proiectu de programă.

2° Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programă, însoțitu de observațiunile sale și de opiniunile consilieloru scolare, la esaminarea consiliului generale alu instrucțiunii.

3° Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urmă consiliu, se va trămite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului.

21. Consiliulu va face la finele fie-cârui anu, o espunere generale de starea și trebuințele instrucțiunii publice, care se va supune ministrului spre a se comunica consiliului generale.

SECȚIUNEA II Despre consiliulu generale alu instrucțiunii

22. Consiliulu generale se va compune:

1) De unu președinte, care va fi ministrulu.

2) De trei delegați ai învețămentului primaru cari se voru numi de Domnu dupe o listă întreită ce voru trămite scolele primarie din București, Iași și Craiova.

3) De cinci membri ai învețămentului secundariu numiți de Domnu după o listă întreită ce se va presenta de scolele secundarie de prin orașe.

4) De trei delegați ai instrucțiunii superiori, cari se voru numi de Domnu, dupe o listă îndoită ce vor presinta facultâțile din Bucuresci și Iași.

5) De un membru al scolei militare care se va numi de Domnu, dupe o listă îndoită presentată de corpul profesorale al acelei scole.

6) De un membru al scolelor de medicină din Bucuresci și Iași, care se va numi de Domnu după disposițiunile alineatului precedinte.

7) De trei membri ai instrucțiunii private numiți de Domnu dupe o listă întreită presentată de scolele private din orașele Bucuresci, Iași și Craiova.

8) De câte un delegat din partea fie cârii scole profesorali și reali, numitu de Domnu, dupe o listă întreită presentată de corpul profesorale al fie cârii scole.

9) De doui membri numiți de Domnu din consililu de Statu.

10) De doui membri numiți de Domnu dintre membrii curții de casațiune.

11) Pe doui membri numiți de Domnu din cleru.

23. La împlinirea fie cârui periodu de trei ani se vor face noue alegeri și numiri conformu celor prescrise prin art. precedente.

Aceleași persone vor pute fi realese și numite din nou pentru următorul periodu trienale.

24. Funcțiunile membrilor consiliului generale sunt gratuite. Membrii cari un vor fi residenți în Bucuresci vor primi diurnă de un galbenu pe di pre cât va dura sesiunea consiliului, și deosebit, cheltuelele transportului.

25. Consiliul generale se va aduna odată pe anu în Bucuresci de la 1-25 Septembre.

26. Pentru fie care sesiune ministrul instrucțiunii publice va delega trei membri din consiliul permanente, cari vor asiste la deliberațiunile consiliului generale și vor lua cuventul de câte ori vor judeca de trebuință; ei nu vor lua parte la votu.

27. Sedințele consiliului generale nu vor fi publice.

28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii.

29. La începutul fie cârii sesiuni, ministrul instrucțiunii va comunica consiliului generale tote cestiunile relative la instrucțiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite și pregătite în consiliul permaninte.

30. Consiliulu generale la finele fie cârii sesiuni va presenta ministrului unu reportu, prin care va resume resultatul deliberațiunilor sale.

Acestu reportu precum și procesele verbali ce se vor încheia pentru fie care ședință, se vor publica prin jurnalul instrucțiunii sau prin monitoru.

CAP II Despre organisațiunea instrucțiunii primarie

SECȚIUNEA I Despre obligațiunea instrucțiunii

31. Instrucțiunea elementariă este obligatoriă pentru toți copiii de amendoue secsele începend de la optu pînă la doui-supră-dece ani împliniți ai etâții.

Acestă îndatorire este impusă, sub penalitățile aici mai josu prescrise, părinților, tutorilor, stăpânilor, maestrilor și ori cârii, persone ce ar ave sub îngrijire unu copilu.

Copiii în etate de doui-supră-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensați de învețătura obligatoriă.

32. Instrucțiunea obligatoriă va coprinde următorede obiecte de studiu: citirea și scrierea, catechismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografiă, de istoria țerei, de dreptu admnistrativi al țerei, cele patru lucrâri din aritmetică, sistema legale a mesurelor și a greutîților.

33. Se apără de îndatorirea de a trămite pe copii la scola publică acei cari vor dovedi că le dau învețătură a casă sau în veri unu institutu privatu.

34. Nu se pote lua unu copilu de la scolă mai 'nainte de a fi dobînditu din partea învețătorului un certificat de cunoscințele coprinse în art. 32 de mai susu.

35. Nici o causă împedicătore nu pote dispensa de îndatorirea instrucțiunii obligătoriă impusă prin art. 32, de nu va fi judecată și recunoscută ca atare de consiliulu municipale sau comunale.

36. Când părintele, tutorele sau stăpînul va lăsa pe copii a lipsi de la scolă fâră motivu legale, și nu'i va trămite trei dile dupe advertimentul ce va priimi de la învețiătoru, acesta sau revisorul ori sub revisorul va însciința îndată pe consiliulu locale al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau stăpânu la o amendă de doue-deci parale la orașe și dece parale la sate pentru fie care di de lipsu.

Amenda se va plăti în bani sau în lucru pentru comună. În casu de recidivă ea va fi îndoită.

37. Nici un maestu, industriașu, arendașu, ori stăpînu nu va priimi în servițiul seu un copilu mai micu de doui-supră-dece ani, de cât după ce i se va areta certificatulu de învețătură, sub osendă de a se supune de câtre consiliulu locale la o amendă de una sută lei și la îndatorirea de a trămite și a ține pe copilu în scolă pînă la alu patru-supră-decele anu.

38. Amenda prescrisă prin articlele precedinți se va împlini, de va cere trebuința, prin autoritâțile administrative dupe cererea consiliului comunale.

39. Tote amendele se vor versa în casa comunale în favorea scolei.

40. Preotul comunei, sau, în orașu, preotul de suburbiu, sau autoritatea însărcinată cu ținerea actelor civili va comunica în cea d'ânteiu lună a fie cârui anu, învețătorului respectivu o listă de toți copiii ocolului seu, cari au împlinitu, în acel anu, etatea de optu ani. În acea listă se va areta numele copilului, satulu sau orașulu, suburbiulu, numele familiei, anulu și diua nascerii.

Acestă listă va servi învețătorului spre a'i face cunoscuti pe copiii cari trebuescu a fi adstrînși la învețătura obligată.

41. La fie care trecere a revisorului sau subrevisorului, se vor esamina aceste liste, și se vor controla mesurile ce se vor fi luat.

42. Instrucțiunea obligătoriă este în sarcina Statului întru totu ceea ce privesce: 1) Personalulu învețătoru, administratoru și domesticu; 2) Subvențiunea pentru materialu de scolă, cârți, chârtiă etc. la copiii cei fâră mijloce; și în sarcina comunelor, cât pentru local, mobile și lemne de încălditu.

În casu când scola ar ave mijloce proprie provenite din donațiuni, legaturi, etc., acelea vor fi afectate la întreținerea scolei, însă numai spre a comunei ușurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente.

43. Comunele, îndeplinindu sarcinele impuse lor pentru învețătura obligătoriă prin art. 42 vor pute să înființeze scole cu învețături mai întinse.

SECȚIUNEA II Despre organisațiunea instrucțiunii primarie

§ I Scolele primarie de băeți din comunele urbane

44. În tote comunele urbane se va stabili câte una sau mai multe scole primare.

45. Scola primară a unei comune urbane se va împărți în trei clasi, fie care decâte un anu. Pentru fie care clase va fi câte unu învețiătoru titulariu; când numerulu scolariloru va trece de cinci-deci în clase, prisosulu va forma o divisiune deosebită care va fi încredințată la unu învețătoru divisionariu.

46. Se va regula treptatu ca numerul scolelor primarie și alu clasilor lor să fie în reportu cu populațiunea fie cârii comune.

În fie care suburbiu va fi cel puținu o scolă. Cu tote acestea ministrul instrucțiunii va pute, prin decisiune dată în forma determinată prin art. 14, să permită ca doue suburbie puținu populate să aibă o singură scolă.

47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutârii legii pentru obligațiunea, impusă părințiloru, tutoriloru și celoru alți, de a trămite pe copii la scolă.

48. Institutorii voru ține scolă în tote dilele afară de duminice și serbători dominicali sau naționali.

49. Vacațiuni voru fi optu dile la Crăciunu, cinci-supră-dece la Pasce și în totă luna Septembre.

50. Se voru ține doue esamine generali, unulu în septimâna care precede septemâna Patimiloru, și celu de alu douilea, în cele după urmă dile ale lunei Augustu, cându se va face împărțire de premie.

Epoca esamineloru se va publica de mai înainte. Asemenea se va publica și resultatele loru prin jurnalulu Instrucțiunii publice.

51. Institutorii sunt datori a ține în cea mai bună regulă registrele și catalogele prescrise prin regulamente.

52. La finitulu anului scolariu fie-care institutore, va face câtre revisore unu reportu generale despre starea și trebuințele scolei.

53. Institutorii nu voru permite în scolă alte cârți de câtu cele autorisate de Consiliulu permanetne alu instrucțiunii.

Aceste cârți se voru tipări în tipografia Statului și se voru vinde în prețiulu costului loru, mai multu beneficiulu de care se face mențiune la art. 18, de va fi casu.

54. Copiii cari întră în scolă, se voru înscrie în într'unu registru speciale, în care se va trece numele prenumele, etatea, religiunea, națiunalitatea și locuința loru și a părințiloru, tutoriloru sau corespondențiloru.

Ei voru fi aduși de pârinții sau tutorii loru, și voru presenta actulu de nascere și certificatu de altoiu sau dovadă că au făcutu de versatu.

Copiii cari nu sunt domiciliați în orașulu unde se află scola, voru ave unu corespondinte în acelu orașu.

55. Nu se voru primi în scolă copii mai mici de șepte ani.

56. Institutorii voru aplica copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali.

57. Fie care institutore va reporta municipalitâții despre tote lipsele materiali ale scolei.

Revisorele va stărui pentru indesularea loru, și, cerendu trebuință, va reporta ministrului.

58. Revisorele se va pute aderesa și de dreptulu la municipalitate spre a'i atrage atențiunea asupra ori cârii neregularitâți sau trebuințe ce s'ar ivi.

59. În înțelegere cu institutorele sau cu cele alte autoritâți, municipalitatea va îngriji ca toți copiii ajunși în etate de optu ani să între în scolă.

60. Objectele de studiu ale scoleloru primarie, peste cele obligătorie prescrise prin art. 32, se voru defige de ministeriu în forma determinată prin art. 14.

§ II Scodele primarie de fete de prin orașie

61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primarie de fete, deosebite de cele de băeți.

62. Fie-care scolă de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-dată și directrice.

Pentru religiune se va numi pe câtu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea și pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu.

63. Directricea va trebui să aibă șederea în localulu scolei și dacă va fi locu, și cea altă institutrice.

64. Directricea va ave în acestă calitate administrațiunea scolei.

65. Articolile 45 pînă la 60 inclusive sunt de opotrivă aplicabili și la scolele de prin orașe.

§ III Scolele primarie de băeți și de fete din comunele rurali

66. În fie-care comună rurale se va institui celu puținu o scolă primariă cu unu învețătoriu.

