Revista de Drept social nr. 4/2015

Modul de calcul al indemnizației de șomaj. Probleme ivite în practica judiciară. Sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept , Editura Rosetti
de Răzvan Anghel

06 decembrie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Răzvan Anghel

judecător Curtea de Apel Constanța, formator la Institutul Național al Magistraturii

CUPRINS:

I. Prezentarea problemei de drept ivite în practica judiciară

II. Soluții jurisprudențiale

III. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

IV. Aspecte relevante pentru analiza problemei de drept

I. Prezentarea problemei de drept ivite în practica judiciară

În practica judiciară s-au ivit probleme în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.39 al.2 lit.b) raportat la art.27 al.1 din Legea nr.76/2002 și art. 191 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.76/2002 aprobate prin H.G. nr.174/2002 în referire la modul de calcul al indemnizației de șomaj respectiv dacă în baza de calcul a acesteia intră diferite ajutoare sau prime acordate cu ocazia încetării raporturilor de muncă.

Problema de drept este relativ nouă, vizând o situație legislativă rezultată din modificarea actelor normative evocate prin acte normative relativ noi.

Problema de drept este una dificilă întrucât ea aduce în discuție principiul contributivității raportat la un cadru legislativ neclar, rezultat din modificări succesive și necorelări precum și din inexistența unei enumerări exhaustive a sumelor sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor în vederea impunerii în cuprinsul normei de trimitere din Codul Fiscal și folosirea unui criteriu de determinare puțin restrictiv, respectiv ca acestea să aibă legătură cu activitatea desfășurată în baza unui contract individual de muncă [art. 55 și art. 2964 al. (1) din Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003)].

Incidental, se pune problema și a interpretării art. 55 (1) și art. 2964 al. (1) din Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003) în sensul de a stabili dacă diferite ajutoare sau prime acordate cu ocazia încetării raporturilor de muncă potrivit prevederilor din contractul colectiv de muncă intră în noțiunea de sume de natura salarială sau avantaje asimilate salariilor și fac parte din baza de calcul a contribuției pentru asigurări de șomaj conform art.55 al.1 din Codul Fiscal sau dacă acestea intră în noțiunea de „compensații acordate în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de serviciu” la care se referea art. 29616 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind astfel excluse din baza de calcul a contribuției pentru asigurări de șomaj.

O problemă conexă este aceea de a stabili dacă indemnizația de șomaj se calculează raportat la toate veniturile pentru care s-au calculat, reținut și virat contribuții de asigurări de șomaj sau raportat numai la veniturile pentru care trebuia calculată această contribuție indiferent de contribuția achitată efectiv, de exemplu pentru situația în care se consideră că anumite ajutoare acordate cu ocazia încetării raporturilor de muncă intrau sub incidența art. 29616 din Legea nr. 571/2003 și pentru care în mod greșit angajatorul a calculat și reținut contribuția de asigurări pentru șomaj care nu era datorată.

Chiar dacă Legea nr. 571/2003 a fost abrogată de noul Cod fiscal – Legea nr. 227/2015 (art.502 al.1 pct.1), problema își păstrează importanța având în vedere că în cadrul litigiilor legate de modul de stabilire a indemnizației de șomaj, în termenul de prescripție extinctivă, rămân aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data stabilirii drepturilor de șomaj.

II. Soluții jurisprudențiale

§1. Într-o opinie s-a reținut că indemnizația de șomaj trebuie calculată în raport de toate veniturile pentru care s-a achitat contribuția de asigurări pentru șomaj, inclusiv alte sume decât salariul de bază lunar, în condițiile în care nu se dovedește că sumele încasate în ultima lună de activitate constituie o compensație pentru încetarea raporturilor de muncă. În acest sens s-au reținut de exemplu următoarele[1]:

„Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.[…] contestatoarea […] a formulat în contradictoriu cu intimata Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă B., contestație împotriva deciziei nr. […]/18.12.2012 solicitând să se dispună anularea acesteia, obligarea intimatei la emiterea unei noi dispoziții prin care să fie valorificate toate veniturile obținute în calitate de salariat, iar în subsidiar, în cazul respingerii cererii principale, solicită obligarea intimatei la restituirea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale reținute de angajator pentru veniturile ce nu au fost valorificate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 7215/19.06.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. […], a fost admisă, în parte, contestația […]. A fost anulată decizia […]/18.12.2012 de stabilire indemnizație șomaj. A fost obligată intimata la emiterea unei noi decizii cu includerea în baza de calcul a indemnizației de șomaj a veniturilor aferente lunii octombrie 2012 astfel cum sunt atestate de adeverința nr. […]/17.12.2012, începând cu data de 18.12.2012.

[…]

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...