67. Ministrulu instrucțiunii, prin decisiune dată în forma prescrisă la art. 14 asupra cererii a doue comune, va pute să le permită și ave o singură scolă.

68. În comunele cele mari și popullate, pe lîngă scola comunale de băeți, se va înființa și o scolă, separată de fete.

În cele alte comune scola comunale va servi atâtu pentru băeți câtu și pentru fete.

69. La scolele comunali, speciali pentru fete, sau la cele alte scole mixte, se va da feteloru aceleși învețături, ca și la băeți, cu adăugire de lucru de mână.

70. În scolele mixte comunali nu se voru ține fete de câtu pănă la etatea de 12 ani.

Decă scola va posede doue sale, una va fi destinată esclusive feteloru, fiindu o singură sală, fetele voru ocupa o parte deosebită a scolei.

71. Scolele primarie rurali voru ave vacațiune de la 15 Augustu pănă la 1 Octobre și, deosebitu, tote cele alte vacațiuni mici prescrise prin art. 49 pentru scolele primarie urbane.

72. Comitatulu comunale și sub-revisorulu voru preveghia ca învețătorulu, afară de aceste vacațiuni, să nu țină scola închisă, ori-câtu de micu aru fi numerulu copiiloru ce o ar frequenta.

73. Duminica și serbătorele cele mari, toți copiii și fetele se voru aduna la scolă dimineța și se voru duce de învățătoru la biserică, unde se voru ține în bună regulă, în timpulu serviciului divinu.

74. Învățătura religiosă se va da copiiloru, pe câtu se va pute, de câtre preotulu comunei.

75. Se voru face doue esamine pe anu: unulu la Crăciunu și altulu la Pasce, cându se va face și împărțire de premie.

76. Disposițiunile art. 50 pînă la 58 se aplică și la scolele primarie rulali.

SECȚIUNEA III Despre administrarea speciale a instrucțiunii primarie

§ I Despre revisori și sub-revisori

77. Pentru fie-care județu sau două se voru numi unu revisore și, dupe trebuință, mai mulți sub-revisori.

78. Fie-care revisore va ave dreptulu de controlu asupra sub-revisorelui din circumscripțiune sa.

79. Revisorii și sub-revisorii voru ave misiunea de a inspecta scolele din circumscripțiunea loru.

80. Fie-care scolă publică sau privată va ave unu registru speciale, în care se va inscrie în scurtu resultatulu revisiunii.

În urma fie-cârii inspecțiuni, revisorele sau subrevisorele va înscrie în acelu registru data și resumptulu observațiuniloru sale.

La a doua revisiune va vede dacă s'a făcutu sau nu îmbunetățire.

81. Registrulu de inspecțiune alu fie-cârii scole va remăne în archivulu scolei.

Acestu registru șnuruitu și sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei învețiătorelui sau instituturelui și va fi visibile pentru ori-cine afară de scolari.

Nu voru pute însă înscrie într'însulu de câtu personele ce au misiunea de a inspecta instrucțiunea.

82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va trămite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii câtre revisorii respectivi.

83. Cu cinci-spră dece dile înanite de finele anului scolariu, revisorii voru trămite ministrului reportu pe largu despre starea și populațiunea scoleloru din circonscripțiunea fie-cârui în reportu cu numerulu copiiloru veniți în etate de a primi învețătura obligătoriă, precumu și despre ori-ce alte observațiuni voru fi pututu face în cursulu anului.

84. Revisiunea scoleloru în genere se pote face și estraordinarie de ori-ce altă personă a nume însărcinată de ministeriu.

85. Deosebitu, institutorele clasii superiori a scoleloru primarie, va ave o constante preveghiare asupra celoru alți institutori ai scolei sele, și la trebuință va reporta.

§ II Despre comitatele comunali și municipali de instrucțiune

86. În fie-care comună unde se află scolă primariă, consiliulu comunale va fi comitatu scolariu.

Din acestu comitatiu a face parte și unulu din preoții comunei care nu va fi învețătoriu la acea scolă, și unulu sau doui notabili din comună, desemnați de ministru.

87. Comitatulu scolariu va ave sub nemediata sa preveghiâre scola comunale.

Elu va face observațiunile necesarie învețătoriului comunei, cându s'aru abate de la datoriele sale, cându nu aru ține scolă pe totu timpulu prescrisu, cându aru ave purtare necuviinciosă în comună, sau cându s'aru aretă în ori-ce modu nedemnu de misiunea sea.

Dacă aceste observațiuni remânu fără efectu, comitatulu scolariu se va adresa la revisoru spre a cere îndreptare.

88. Localulu și lucrurile scolei comunali se află sub preveghiârea și respunderea învețătoriului și comitatului scolariu.

89. Comitatulu îngrijesce ca toți copiii sa mergă la scolă conformu reguleloru din acestă lege, și pronunță penalitâțile într'însa prevedute.

90. Funcțiunea membriloru comitatului scolariu este gratuită și ține câtu și calitatea loru de membri ai consiliului comunale.

91. În tote orașele consiliulu municipale, în rapportu cu scolele primarie din acelu orașiu, va fi comitatu scolariu.

92. Comitatele municipali voru ave aceleași drepturi ca și cele comunali, și voru esercita aceleași atribuțiuni.

CAP III Despre organisarea instractiunii secundarie

Disposițiuni generali

93. Se voru institui gradatu și câtu se va pute mai râpede gimnasie și licee în următorele orașe și în numerulu ce aci mai josu se aretă, adică:

În Bucuresci, doue licee și trei gimnasie;

În Iași și în Craiova, câte unu liceu și câte doue gimnasie;

În Botoșani, Buseu, Focșani, Ismailu și Bărladu, câte un liceu.

În Ploiesci, doue gimnasie;

În tote cele-l-alte capitale de județe, câte un gimnasiu.

94. Liceele voru fi compuse de șepte clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru clasi.

95. Învețăturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu în cele d'ăntei patru clasi ale liceului.

96. Testimoniele de învețăturele gimnasiali nu se potu da de câtu de autoritâțile instrucțiunii publice, și după formele prescrise în presintele capu.

SECȚIUNEA I Despre Gimnasie și Licee

§ 1 Administrațiunea speciale

97. Fie-care gimnasiu și liceu va ave unu directoru, unu consiliu gimnasiale și alți împleați și omeni de serviciu.

98. Profesorii titulari din fie-care clase voru alege la câte doui ani pe unulu dintr'înșii ca profesoru ordinaru diriginte.

Profesorulu ordinaru dintr'o clase nu pote fi alesu în aceeași qualitate în altă clase.

Profesorii ordinari voru constitui consiliulu scolaru sub președenția directorelui.

99. Directorele va ave o cancelariă a sa compusă: la gimnasie, de unu secretaru, la licee de unu secretaru și unu adjutoru.

100. Directorele are dreptu de preveghiâre și controlu, atâtu asupra scolariloru, câtu și asupra profesoriloru; elu este însărcinatu cu aplicarea esactă a programeloru, a legiloru și regulamenteloru scolare.

Elu are inspecțiunea bibliotecei, a cabinetului de fisică, sau de istoria naturale, precumu și a altoru colecțiuni.

101. La finele fie-cârui anu scolaru, directorele va face câtre ministeru unu raportu de starea gimnasiului sau a liceului.

102. Consiliului scolaru se va aduna celu puținu la cincisuprădece dile o dată.

Elu se va aduna estraordinarie ori de câte ori se va convoca de directore.

103. În aceste conferințe directorele va comunica consiliului ordinile sau instrucțiunile priimite și se va chibzui asupra modului de a le aplica.

Se voru pronunția pedepsele disciplinarie în casurile și dupe modulu prevedutu în acestă lege; se va discute asupra defecteloru sau necuviințeloru ce se ivescu în vre o clase și asupra modului de ale îndrepta.

104. Otărîrile consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie, în limitile legii, la mesurile de simplă procedură câte se ia spre esecutarea programeloru, ordiniloru și regulamenteloru, se voru esecuta de directore fâră altă aprobare; cându însă directorele este de opiniune diferită, sau crede câ consiliulu a trecutu peste competința sa, va opri esecutarea otărîrii și va reporta ministerului care se va pronunția asupra questiunii.

105. Tote otărîrile consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului.

106. Otărîrile consiliului se ia după majoritatea voturiloru.

În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanță.

107. Otărîrile consiliului se voru trece într'unu protocolu, minoritatea își va însemna opiniunea sa motivată.

108. Consiliulu scolaru, ca corpu consultativu, va respunde la tote questiunile cari i se voru pune de ministeriu.

Elu are asemenea dreptulu de a propune ministeriului modificârile sau îmbunetățirile ce aru crede de folosu a se face în instrucțiunea gimnasiului sau a liceului.

109. Profesorii fiă-cârii clasi voru forma conferință sub președenția profesorului ordinaru.

110. Acestă conferință se va aduna de câte ori trebuința va cere, convocată de profesorulu ordinaru sau de dreptulu, sau după cererea a doui din profesori.

111. Atribuțiunile acestoru conferințe voru fi relative la studie și disciplină.

112. În ceea ce privesce disciplina, profesorele ordinaru va conferi cu cei-l-alți profesori, spre a menține ordinea în clase, spre a pronunția, în marginile determinate prin acestă lege, pedepsele disciplinarie, pe cari profesorulu ordinaru le va esecuta, și spre a lua ori-ce mesuri de îmbunetățire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunica consiliului.

113. În ceea ce privesce studiele, conferința se va ocupa a armonisa diferitele lecțiuni ale clasii, va alege pe scolarii de premiatu și'i va clasifica, va otărî promoțiunile scolariloru dintr'o clase în alta.

Profesorulu ordinaru va comunica directorelui tote aceste lucrâri, precum și catalogele profesoriloru și ori ce alte acte ale clasii.

114. Obiectele clasii, modelurile de desemnu și altele sunt puse sub preveghiârea profesorelui ordinaru.

§ II Obiectele de studiu

115. În fie-care clase voru fi mai mulți profesori titularl, și, de va cere trebuința, și profesori divisionari.

Nu se va pute însărcina unu profesoru cu mai multu de cinci-deci scolari; cându aceia voru fi mai mulți se voru crea în acea clase divisiuni, cari voru fi încredințate la profesori divisionari.

116. Învețăturele ce se cuprindu în liceu sunt:

Religiunea;

Limbele română, latină, elenă, francesă, italiană și germană;

Aritmetica raționată, sistema legale a mesuriloru și greutâțiloru, elemente de ținerea registreloru.

Geometria, Algebra, Trigonometria;

Istoria naturale, elemente de Fisică și Chimiă;

Istoria Generale și Istoria Româniloru;

Cosmografia, Geografia statistică;

Elemente de Filosofiă și Retorică;

Elemente de Economia politică și de Dreptul admitrativu;

Musica vocale;

Gimnastica.

117. Consiliulu permanente alu instrucțiunii va determina objectele de studiu ale gimnasieloru, alegendu din cele cuprinse în articlulu precedinte.

118. Tote limbele sunt facultative, afară de cea elenă, francesă și latină; tote cele-l-alte învețături voru fi obligătore.

119. La finele anului scolaru fie-care profesoru titularu va trămite prin directoriu la ministeriu programa detaiată a cursului seu pentru anulu viitoru.

Ministrulu, în consiliulu permanente, esaminându și modificându, de va fi trebuință, aceste programe, le va publica în fie-care gimnasiu sau liceu împreună cu programa generale a învețăturiloru.

§ III Despre admisiunea scolariloru, disciplină și esamine

120. Unu scolaru nu se va admite în gimnasiu, dacă nu va ave etatea de dece ani celu puținu, și cunoscințele clasiloru primarie.

121. Scolarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscriși fâră altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, scolarii se voru suppune la unu esamenu, ce se va ține înaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiți de directore.

122. Junele care va voi să Între într'o clase superiore, fâră să fi trecutu prin cele inferiori, va fi supusu unui esamenu de învețăturele acestora înaintea unei comisiuni compuse de profesorii clasiloru inferiori sub președința directorului.

123. Cându unu scolaru se strămuta de la unu liceu sau gimnasiu la unu altulu, va trebui să presinte unu atestatu de studiele urmate, spre a se aședa în clasea ce se cuvine.

124. Nici unu scolaru nu pote fi admisu într'unu liceu sau gimnasiu de câtu la începutulu anului scolariu până la 15 Septembre.

125. Scolarulu care va voi a se înscrie într'unu gimnasiu sau liceu se va presenta la director cu părintele, tutorele sau patronulu seu.

Acei cari un voru ave părinți sau tutori în acea localitate se voru presenta cu unu corespondente autorisatu de părintele sau tutorele loru.

126. Scolarii escluși în genere de la tote gimnasiele sau liceele nu se voru pute înscrie în vr'unu altu gimnasiu sau liceu, de câtu după unu intervalu de unu anu de la escludere și cu autorisarea ministeriului.

127. Scolariulu esclusu numai de la unu gimnasiu sau liceu, pote să se înscrie în altulu dacă consiliulu scolaru alu acestuia va găsi de cuviință; în casu de respingere, părintele, tutorele sau corespondentele au dreptu de recursu la consiliulu permaninte.

128. Fie-care profesoru este datoru a anunția pe profesoriulu ordinariu alu clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu.

Profesorulu ordinaru va însciința despre acesta pe părinte sau corespondinte.

129. Pedepsele cari, după importanța casului, se potu aplica în contra scolarilor cari se abatu de la datoriile loru, voru fi:

a) Mustrarea, făcută în clase de câtre profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directore.

b) Censura, pronunțiată de conferința profesoriloru clasii.

c) Închiderea în gimnasiu pe timpu de șese ore celu multu pronunțiată de câtre directore.

d) Gonirea provisoriă sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoriă nu va pute trece peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care va asiste și directorulu.

Gonirea definitivă se va pronunția totu de aceeași conferință; părintele, tutorele sau corespondintele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronunția definitivu.

e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele țerei, se va pronunția de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferența profesoriloru clasii.

Părintele, tutorele sau corespondintele scolarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte.

130. Censura, gonirea provisoriă sau definitivă se voru face cunoscute părințiloru, tutoriloru sau corespondențiloru de câtre profesorulu ordinaru.

131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, și c, se voru trece în catalogulu clasii; pedepsele cuprinse la litera: d, e, se voru trece în registrulu generale alu direcțiunii și se voru comunica de câtre directoru tutuloru celoru-l-alte gimnasie din țeră.

132. Cându unu scolaru va repeți doui ani aceeașu clase fâră să se potă face capabile de a trece într'o clase superiore, se va esclude din scolă.

133. În fie-care gimnasiu se va ține doue esamine generali, unulu în septemâna care precede septemâna patimeloru și celu de alu douilea de la 1-15 Augustu, cându se va face împărțirea premieloru.

134. Anulu scolaru pentru licee și gimnasie se va începe de la 1 Octobre și va ține pănă la 15 Augustu.

Vacațiuni voru fi, afară de serbători, optu dile la Crăciunu, 15 dile la pasci, și o lună și jumetate de la 15 Augustu pănă la 1 Octombre.

135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va ține concursu între scolarii fie-cârii clasi și pentru fie-care lecțiune.

Concursulu se va face înscrisu și se va însemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu.

Esamenulu de la Pasci se va socoti ca unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra învețătureloru semestrului ânteiu.

136. O probă înscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe se voru cerceta de conferența profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru.

137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu ânteiu cu coronă se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lecțiunile clasii loru.

Premiele se voru regula de conferența profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu.

138. În tote orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie și licee, se va ține la finitulu fie-cârui anu scolaru unu concursu între scolarii premiați ai tutuloru aceloru gimnasie și licee ale orașului.

Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-cârii clasi.

Se voru publica în Monitoru și în jurualulu Instrucțiunii, numele scolariloru triumfători, numele profesoriloru loru și alu gimnasului sau liceului în care au urmatu.

139. Modulu de însemnarea noteloru și de gradarea scolariloru se va urma conformu reguleloru în ființă și regulamenteloru fiitore.

140. Scolarii gimnasieloru și ai celoru patru clasi inferiori de licee, voru primi de la profesorele ordinariu la finele fie-cârui anu unu actu de promoțiune, în care se voru trece notele învețăturei și conduitei, numerulu lipsiriloru și pedepsele ce voru fi priimitu.

Acestu actu se va presenta de scolaru la profesorele ordinaru alu clasii superiori, vedutu și subscrisu de părintele sau corespondintele seu.

§ IV Esaminele generali de gimnadiu și de liceu

141. Scolarii cari au urmatu cursurile clasiloru de gimnasiu sau de liceu voru trece unu esamenu generale spre a pute dobîndi diplomă.

Scolarii cari voru ave asemini diplome se voru bucura de drepturile prescrise prin legi.

142. Esaminele generali se voru ține în localulu gimnasieloru, liceeloru sau alu academiei, de doue ori pe anu.

Cea d'întâiu sesiune va fi de la 15-30 Octobre, cea de a doua sesiune va fi de la 1-15 Iuniu.

Nici unu esamenu isolatu nu se va ține afară de aceste sesiuni.

143. Studenții cari voru fi urmatu în parte, sau în institute private, voru trece esamenulu generale la liceele sau gimnasiele publice și cu aceleși condițiuni.

144. Studentul care va voi să trecă esamenulu generale se va adresa cu cerere în scrisu câtre directore cu 15 dile celu puțin înaintea deschiderii sesiunii, alăturându pa lângă cerere actulu de nascere.

145. Comisiunea esaminătoriă se va compune din atâți profesori câte sunt obiectele de studiu ale gimnasiului sau liceului.

Acestă comisiune va fi presedută de directoru sau de rectorulu academiei. Președintele nu va ave votu. La aceste comisiuni va pute asiste și unu membru alu consiliului permaninte.

146. Directorulu ve forma lista membriloru comisiunii pentru fie-care sesiune și o va comunica fie-cârui membru.

147. Nu se cere la esaminele generali cunoscințe mai multe sau mai întinse de câtu cele propuse în gimnasiu sau în liceu, în timpulu cându îlu frequenta candidatulu.

148. Consiliulu permaninte va forma unu regulamentu în care se va însemna, pe largu obiectele esaminului generale, precumu și numele autoriloru pentru limbele clasice, conformu cu programa în vigore.

149. Esaminulu generale se va face prin câte doue probe pentru fie care materiă, una scrisă și alta orale dupe regula ce se va pune de consiliulu permaninte.

150. Candidații respinși se potu presinta în fiitorea sesiune fără a li se ține în semă admiterea loru la probele scrise.

151. Candidații admiși voru priimi prin îngrijirea directorelui diplome.

Aceste diplome date în numele Domnitorului vor purta sigiliulu scolei și voru fi sub-semnate de directoru, de rectorulu universitâții și de candidatulu esaminatu.

Ele voru fi visate de ministrulu instrucțiunii.

152. Directorul va raporta pe fie-care anu despre numerul și numele candidațiloru admiși și respinși la esamenulu generale.

153. După unu anu, incependu de la promulgarea acestei legi, nu se voru mai da certificate colective de urmarea clasiloru gimnasiali, ci numai diplome după condițiunile și în forma aci mai susu prescrise.

§ V Despre Internate

154. Unu internatu se va institui sub direcțiunea directorului liceului, pe lângă fie-care liceu și în același localu.

155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulți repetitori, unu economu și omeni de serviciu.

Toți acesti voru fi salariați de Statu și voru ave șederea în Internatu.

156. Provisoriulu va ave administrarea morale și economică a Internatului.

157. În privința pârții economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele, le va justifica și va ține comptabilitatea.

158. În privința pârții morali și disciplinarie, provisoriulu va fi adjutatu de repetitori.

159. Repetitorii voru adjuta pe scolari a repeți lecțiunile.

Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari să vină numai la ore otărîte.

160. Toți împleații internatului voru fi sub nemediata preveghiâre și ascultare a provisorului, care la casu de trebuință va reporta directorului liceului.

161. Pe fie-care anu în luna lui Septembre, provisoriulu va trămite, prin directoru, ministrului budgetulu de veniturile și chieltuelele ordinarie și estra-ordinarie ale Internatului pentru anulu fiitoru.

162. Elu își va da socotelele conformu reguleloru ce sunt și pentru cele-l-alte autoritâți.

163. Nu se voru admite în internatu de câtu scolari, cari să urmeze învețăturele liceului.

164. Scolarii din internate voru fi parte stipendisti ai Statului parte solvenți. Numerulu scolarilor de fie-care categoriă, precumu și plata celoru solvenți se voru determina prin regulamente speciali date după formele prescrise prin art. 14.

165. Internii solvenți voru plăti prețulu pensiunii la începutulu fie cârui semestru.

166. Stipendiele Statului pentru internate se vor da la începutulu fie-cârui anu prin concursu, care se va publica celu puținu cu trei luni înainte de diua în care va ave a se ține.

Materiele concursului vor fi obiectele de studiu ale clasiloru inferiori celei în care candidatulu voesce a fi admisu.

167. Concurenții se voru înscrie de mai 'nainte în registrulu depusu la cancelaria liceulul, și părinții sau corespondenții loru voru depune actulu candidațiloru de nascere, actulu de vaccinare sau dovadă că au făcutu de versatu, actele de învețăturele ce voru fi făcutu, precum și unui actu de neavere a părințiloru, ori de serviciele loru publice.

168. Se voru priimi concurenți dupe etatea loru, așia încâtu pentru clasa I voru concure cei între 10 și 12 ani; pentru clasa II, cei între 11 și 13 ani; pentru clasa III, cei între 12 și 14 ani și așia mai departe.

Cei ce voru fi în etate mai înaintată nu voru fi priimiți.

169. Concursulu se va ține în orașulu unde se află Internatul.

170. În Bucuresci comisiunea esaminatoriă se va numi de ministru; resultatulu concursului se va face cunoscutu aseminea prin ministru. În cele-alte orașe, de câtre consiliulu scolaru. Comisiunea esaminatoriă va fi presedută de directorulu liceului.

171. Comisiunea esaminându pe concurenți îi va clasifica după gradulu meritatu de denșii asupra obiecteloru de studiu prescrise prin art. 166 și după etatea lor; ea va raporta de tote ministrului. Acesta va decide consultându pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii.

172. Directorele va reporta ministrului îndată ce s'a făcutu vacațiune de stipendiu.

La fie care șese luni elu va trămite ministrului unu reportu despre starea Internatului.

173. În fie care internatu se va afla o sală de infirmi: unu medicu va visita institutulu celu puținu de trei ori pe septemână.

Aparate gimnastice se voru stabili în internate pentru esercițiulu corpului, În timpulu recreațiuniloru.

174. Disposițiuni mai desvoltate asupra moralii, igienei, disciplinei, asupra materialului și comptabilitâții internateloru se vor stabili printr'unu regulamentu speciale.

175. Pedepsele disciplinarie se voru aplica de directoru dupe unu regulamentu speciale.

176. Gonirea din Internatu se va aplica:

a) Asupra aceloru interni, cari prin reua loru purtare sau relele esemple ce dâ celoru alți scolari în internat sau în liceu, aru fi causă de scandalu sau de desordine.

b) Asupra stipendistiloru cari voru repeți aceeași clase, afară de casu de bolă.

Gonirea se va pronunția de câtre ministru după reportulu directorelui.

177. Internatele fundate și întreținute cu cheltuelele particulariloru, municipalitâțiloru sau altoru corpuri se voru regula ca și internatele întreținute de Statu, în lipsă de disposițiuni diferite din partea fundatoriloru.

178. Când asemini aședăminte s'ar pune de fondatorii loru sub direcțiunea autoritățiloru instrucțiunii publice, priimirea fondurilor afectate la a lor întreținere se va face printr'o lege speciale.

179. Stipendiele fondate în internatele Statului cu cheltuiala particularilor, municipalităților sau altoru corpuri, se vor regula dupe voința fondatoriloru; ear în lipsă de disposițiuni particulare, se va urma după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.

180. Internatele și stipendiele dc cari se face mențiune îu art. 177 și 179 voru purta numele fondatoriloru loru și voru fi trecute anume în statistica anuale a scoleloru.

181. În privința administrârii fonduriloru destinate pentru stipendie sau pentru internate, se va esecuta, conformu legii civili, voința fondatoriloru, sub preveghiârea și respunderea ministrului instrucțiunii.

182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea lor nu sunt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru în proporțiune cu sumele afectate.

183. Scolarii stipendiați de municipalitâți sau de alte corpuri, ori de particulari, voru fi supuși la aceleași regule de disciplină și de ordine ca și scolarii stipendiați de Statu.

SECȚIUNEA II Despre scolele secondare de fete

184. În tote orașele unde sunt licee se voru stabili scole secundarie de fete compuse de cinci clasi.

185. Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecțiunea și preveghiârea rectorului universitâții și consilielor județene.

186. Fie care scolă, secundariă de fete va ave o directrice, una sau mai multe superiori de clasi, profesori bărbați sau femei și alți omeni de serviciu.

Toți acestia vor ave remunerarie prevedute în budgetulu Statului.

Directricea și superiorile de clasi vor locui în internatu fără familiă.

187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale și materiale a scolei, cu preveghiârea studieloru și disciplinei, cu aplicarea programeloru și cu ori ce alte atribuțiuni i se voru da prin regulamente.

188. Învețăturele coprinse în aceste scole se voru determina de consiliulu permanente printr'o programă, care dupe ce se va supune consiliului generale se va întări de Domnu.

189. Invațăturele din aceste scole voru fi obligatorie afară de:

a) Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligătoriă, după alegere.

b) Pedagogia, care se va propune în anulu celu din urmă, și va fi obligătoriă numai pentru acele fete cari se destină la profesoratu.

c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a înveța voru da o deosebită plată.

190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, eră cele-alte solventi.

191. Disposițiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 și 183 se aplică și la scolele secundarie de fete.

192. Nu se voru admite, ca eleve solventi, fete mai mari de dousuprădece ani. Ele voru trebui să aibă celu puținu cunoscințele obligatorie.

193. Nu se voru admite să concure pentru stipendiele Statului fete mai mari de treisprădăece ani.

194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu certificatu sub-scrisu de directrice și visatu de rectorele universitâții.

Acestu certificatu va da dreptu de preferință la postulu de institutrice pentru scolele primarie de fete.

195. O elevă stipendiată nu pote părăsi scola, fâră o causă legitimă, mai nainte de a termina tote cursurile, afară de casurile de escludere prevedute la art. 176.

În lipsă de cause legitime, părinții voru întorce cheltuelele făcute.

196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunța, după ce va fi fostu anunțată acesta părințiloru seu corespondențiloru. Fata esclusă se va încredința lor. Asemenea și pentru elevele solvenți.

197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacațiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului.

198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se întreținu cu spesele Statului se voru transforma, în șese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie.

SECȚIUNEA III Despre scolele reali

199. Scolele reali au de scoun a da învețătura trebuinciosă pentru esercitarea unei arți seu profesiuni.

200. Municipalitățile, seu ori-ce altă personă, potu funda scole reali, seu a subvenționa pe cele esistenți.

201. Regulele relative la esamine, promoțiuni, disciplină de la art. 119, 120, 121, 122, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, și 152, se voru aplica și la scolele reali.

202. Scolarii se voru termina cursurile unei scole voru trece unu esaminu generale asupra învețătureloru ce au făcutu.

Comisiunea esaminătoriă va fi compusă din toți profesorii scolei, și candidatulu admisu va priimi o diplomă de capacitate.

203. Profesorii scolelor reali voru forma conferința scolei.

Acestă conferință, președută de directore, se va aduna celu puținu o dată pe lună.

204. Atribuțiunile conferinței voru fi:

1. De a delibera asupra intereselor scolei și a propune ministrului mesurile ce aru trebui a se lua.

2. De a regula promoțiunea scolariloru și impărțirea premieloru.

3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autoritațile superiori.

Deliberațiunile conferinței, se voru trece într'unu procesu verbale și la trebuință se voru comunica ministrului de aprobare.

205. Municipalitâțile sau alte corpuri morali, cari voru funda și coru întreține scole reali, potu întinde seu și a modifica programa și după midlocele ce au.

Acesta se va face cu aprobarea ministrului.

206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la aceste scole.

207. Se voru institui, în centrurile principali ale României, trei scole de agricultură cari voru coprinde și ferme-modelu, pentru inițiativa practică a agriculturei.

208. Se voru înființa scole de industriă în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Craiova, Ploesci și Turnu-Severinu.

209. Nu voru fi priimiți în aceste scole, de câtu tineri în etate de cincisuprădece ani și posedendu cunoscințele prescrise prin art. 32.

210. Toți scolarii voru fi interni. Statulu va funda în tote aceste scole câte cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei patrimi și cincideci de jumetâți de stipendie.

Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloce, sau ale câroru mijloce nu voru fi îndestule.

211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptivă și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanica, nivelare și ridicare de planuri, lemnăria (dulgheria, tîmplăria, strungăria), ferăria, alămăria și turnătoria.

212. În cei d'ăntei optu ani de la inființarea acestoru scole, obiectele fabricate intr'însele se voru vinde și comandele se voru esecuta cu prețulu costului loru, fâră nici unu beneficiu.

213. Municipalitâțile orașieloru voru contribui spre a procura localulu, mobilile și lemnele de încălditu a le scolei.

Ele potu fonda asemenea și stipendie.

214. Se voru institui scole dc comerciu în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Ploești, Craiova și Turnu-Severinu.

215. Nu voru fi priimiți în aceste scole de câtu tineri în etate de douisuprădece pînă la optusuprădece ani și posedendu cunoscințele claseloru primarie.

216. Cursulu scoleloru de comerciu va fi de patru ani.

Obiectele de studiu vor fi:

Limbe străine;

Dreptulu comerciale și maritimu;

Aritmetica, calcululu mintale și contabilitatea;

Geografia comerciale;

Elemente de geometriă și desemnu lineariu;

Elemente de fisică, chimiă și mecanică;

Corespondența comerciale;

Economia politică și dreptulu administrativ;

Manipulațiuni aplicate la studiulu marfeloru și la descoperirea falsificâriloru.

217. Fie-care scolaru va plăti o pensiune anuale de dece galbeni. Statulu va fonda în fie-care din aceste scole câte douesuprădece stipendie pentru scolarii cei fâră mijloce sau ale câroru mijloce nu aru fi îndestule.

218. Municipalitâțile orașeloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de încălditu.

Ele potu fonda asemene și stipendie.

219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea disposițiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultură, de industrie și comerciu.

APENDICE
Scole secundarie de medicină

§ I Scole de moșitu

220. Se va stabili în orașiele mari de prin județe pe lîngă spitalulu centrale câte o maternitate și o scolă de mositu pentru formarea de moșe de clasa II, destinate la trebuințele comuneloru rurali.

221. La institutulu gregorianu din Iași și la institutulu de nascere din Bucuresci se voru forma moșe de clasa I care voru ave dreptu de a esercita artea moșiului în totă întinderea României.

222. Invețăturele ce se voru propune în scolele de moșitu sunt:

1) Teoria și practica moșitului;

2) Altoirea;

3) Pensamente elementarie;

4) Cunoscințe asupra planteloru și substanțeloru usuali necesarie leudieloru și prunciloru.

SECȚIUNEA VI Seminarie

§ I Despre întreținerea seminarieloru și administrațiunea loru speciale

223. Voru fi doue grade de seminarie pentru biserica ortodocsă.

Cele de gradulu I voru fi compuse de patru clasi.

Seminariele de gradulu al II voru ave șepte clasi.

224. Fie-care eparchiă va posede unu semlinariu de gradulu ânteiu; în Bucuresci și în Iași va fi câte un seminariu de gradulu II. Seminariele voru fi stabilite la residenția eparchiei și mai cu preferință în localulu vre unui monasteriu.

225. Seminariele voru fi fondate și întreținute cu cheltuiala Statului, cu scopu de a produce preoți de miru și alți eclesiastici.

226. Inspecțiunea superiore a seminarieloru este a ministeriului instrucțiunii publice și culteloru.

Metropolitulu și Episcopii au inspecțiune speciale sub autoritatea mimsteriului.

227. Metropolitulu și Episcopii au dreptulu de a preveghia starea generale și progresulu seminariului din eparchia loru și de a comunica ministeriului despre ori ce neregularitate, lipsă sau îmbunetățire.

228. Fie-care seminariu va ave unu directore, care va fi parte bisericescă, unu economu, unu secretaru și alți implegați și omeni de serviciu.

229. Directore1e va fi însărcinatu cu administrarea morale și materiale a seminarialui, va ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele și esercițiulu religiosu.

Elu va fi capulu tutoru celoru-alți implegați și profesori.

Atribuțiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele și contabilitatea și a celoru-alți implegați se voru regula mai pre largu prin regulamente speciali.

230. Directorele precumu și revisorele districtului voru reporta ministeriului instrucțiunii sau chiriarchului locale despre neregularitâțile și trebuințele ce se ivescu în seminariu.

231. La finele anului scolaru, directorele seminariului, va face Ministeriului și chiriarchului unu reportu generale asupra stârii morali și materiali a seminariului.

232. Toți profesorii seminariului voru forma unu consilu președutu de directore.

Acestu consiliu care se va aduna celu puținu o dată pe lună, va ave aceleași atribuțiuni ca cele prevedute la art. 204 de la scolele reali.

§ II Admisiunea scolariloru și obiectele de studiu

233. Invețăturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sunt:

a) Desvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32;

b) Noțiuni de fisică, chimiă, istoriă naturale;

c) Noțiuni de agronomiă, orticoltură și viticultură;

d) Noțiuni de medicină populară și veterinariă.

e) Eserciție înscrisu și orale de predice;

f) Noțiuni de logică și morale filisofică;

g) Musică vocale și căntâri bisericesci;

h) Confesiunea ortodocsă, leturgia, istoria noului și vechiului Testamentu, istoria bisericescă, teologia morale și pastorale;

i) Istoria și geografia;

234. Invețăturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru fi, deosebitu de cele cuprinse în art. precedinte:

a) Teologia dogmatică;

b) Dreptulu canonicu;

c) Algebra, geometria plană și mecanica elementariă;

d) Psichologia;

e) Elemente de limbele latină și elenă;

f) Retorica.

235. Pe lîngă învețăturele mai susu prescrise, scolarii voru face practică de serviciulu religiosu în biserica sau în capela, seminarului sub inspecțiunea directorelui.

236. Voru fi admiși ca scolari de la etatea de patrusuprădece pînă la șeptesuprădece ani, juni de nationalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscințele prescrise prin art. 32.

237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orășiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai întru câtu va fi trebuință de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchiă, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni.

238. Acelu care se va admite ca scolaru se îndatoreză printr'acesta ca, în terminu de trei ani celu multu după terminarea învețătureloru și eșirea sa din seminariu să priimescă funcțiunea preoțescă ce i s'aru oferi, sau, la din contră urmare, să întorcă seminariului cheltuiala făcută cu dînsulu.

239. La finele fie-cârui anu scolariu directorele seminariului va reporta ministerului și chiriarchului locale, despre locurile ce au să fie vacanti în seminariu pe anulu viitoru, spre a se lua cuvenitele mesuri pentru a loru împlinire.

240. Scolarii seminarieloru voru fi interni; numerulu loru se va definge prin regulamentu speciale după trebuința ce este de preoți la bisericele din eparchiă.

În lipsă de încăperi sau de midloce îndestulătorie, se voru admite și scolari esterni, cari voru fi cu tote astea supuși la aceleași regule de disciplină ca și internii.

§ III Despre disciplină și esamine

241. Scolarii interni voru fi întreținuți cu cheltuiala Statului.

242. Pedepsele disciplinarie voru fi totu acele legiuite pentru scolarii de licee și de gimnasie și se voru aplica de directore.

Gonirea din Intelnatu a scolariloru cari voru ave rea conduită, sau voru repeți în doui ani, fără nici unu resultatu, aceeași clase, se va pronunția de consiliulu profesorale și se va aproba de chiriarchulu locale.

243. Scolarii cari au trecutu cu succesu cursurile seminariului, voru priimi unu certificatu în care se va areta notele de învețătură și conduită.

244. Directorele va trece într'unu registru speciale numele și domiciliulu celoru ce au determinatu cursurile seminariului și au priimmitu certificatu.

În acestu registru fie-care elevu va ave rubrica sa în care se va însemna mai tărdiu dacă a priimitu o funcțiune și în ce locu.

245. Tinerii cari au determinatu cursurile seminarului de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu II au dreptu de a fi numiți fâră vre-unu alt esaminu.

a) Preoți;

b) Invețători la scole sătesci;

c) Secretari pe la protopopii.

Tinerii cari au certificatu pentru studiele din unu seminariu dc gradulu II, se voru numi cu preferință:

a) Preoți la orașie;

b) Proestoși, protopopi, membrii de consistorie etc.

246. La finele fie-cârui anu scolariu, directorele seminariului va comunica Episcopului locale listă de scolarii ce au trecutu cursulu seminarului de gradulu I sau cele patru clasi ale seminarului de gradulu al II și au priimitu certificatu.

Episcopulu va lua meruri spre a împlini fâră întărdiare locurile vacanti de preoți prin seminariștii ce au certificate; la casu de lipsă dc asemeni locuri se va înțelege cu cei-l-alți episcopi spre a se ocupa locurile vacanti ce s'aru afla în altă eparchiă.

247. Nici unu internu nu pote fâră motivu legale a părăsi seminariulu mai 'nainte de a termina seminariulu de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu al II.

Legitimitatea motivului se va apreția de consiliulu seminariului.

Dacă motivulu nu va fi legitimu, scolarulu va întorce cheltuelele ce s'au făcutu cu densulu.

248. Pentru comunele catolice va fi unu seminariu speciale în orașuluu Iași; unu regulamentu speciale determină studiele și condițiunile acestui stabilimentu.

CAP IV Instrucțiunea superiore

SECȚIUNEA I Despre instituirea facultâțiloru și despre cursurile loru

249. Sunt patru specie de facultâți, adică: de filosofiă și litere, de drept, de medicină și de sciințe fisice matematice și naturali.

250. Mai multe facultâți, aflânduse înființate într'o localitate, constituescu o universitate.

251. Facultatea de dreptu va cuprinde:

1) Dreptulu Romanu.

2) Dreptulu privatu românu.

3) Dreptulu penale.

4) Procedura dreptului privatu și dreptului penale.

5) Dreptulu comerciale.

6) Dreptulu publicu și dreptulu administrativu.

7) Dreptulu gințiloru.

8) Filosofia drepului și dreptulu naturale.

9) Economia politică.

252. O scolă de medicină se va forma în Iași intocmai ca cea din Bucuresci.

253. Facultâțile de medicină de la Bucuresci și Iași se voru forma prin reformarea și completarea gradată a catedrelor scoleloru naționali de medicină din aceste doue orașe.

254. Aceste facultâți voru cuprinde:

1) Anatomia discriptivă și Istologia;

2) Fisiologia umană și comparată;

3) Fisică și chimia medicali;

4) Chimia chirurgicale și medicina operatoriă;

5) Patologia medicale și anatomia patologică;

6) Patologia chirurgicale, protesea și aparatu de fracturi;

7) Patilogia și terapeutica generale;

8) Clinica medicale și terapeutica aplicată;

9) Obstetrica teoretică, clinica boleloru; de leuse și de prunci;

10) Igiena și medicina legale;

11) Clinicele infantile, oftalmologică, sifilitică și dermatologică;

12) Botanică, zoologia, materia medicale și artea de a formula.

255. Facultâțile de medicina nu voru pute conferi gradulu de doctoru în medicină de câtu după completa loru formațiune după cum se aretă la art. precedente.

256. Pe lângă scolele de medicină se va institui o scolă superiore de farmaciă pentru formarea de farmaciști români.

257. Se va institui asemenea pe lîngă aceleași scole, câte o scolă superiore veterinară spre a forma medici veterinari, pentru serviciulu civile și militaru.

258. Facultatea de sciințe fisice, matematice și naturali va coprinde:

1) Introducție la calculu;

2) Algebra superiore și calculu diferențiale și integ

3) Mecanica elementară și raționată;

4) Geometria descriptivă;

5) Geodesia teoretică, astronomia;

6) Desemnulu linearu și topografia;

7) Fisica;

8) Chimia generale;

9) Mineralogia și geologia;

10) Zoologia;

11) Fisiologia;

12) Botanica.

259. Facultatea de filosofiă și litere va coprinde:

1) Psichologia, logica și metafisica;

2) Filosofia morale și estetică;

3) Istoria filosofiei;

4) Istoria universale critică;

5) Filosofia istoriei;

6) Literatura latină și elenă;

7) Istoria literaturei antice și moderne;

8) Pedagogia și didactica.

260. Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciali, date în forma regulamenteloru de administrațiune publică.

Aceste regulamente voru ave de obiectu:

1) Înființarea graduale, după mediele țerei a catedreloru necesarie pentru cursurile menționate în precedenții articole;

2) Înființarea de alte cursuri accesorie pe lîngă fie-care facultate după trebuințele ce s'aru ivi, în urma înființârii celoru din precedentele paragrafu.

261. Durata cursuriloru facultâțiloru va varia între trei și cinci ani, după trebuințele fie-cârii facultâți.

262. Pe lîngă facultatea de sciințele fisice, matematice și naturali, se voru alătura una sau mai multe scole de aplicațiune, pentru selvicultori, ingineri etc.

Cursurile de aplicațiune se voru face într'unu anu sau celu multu doui; scolarii cvoru trece cu succesu esamenulu generale asupra acestoru cursuri voru primi o diplomă speciale.

Regulamente speciali voru regula aceste cursuri, precumu și condițiunile de admisibilitate a scolariloru ce au urmatu cei ânteiu doui ani ai facultâții de sciințe.

SECȚIUNEA II Despre admisiune, cursuri, esamine și discipline

263. Cursurile de facultâți voru începe la 15c Octobre și se voru termina la finele lui Iuliu.

264. Voru fi priimiți ca studenti regulați în facultâți acei cari voru fi terminatu cursulu învețătureloru de liceu și voru fi trecutu esamenulu generale.

265. Vacațiunile de peste anu voru fi aceleași ca și la licee.

266. De la punerea în lucrare a acestei legi pănă în doui ani se voru pute primi ca studenți regulați în facultâti și acei elevi, cari voru fi urmatu gimnasiali, fâră să fi trecutu unu esamenu generale.

267. Pedepsele disciplinarie aplicabili studențiloru voru fi:

Admonițiunea, interdicțiunea provisoriă de la unulu sau mai multe cursuri, perderea timporariă a dreptului de a trece esamenulu, escluderea din facultate.

268. Cea ânteiu pedepsă se va pronunția de decanu, cele-alte doue de consiliulu facultâții, cea din urmă de consiliulu permaninte.

269. În fie-care facultate studenții voru fi datori a trece ânteiu esaminele anului spre a questiga dreptulu de a se înscrie ca regulați la cursurile anului următoru; alu II-lea, esamenu generale spre a questiga dreptulu de diplomă. Se voru hotărî prin regulamente speciali pentru fie-care facultute, numerulu, obiectele, forma și epoca esamineloru generali.

270. Nu va fi admisu nici unu studentu să trecă esaminulu anuale de nu va justifica că a luatu în cursulu acelui anu de la secretaru facultâții patru inscripțiuni, și de nu va consemna mai înainte cu o septemână celu puținu.

Se va defige prin regulamente speciali pentru fie-care facultate tacsa unei inscripțiuni de la 15-40 lei și tacsa consemnârii de la 60-120 lei. În casu de eliminare de la esaminu, studentulu va perde jumetatea din tacsa consemnârii.

271. Pentru diploma de gradulu ânteiu studentulu va plăti o tacsă de optu galbeni, pentru cea de gradulu alu douilea, tacsa va fi de dece galbeni.

272. Voru fi admisibile la esaminele generali și cei ce voru fi urmatu cursulu facultâții, sau care 'lu voru fi urmatu în străinătate, cu condițiune însă de a respunde mâi ânteiu tote tacsele respunse de studenții regulați.

273. Diplomele questigate la universitâțile străine, nu voru conferi nici unu dreptu în România fâră un esamenu prealabile.

SECȚIUNEA III Despre administrațiunea speciale a instrucțiunii superiori

274. Toți profesorii diverseloru facultâți ce compunu o universitate formeză corpulu universitaru. Profesorii scoleloru de aplicațiune alăturate pe lângă o facultate, nu facu parte din corpulu universitaru.

275. În capulu fie-cârii facultâți va fi unu decanu; profesorii facultâții împreună cu decanu, voru forma consiliulu facultâți.

276. În capulu fie-cârii universitâți va fi unu rectoru care împreună, cu toți profesorii facultâțiloru acelei universitâți voru forma consiliulu universitaru.

§ I Decanii și consiliele facultâțiloru

277. Profesorii fie-cârii facultâți voru alege dintre dînșii unu decanu, care se va întări de Domnu după recomandarea ministrului. Decanulu va fi alesu pe trei ani și va fi reeligibile. Elu va ave etatea celu puținu de treideci ani și nu se va pute alege de câtu dintre profesorii numiți definitivu.

278. Decanulu represintă facultatea, are administrațiunea morale și materiale, preveghiază esacta aplicare a legiloru și regulamenteloru facultâții.

279. Funcțiunea decanului este onorifică.

280. Decanulu are inspecțiunea cancelariei facultâții, reguleză esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminătore pentru scolari, ține corespondință cu autoritâțile superiori.

281. Decanulu convocă și presideză adunârile consiliului facultâții.

282. În lipsa decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va ținea loculu.

283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-ce neregularitâți, negligențe sau abateri din partea vre-unui profesore alu facultâții.

Ellu va ave dreptulu de a face observațiuni profesoriloru abătuți seu negligenți.

284. Decanulu are generale previghiare asupra disciplinei scolariloru din facultâți, și va aplica pedepsile disciplinare conformu legii.

285. Decanulu va face reportu prin intervențiunea rectorelui universitâții sau de dreptulu câtre ministeru, acolo unde nu este rectore.

286. Consiliulu facultâții se adună ori de câte ori se va convoca de decanu.

Cându trei din profesorii facultâții ceru adunarea consiliului, decanulu va fi datoru a-lu convoca.

287. Consiliulu fie-cârii facultâți formeză programa generale a studieloru și împărțirea pe dile și ore, dibereză asupra programei detaliate ce fie-care profesoru va fi datoru a face asupra cursului seu. Programa generale și programele detaliate se voru presinta pe fie-care unu mai înainte de începerea cursuriloru, la esaminulu consiliului permaninte.

Ele fiindu aprobate de ministru, decanulu facultâții le va publica și afige în facultate.

288. Consiliulu facultâții delibereză asupra esecutârii legiloru și regulamenteloru disciplinarie. Elu aplică pedepsele disciplinarie, în limitele acestei legi; formeză nouele regulamente, dupe trebuințele ce s'aru ivi, propune ministrului sau rectorelui universitâții mesurile de îmbunetățire și delibereză asupra ori-cârii questiuni i s'aru pune de autoritâțile superiori în interesulu facultâții.

Mesurile regulamentarie nu potu ave putere până nu se voru aproba de ministeru după formele prescrise prin legi.

289. Consiliulu facultâții se pronunțiă asemenea asupra questioniloru de dispense de esamine, de înscriere sau admitere la cursuri.

290. La finele fie-cârui anu scolariu, consiliulu facultâții va face câtre rectorele universitâții unu reportu despre starea studieloru din facultate.

291. Cancelaria facultâții se va ține de unu împlegatu sau doui, numiți de ministru, după recomendarea decanulului și cu renumerarie defipte prin budgetu.

§ II Rectorele și consiliulu universtitâții

292. Profesorii facultâțiloru din aceeași universitate, alegu din sînulu loru trei persone, dintre cari ministrulu va numi pe rectorele universitâții prin decretu Domnescu.

293. Rectorele va trebui să fie românu sau naturalisatu românu, să aibă etatea de patrudeci ani și să fi servitu optu ani ca profesore.

294. Rectorele este alesu pentru patru ani, elu este reeligibile.

295. Rectorele are generale previghiare asupra esactei aplicâri a legiloru și regulamenteloru relative la instrucțiunea superiore.

Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observâri profesoriloru și decaniloru, de a se informa despre studie și despre progresulu studențiloru, și de a informa la casu de trebuință pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularitâți.

Decanii voru respunde la ori-ce informațiuni se voru cere de rectore, verbale sau în scrisu.

296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-cârii facultâți, sau consiliului universitâții ori-ce questiuni, cari intereseză o facultate în specie sau universitatea în genere.

297. Rectorele previghiâză într'unu modu speciale museele, bibliotecele, galeriele și cabinetele cari facu parte din universitate.

298. La finele fie-cârui anu scolariu, rectorele va face câtre ministru unu raportu despre starea generale a universitâții.

299. Elu va sve ori-ce alte atribuțiuni disciplinarie și de administrațiune cari i se voru da prin legi și regulamente.

300. Rectorele convocă consiliulu universitaru și'lu presideză.

301. Cându rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcțiune dintre decani 'i va ține loculu.

302. Corpulu universitâții este representatu: prin decanii facultățiloru împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toți profesorii facultâțiloru, ca consiliu generale sau universitariu.

În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiți definitivu, eră profesorii numiți provisoriu vor ave voce consultativă.

303. Consiliulu speciale se va aduna ori de câte ori rectorele 'lu va convoca, sau din oficiu sau după inițiativa luată de majoritatea decaniloru.

Elu delibereză mai cu semă asupra aplicârii legiloru și regulamenteloru relative la facultâți, asupra mesureloru de disciplină generale și asupra ori cârii alte questiuni care intereseză facultatea.

304. Otărîrile regulamentarie ale consiliului speciale, nu potu fi esecutore, mai 'nainte de a se aproba de ministeriu, conformu legiloru stabilite.

305. Consiliulu speciale, mai înainte de a lua o otărîre pote supune questiunea la deliberațiunea consiliului generale universitariu. Elu pote supune acestui consiliu ori ce alte questiuni, cari intereseză instrucțiunea superiore în genere.

306. Consiliulu generale universitariu se convocă de rectore.

Rectorele va pute convoca acestu consiliu sau din oficiu sau după inițiativa luată de ministeriu ori de consiliulu speciale alu decaniloru.

307. Consiliulu universitariu va delibera asupra tutuloru questiuniloru de administrațiune, de ordine, disciplină și instrucțiune, cari se referescu la facultâți sau la instrncțiunea superiore în genere.

308. Consiliulu universitariu pote lua inițiativa, de a propune ministrului ori ce îmbunetățire în ramurile instrucțiunii superiori.

309. Otărîrile regulamentarie ale consiliului universitariu nu sunt obligătorie de câtu după ce se voru aproba da ministeru.

310. Rectorele va ave o diurnă pe lună de lei cinci sute.

PARTEA II Despre corpulu însărcinatu cu învețătura și cu
administrarea speciale a scoleloru

CAP I Despre prepararea învețătoriloru

SECȚIUNEA I Despre scola normale

311. Se voru institui în Bucuresci și Iași scole normali pentru formarea de profesori de licee și de facultâți.

312. Ramurile de învețătură ale acestei scole voru fi:

1) Literatura în genere;

2) Sciințele matematice și naturali;

3) Teoria îmvețămentului, sau filosofia considerată ca metodu de cercetarea proceseloru spiritului umanu în litere și în sciințe.

4) Practica celoru mai bune procese de învețămentu și de disciplină scolariă.

313. Personalulu pentru administrațiunea și învețătura scolei normali se va compune:

1) De unu directore alu secțiunii de litere, care va fi decanulu facultâții de litere;

2) De unu directore alu secțiunii de sciințe, care va fi decanulu facultâții de sciințe;

3) De maestri de conferințe, cari voru fi profesori de la facultatea respectivă;

4) De patru repetitori, cari voru fi profesori de licee;

5) De unu economu;

6) De trei veghiători de ordine;

7) De mai mulți servitori.

314. Directorele secțiunii de sciințe va ave locuința în scolă, și o va guberna sub autoritatea Ministrului.

315. Maestrii de conferințe și repetitorii se voru numi de Domnu, din corpurile determinate în precedintele articolu, dupe recomendațiunea Ministeriului.

316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendațiunea directorului de sciințe.

317. Veghiătorii de ordine se numescu de directorele de sciințe; ei locuescu în scolă și au a inspecta pe elevi în orele de recreațiune, de culcare, de dormire, peste nopte și la sculare.

Ei însoțescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultâțiloru și la întorcere.

318. Elevii voru fi interni, intreținuți pe spesele Statului cu nutrirea, vestimentulu, încăldirea, luminarea cârțile și materialulu necesaru la studiu.

319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite câte dece pe totu anulu, sau mai mulți de va cere trebuința.

320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe fie care anu.

321. Concursulu se va publica cu o lună mai 'nainte; inscripțiunile se voru face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va ține pentru acesta câte unu registru la Universitâțile din Bucuresci și Iași.

322. Nici unu aspirante nu se va înscrie, de cât după ce va depune, la cancelaria rectorelui Universitâții, actele următore:

1) Actu de nascere prin care se va constata câ aspirantele este născutu românu, și câ la 1 Ianuariu următoru va ave etatea de la șeptesuprădece pînă la doue-deci și unu ani.

2) Unu certificatu de vaccină, sau dovadă că au făcutu de versatu;

3) În casu de minoritate, o declarațiune legalisată din partea tatălui sau a tutorelui, cuprindetoriă de autorisațiunea dată aspirantelui de a se destina la cariara de profesore în cursu dece de ani;

4) Unu certificatu de aptitudine morale la funcțiunile învețămentului din partea capiloru de instituțiune unde aspirantele se va fi aflatu sau ca scolaru sau ca învețătoru;

5) Unu certificatu de studie prin care să se constate câ aspirantele a trecutu esamenulu generale de clasile liceului cu succesu.

323. Lista de inscripțiune a concurențiloru se va depune la Ministeru, însoțită de tote actele susu dise și cu avisulu rectorelui Universitâții asupra fie-cârui aspirante.

324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o comisiune compusă de șepte membri, dintre cari trei voru fi numiți dintre profesorii de liceu și clasiloru superiori; doui din profesorii facultâții de litere și doui din ai facultâții de sciințe. Acestă comisiune se va prevede de rectorele Universitâții, care nu va ave votu.

325. Cursulu acestei scole va fi de trei ani.

326. Elevii se împartu în doue secțiuni; în cea de litere și a de sciințe. Aceste doue secțiuni se distingu de la începutulu cursului, dar au puncturi de contractu comune, cari remânu a se determina prin regulamente.

327. Studiele anului d'ântiu sunt o revisiune aprofundată a învețătureloru de liceu.

În anulu alu douilea se va da acestoru învețături mai multă desvoltare și se voru perfecționa elevii în cunoscințe de totu felulu.

Elevii voru urma totu d'odată în acești doui ani cursulu facultâții respective.

În alu treilea anu elevii se consideră ca viitori profesori și li se specialisă studiulu după învețămentulu la care ei se destină.

328. Elevii voru pute în alu treilea anu să suplinescă pe profesori în clasile gimnasiali.

329. Regulamentulu de amenuntele acestei scole se va face de consiliulu permaninte și se va aproba de Ministru.

SECȚIUNEA II Despre fundarea de stipendie pentru scolele din străinetate

330. Statulu nu va mai da stipendie sub nici unu altu cuventu pentru învețătură în scole din străinetate, de câtu numai în interesulu instrucțiunii publice naționali și sub următorele condițiuni:

a) Ca aspirantele sa fie născutu românu, să fie recunoscutu fâră midloace proprie;

b) Ca din suma destinată prin budgetu pentru stipendie, să se afecteze doue treimi în favorea studențiloru esiți din scola normale, sau, în lipsă, aceloru ce au absolvitu cursulu facultâțiloru de litere sau sciințe, și o treime în favorea studenților eșiți din cele alte facultâți.

331. Cându s'aru simți necesitate d'a se fonda unu stipendiu afară din previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda de câtu prin lege speciale, dată în cunoscința de causă.

332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se da în urmarea articulului 330, se va ține concursu, în casu cându se voru presenta mai mulți aspiranți la acelașu locu.

333. Concursulu se va publica cu trei luni mai nainte. El se va ține, dacă după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni compuse de cinci membri numiți de Ministru și președută la Bucuresci de unu membru alu consiliului permaninte, și la Iași de rectorele Universitâții.

Președintele nu va ave votu.

Asupra reportului comisiunii, Ministrulu va numi pe titularu stipendieloru.

334. Stipendiele se voru da pe timpulu ce va mărgini consiliulu permaninte, după date positive asupra cursului scolei în care stipendistulu are a intra, sau asupra naturei studieloru ce are a face.

335. Stipendistulu se va obliga în scrisu, de a servi la întorcerea în patriă ca profesore în decursu de îndouitu timpu de câtu celu petrecutu în străinetate cu spesele statului, însă sub condițiune, în favorea sa, de a fi chiămatu la unu asemenea postu în cei d'ănteiu doui ani după întorcere.

În casu de minoritate, se va obliga și elu însuși și părintele sau tutorele seu.

336. Stipendistulu va fi datoru a trămite pe fie-care anu Ministerului documente de frequentarea cursuriloru, sau, în lipsă, de esaminele ce va fi trecutu, și la întorcere, să presinte certificatulu de absoluțiune usitatu la acela în care a urmatu.

La din contra urmare, și în lipsă de vre-unu cuventu de justificare, stipendistulu, după unu primu advertimentu alu Ministrului, va fi rechiămatu în țeră, dacă se află în acestu casu, și în genere va fi supusu a întorce Statului tote spesele făcute cu densul în străinetate.

337. Când din causă bine cuventată unu stipendistu nu'și-a terminatu studiele în timpulu mărginitu, Ministerulu, în consiliulu permaninte, va pute să'i prolunge terminulu după împrejurâri, fâră însă ca acestă prolungare să trecă peste duoi ani.

338. Particularii, precumu și municipalitâțile și ver ce alte corpuri potu asemenea să fundeze stipendie în favorea desvoltârii instrucțiunii. În casu cându aceștia voru voi a încredința gubernului asemeni fonduri, priimirea loru se va face printr'o lege.

339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuința după voința espresă a fundatoriloru, iar în lipsă, după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.

340. Aceste stipendie voru purta numele fundatoriloru loru, și se va face mențiune de densele în statistica anuale a scoleloru.

341. Dacă fundatorele a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea loru nu suntu de ajunsu, Ministerulu va scăde numerulu stipendistiloru la mesura sumeloru afectate.

342. Scolarii stipendiați de particulari sau alte corpuri, vor fi supuși la aceleși regule de disciplină și ordine ca și scolarii stipendiați de Statu.

SECȚIUNEA III Despre scolele primarie, normali și despre
conferințele scolare sătești

343. Nu se voru pute priimi învețători în sate de câtu cei cari voru justifica ca au trecutu cusurile prevedute prin art. 32.

344. În orașele unde voru fi mai multe scole primarie urbane, consiliulu permaninte va determina una dintr'însele care va servi de scolă primariă normale.

395. În acestu casu consiliulu permaninte va elabora o programă speciale care va coprinde și noțiuni de agricultură și de artea veterinariă.

346. Odată pe anu și anume în cea d'ânteiu septemână după Pașci, fie-care revisore va aduna în conferință, la orașulu centrale alu circumscripțiunii sale, pe toți sub revisorii acelei circumscripțiuni.

Aceste conferințe vor ține celu puținu trei septămâni.

347. Revisorele va areta sub-revisoriloru în ce consistu datoriele loru, le va esplica legile și regulamentele relative la scolele comunali; va discute împreună cu denșii totu ceea ce intereseză învățămentulu comunale și măsurele de luatu spre îmbunetățire.

348. Revizorele va adresa Miniterului unu reportu detaliate despre aceste conferințe.

349. De duoe ori pe anu, și anume la începutulu lui Iuniu și la începutulu lui Septembre, sub-revisorele va aduna în conferință, la o scolă comunale cea mai centrale, pe toți învelătorii sătesci din circumscripțiunea sa.

Aceste conferințe voru ține fie-care celu puținu câte trei septemeni.

350. Sub-revisorele va ține în aceste conferințe lecțiuni repetitore și desvoltătore asupra învățătureloru ce se propunu în scolele rurali.

Elu le va ține încă unu micu cursu de pedagogiă și didactică.

351. Resultatulu acestoru conferințe se va supune de câtre fie-care sub-revisore, printr'unu îndoitu reportu revisorelui respectivu, care va adresa către Ministru unulu din cele doue reporturi, împreună cu observațiunile ce aru ave a face elu însuși.

CAP II Despre numirea personalelui Instrucțiunii publice

SECȚIUNEA I Personalulu Adiministrațiunii speciali

352. Revisorii și sub-revisorii, directorii de scole secundarie, directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultâților, rectorii universitâților și toți cei însărcinați cu administrațiunea scolariă, se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendațiunea Ministrului.

353. Ei vor trebui să fie Români, născuți sau naturalisați, și deosebit, să întrunescă și calitâțile cerute prin următorele article.

354. Nu se vor pute numi revisori, de cât cei ce vor justifica de cunoscințele ce se propunu într'unu gimnasiu.

355. Nu se vor pute numi sub-revisori de cât cei ce vor justifica că posedu cunoscințele clasilor primarie.

356. La casu când numerul aspiranților ar fi mai mare de cât numerulu locurilor vacanți, consiliulu permaninte va alege prin concursu pe cei mai meritanți.

357. Acum la început, în lipsă de persone cu calitâțile cerute prin art. 354 și 355, se va numi prin preferința dintre foștii revisori și sub-revisori cari s'au făcut bine cunoscuți în asemenea serviciu.

358. Revisorii și sub-revisorii nu vor pute să aibă nici o altă funcțiune nici profesiune.

359. Directorii de licee, de gimnasie, de scole reali și de seminarie, nu se voru pute numi de câtu dintre actualii profesori ai aceloru scole cari au mai mulți ani de serviciu în sfera instrucțiunii.

360. Directorii de seminarie vor fi clerici. Ministrul va consulta, asupra alegerii lor, pe chiriarchul locale.

361. Directricile scolelor de fete nu se vor pute numi de cât dintre actualile institutrici și profesore ale acelor scole, cari au etatea de douedeci și unu ani pentru scolele primarie, de douedeci și cinci ani pentru scolele secundarie.

362. Provisorii de internate nu vor pute să cumuleze cu acestă funcțiune nici o altă funcțiune administrativă în sfera instrucțiunii.

363. Decanii facultâților și rectorii universitâților se vor supune la Domnu de către Ministrul Instrucțiunii, după ce vor fi fost aleși de corpurile respective, conformu art 277 și 292.

SECȚIUNEA II Despre personalul învețător

364. Numirea definitivă a învețătorilvr sătesci se va face prin decisiune ministeriale, dată în forma art. 14; numirea institutorilor și institutricilor, precum și a profesorilor, se va face prin decretu Domnescu. Numirea învețătorilor și institutorilor la scolele înființate și întreținute de comune, se va face de ele prin autorisațiune ministeriale.

365. Numirea provisoriă a învețiătorilor sătesci se va face de prefectulu județului, după recomendarea revisorului acelui județu; numirea provisoriă a institutorilor și institutricilor, precum și a profesorilor, se va face prin decisiune ministeriale dată în forma art. 14.

366. Numirea provisoriă se va face pe cursu de unu anu pentru învețiătorii sătesci, de doui ani pentru institutorii și institutricile din comunele urbane, pe cursu de trei ani pentru profesorii de gimnasie, licee și facultâți.

367. Nimeni nu va pute questiga o numire provisoriă de învețător, institutor, institutrice, nici profesor, de câtu dacă va justifica despre absolvirea unor studie identice sau analoge cu cele ce sunt a se propune în clasea vacante, precum și a tuturor studielor inferiori acelora.

368. Deosebit de acesta, aspiranții la unu locu vacante de invețiător în genere, vor fi supuși la o încercare care va consiste:

a) Sau în proponimente publice de aceleași materie făcute cel puținu în cursu de doui ani, dacă nu va fi trecutu mai multu de trei ani de la încetarea acelor proponimente;

b) Sau în publicațiune de scrieri asupra acelora'și materie.

c) Sau în esamenu, când candidatii, mai puțini la numeru de cât locurile vacanti, nu au nici unul din titlurile aretate în cele doue alineate precedinți, ori, când titlurile ce potu ave conformu acelora'și alineate nu sunt judecate de comisiunea competinte în destul de mulțămitore.

d) Sau în concursu, în același casu prevedutu prin precedintele alineatu, dacă candidații sunt mai numeroși de cât locurile vacanti.

369. Arbitrii cari vor judeca titlurile și aptitudinea candidaților vor fi:

1) Pentru învețiătorii sătesci, revisorele, inginerul sau în lipsă, medicul județului și institutorul de clasea IV-a alu orașului.

2) Pentru institutorii și institutricile din comunele urbane, doui dintre profesorii gimnasiului locale sau celu mai apropiatu, trași la sorți, revisorul județului și doui delegați din partea primăriei locali.

3) Pentru profesorii de gimnasie, trei profesori de clasi superiori ai liceului celui mai apropiatu, trași la sorți, trei delegați din partea municipalitâții și directorele liceului.

4) Pentru profesorii clasilor superiori de licee, arbitri vor fi: directorele liceului, câte doui profesori trași la sorți din corpul profesorale al Facultâților din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, și din Iași pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere și de sciințe, și doui sau trei membri, după trebuință spre completarea numerului de șepte, delegați din partea primăriei locali din sinul seu, sau dintre particulari numiți de ministru.

5) Pentru profesorii de Facultâți, decanul și patru profesori și facultâții acelei sciințe, luați prin sorți, pentru Bucuresci de la facultatea din Iași, și pentru Iași de la cea din Bucuresci, doui membri din consiliul de Statu din secțiunea corespundetoriă acelei facultâți, doui membri aleși, după natura facultâții sau din curtea de casațiune, sau din consiliul medicale, sau din consiliul tecnicu, iar în lipsă, delegați din partea Ministrului.

370. Profesorii sau institutorii chiămați în virtutea articlului precedinte a fi arbitri, nu pot fi luați de cât dintre cei titulari.

Aceste comisiuni se vor prevede de unul dintre ai lor membri numitu de Ministrul Instrucțiunii.

371. Decisiunea comisiunii se va lua prin majoritate de voturi

Comisiunea nu va pute funcționa de cât fiind în numerul completu al membrilor cei legiuiți prin art. 369.

372. La casu de vacațiune a unui locu de învețiător, institutor sau profesor, se va publica prin îngrijirea Ministrului, cel puțin cu trei luni și jumetate mai 'nainte diua în care va ave să se provedă la ocuparea acelui locu de institutore sau profesore, și cu o lună mai 'nainte pentru învețiători.

373. În intervalul de trei luni și jumetate înaintea dilei defipte, candidații vor trebui să depună la Ministeriu actul lor de nascere și să declare veri ce titluri vor crede că au.

374. La diua defipta comisiunea de care să face mențiune în art. 369 va procede la esaminarea acelor titluri, și, de va fi trebuință, la esamenul sau la concursul candidaților după distincțiunile art. 368.

375. Obiectele esamenului sau ale concursului vor fi:

a) Pentru învețiătorii sătesci, cunoecințele declarate obligătorie prin art. 32 și noțiuni de agricultură și de artea veterinariă, pe cât se va pute.

b) Pentru profesorii de gimnasie, cunoscințele ce se propunu în licee.

c) Pentru institutori și institutrici, cunoscințele clasilor primarie și gimnasiale.

d) Pentru profesorii supesiori de licee, cunoscințele apeciali asupra materiei ce are să se propună în vacantea clase; deosebit ei vor fi datori a justifica de absolvirea învețiăturilor de liceu sau, în lipsă, să fie supuși la unu esamenu generale de acele învețiături.

e) Pentru profesorii de facultâți, cunoscințe speciali asupra ramului pentru care se destină; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de absolvirea învețiăturilor de liceu.

376. Esamenul și coneursul vor consiste pentru învețiători, institutori, institutrici și profesori de veri ce gradu, în câte o probă scrisă și câte o lecțiune făcută înaintea comisiunii pentru fie care obiectu din cele coprinse în art. precedinte.

Însă aspiranții la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultâți vor trebui, peste acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presintă, trei probe scrise și trei lecțiuni.

377. Tema fie cârii probe scrise și lecțiuni nu va pute fi, sub pedepsă de nulitate, mai coprindetoriă de cât subiectul unei lecțiuni de clase.

Cu tote acestea, pentru câte una din cele trei probe scrise și lecțiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună câte o temă generale.

378. Tema pentru proba înscrisu precum și pentru lecțiunea orale se trage la sorți; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul când candidații sunt parați a intra în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lecțiunea orale cu doue-deci și patru de ore mai 'nainte de încercare.

Tragerea la sorți se va face printr'unu copilu.

379. Urna cu biletele de sorți va coprinde tote materiele obiectului asupra cârui se face esamenul sau concursul.

În casul contrariu, precum și în casul când aceeași materiă s'ar găsi scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu.

380. Comisiunea va verifica biletele și va face mențiune în procesul seu verbale de observarea formalitâților preacrise prin cele doue article precedinți.

381. Lecțiunile candidaților se vor face în publicu. Probele scrise se vor tipări fără nume în jarnalul instrucțiunii.

Se va tipări asemenea și procesul verbale al comisiunii asapra resultatului esamenului sau concursului.

382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoriă a candidatului admisu, după forma prescisă prin art. 365. Asemenea și Prefectul județului.

383. Învețiătorii, institutorii și profesorii sunt datori a face, la numirea lor, jurămentu de supunere la constituțiunea țere și de fidelitatea Domnului.

Acest jurăment se va face la Bucuresci înaintea Ministrului, la Iași înaintea rectorelui; iar la cele alte județe înaintea directorelui de liceu sau de gimnasiu, și în lipsă, înaintea prefectului.

SECȚIUNEA III Despre drepturile și datoriele profesorilor,
institutorilor și învețătorilor

384. Profesorii titulari de facultâți sunt inamovibili.

385. Profesorii inamovibili nu vor fi strămutați, fâră a lor espresă învoință, de la un locu la altul.

386. Ei nu vor fi revocați de cât pentru motivele și dupre formele determinate printr'acestă lege.

387. Toți membrii corpului îuvețămentului publicu, pe cât se află în activitate de serviciu, dă dreptul de scutela de serviciul militariu.

Dupe doui-supră-dece ani de serviciu, renumerariul învețătorilor va fi îndoit de cât cel primitivu.

338. Învețătorii sunt datori a frequenta regulat clasea lor și a intra în clase la ora determinată prin regulamente.

389. În casu de contravențiune la articlulu precedente repetită de trei ori în cursu de o lună și fără motivu bine cuventat, Ministrul, în consiliul permanente, va reține din lefa acelui învețătoriu ceea se i s'ar fi cuvenit pe dilele în cari și a călcat datoriele.

390. Lipsirea de la clase în cursu de o lună fâră congediu și fâră scusă bine cnventată, va face să se considere demisionariu învețătoriulu.

Între scusele bine cuventate ale acestui articlu și ale celui precedinte nu se vor pute admite cele întemeiate pe alte ocupațiuni ce ar fi avut învețetorul, deosebite de ocupațiunile legiuite ale funcțiunii sale de învețătoru.

391. Împlinirea obligațiunilor de asiduitate de cari se face mențiune în cele trei articole precedinți, va fi constatată printr'un registru de presență, în care învețătorul va însemna ora și va subscrie atât la intrare cât și la eșire sub pedepsa prescrisă prin art. 389.

392. Institutorii și profesorii de gimnasie și de licee, în timpul celor doue de ânteiu periode ale cursului loru după ce vor fi primit numirea definitivă, nu voru pute să ocupe nici o altă funcțiune, nici să eserciteze vre o profesiune alta de cât cea de învețători de materia pentru care au fost numiți.

Contravenitorulu se va socoti demisionariu.

393. Aceeși îndatorire este impusă, sub aceeași penalitate, profesorilor superiori de licee și profesorilor de facultâți, în timpul celor d'înteiu trei periode ale cursului lor după numirea lor definitivă.

394. Proibițiunile stabilite prin cele doue article precedinți se voru splica și la profesorii numiți înainte de promulgarea acestei legi, pe timpu de șese ani socotiți de la a lor confirmare făcută conformu legilor anteriori acesteia.

395. Institutorii și profesorii vor fi datori a trece, în cursul anului scolariu, tote materiele coprinse în programă, dând fie cârii dintr'ensele o egal proporționată desvoltare.

Cel ce ar contraveni pentru a treia oră la acestă indatorire va fi pasibile de suspensiune.

396. Profesorii cari vor călca datoriele ce le sunt împuse prin acestă lege, sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor fi supuși, după casuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destituțiune.

397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore secretă.

398. Censura, suspensiunea și destituțiunea se vor pronunția de o comisiune de cinci profesori, aleși prin sorți din corpul profesorale al gradului de învețăment superiore celui în care funcțiuneză învețătoriul înculpatu.

Acestă comisiune se va compune, pentru profesorii de facultâți de la Bucuresci, din corpulu profesorale al facultâții de la Iași și vice versa.

399. Censura atrage cu sine de dreptu perderea onorariului pe o lună.

400. Suspensiunea se va pronunția pe timpu mărginit, începend de la trei luni în sus, seu pe timpu nedeterminat, după împrejurâri.

401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onorariului pe timpul cât va ține.

402. Suspensiunea nu se va pune în lucrare de cât după ce otărîrea prin care este pronunțată va fi aprobată de Ministru.

403. Destituțiunea pronunțiată nu se va esecuta de cât în urma unui decretu Domnescu.

404. Invețiătorul destituitu conformu regulelor de mai sus, nu va mai pute fi admisu nici o dată la funcțiuni de invețiatoriu publicu.

405. Urmăririle contra invețiătorilor după regulele stabilite prin acestă lege nu vor împedica cursu legale al acțiunii publice, de va fi unu asemenea casu

APENDICE
Instrucțiunea privată

406. Scolele sau internatele private potu coprinde ori ce invețiatură, primariă, secundariă, speciale.

407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcțiunea unei femeie.

408. Programa și regulamentele speciali ale ori cârii scole private vor fi mai ânteiu aprobate de Ministru.

409. Directorii Scolelor private primarie vor fi datori a adopta programa scolelor primarie publice.

Când însă într'o scolă privată se va forma una sau mai multe clasi gimnasiali, directorele scolei va pute adopta pentru acele clasi o programă chiar deosebită de a scolelor publice.

410. Pe lîngă condițiunile de studie, ori ce scolă sau internatu privatu va trebui să fie bine condiționatu în respectulu moralitâții și alu igienei.

Acele scole, în cari se va perde timpmu copiiloru, sau în cari se va altera moralea sau sănetatea loru, se voru suspende sau închide.

411. Pedepsele disciplinarie la scolele private voru fi aceleași ca la scolele publice.

412. Scolele voru ține pe fie-care anu, unu esamenu generale la care voru asiste persone delegate din partea consiliului permanente în Bucuresci, din partea rectorelui universitâții pentru Iași, sau din partea directorelui de gimnasiu ori a comitatului scolariu pentru cele-lale orașe.

413. Scolele private voru fi puse sub privighiarea Ministrului Instrucțiunii, a rectoriloru de universitâții, a revisoriloru a comitatului scolariu și a consiliului comunale.

Scolele private elementarie din comunele rurali voru fi puse și sub previghiarea sub revisorilori locali.

414. Revisorii și sub revisorii voru visita aceste scole directu ori de câte ori va cere trebuința.

415. Fie-care scolă sau internatu privatu va ave unu registru de inspecțiune ca și scolele primarie publice.

416. Cându directorele unei scole sau internatu dă dovadă de incapacitate, desordine sau nemoralitate, nu se va conforma instrucțiunilor și ordinilor primite, sau când scola sa altereză morala sau sănetatea copiilor, i se va da unu advertimentu din partea Ministrului.

Ministrul va pute chiăma pe directorele sau capulu scolei ori internatului înaintea sa spre a 'i face observările cuvenite ai a-lu asculta în apărârile sale.

417. Dacă după asemeni încercâri, reul tot urmeză, Ministrul în consiliul permanente va pute pronunța închiderea provisoriă sau definitivă a scolei.

Această mesura se va lua sau din oficiu, sau în urma reporturilor primite de la revisori și sub revisori, sau după cererea făcută de comitatul scolariu sau de consiliul comunelor.

Inchiderea scolei se va efectui sau îndată, sau după ore care terminu, conformu cu gravitatea împrejurârilor.

418. Acestă lege se va pune în lucrare cu începerea anului scolariu 1865.

Facemu cunoscutu și ordonâmu ca cele de față, investite cu sigiliul Statului și trecute în Monitorul Oficiale, să fie adresate Curților, Tribunalelor și tuturoru autoritâților administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe și să facă a le observa, și Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentulu Justiției, Culteloru și Instrucțiunii publice, este însărcinatu cu preveghiarea publicârii lor.

Datu în Domnesca Nostră reședință Bucuresci, la 25 Noembre anul 1864.

ALECSANDRU IOAN

Ministru Secretaru de Statu la
Departamentulu Justiției, Cultelor
și Instrucțiunii Publice
N. Crețulescu No. 1150

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...