Guvernul României

Norma metodologică de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002 din 17.10.2002

Modificări (...), Referințe (2), Referințe în jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06 noiembrie 2002 până la 18 octombrie 2005, fiind înlocuit prin Normă metodologică 2005;

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

Ordonanța de urgență*):

*) Este reprodus textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 501/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002.

"

Art. 1. -

(1) Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, compuse din construcții împreună cu terenul aferent, existente în natură, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile împreună cu anexele acestora și terenurile aferente lor, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții.

(3) Prin centru de cult se înțelege instituția, cu sediul în România, care coordonează toate unitățile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se înțelege instituția care are jurisdicție asupra unui număr de unități locale de cult situate într-o anumită zonă geografică a țării.

(4) **)

**) Alin. (4) a fost abrogat prin Legea nr. 501/2002.

(5) În toate cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specială de retrocedare, prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia. După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau de retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se pot depune în termenul util stabilit de comisie.

(6) În cazul în care imobilele care fac obiectul cererilor de retrocedare sunt afectate unor activități de interes public din învățământ și cercetare, sănătate sau sunt destinate funcționării unor așezăminte social-culturale, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România, solicitantul retrocedării poate opta pentru:

a) restituirea numai a nudei proprietăți, caz în care imobilul respectiv își va păstra afectațiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data deciziei de retrocedare. În această perioadă proprietarul este scutit de plata impozitului pe proprietate și, totodată, va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor;

b) acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

(7) O dată cu imobilele retrocedate în natură se restituie și acele bunuri mobile destinate, la data preluării, funcționării cultului, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv și dacă acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare. Deținătorul actual al imobilului, la solicitarea și în prezența reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la art. 42 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001."

Norme metodologice:

1. Sunt considerate abuzive acele preluări de proprietate, cu privire la imobile aparținând cultelor religioase, care s-au produs în temeiul sau ca efect al unor acte normative ori administrative emise în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989, denumit în continuare perioada de referință, dacă nu s-au acordat despăgubiri juste și echitabile în raport cu perioada preluării. În cazul în care s-au plătit despăgubiri, dar acestea sunt considerate neîndestulătoare, restituirea în natură sau, după caz, acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 este condiționată de restituirea despăgubirilor primite sau de scăderea valorii acestora, după caz, în condițiile stabilite de aceeași lege.

2. Sunt considerate abuzive și preluările fără titlu ale imobilelor care au aparținut cultelor religioase în perioada de referință a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000.

3. Nu sunt considerate abuzive acele preluări efectuate în temeiul unui titlu emis în perioada de referință care urmăreau repunerea în situația juridică anterioară Dictatului de la Viena.

4. Nu pot face obiectul retrocedării lăcașele de cult, respectiv bisericile, mănăstirile, sinagogile, moscheile, templele sau orice alte construcții care sunt destinate oficierii de slujbe religioase. Calificarea ca lăcaș de cult se face de către Comisia specială de retrocedare în urma analizei situației fiecărui caz.

5. Pot face obiectul retrocedării numai acele construcții care existau fizic la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000.

6. Prin sintagma teren aferent se înțelege suprafața de teren afectată utilizării construcției retrocedabile în limita împrejmuirilor existente.

7. Nu fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 terenurile agricole situate în extravilanul localităților, deoarece acestea fac obiectul legilor speciale de restituire din domeniul fondului funciar.

8. Comisia specială de retrocedare are plenitudine de competență în soluționarea fazei administrative a cererilor de retrocedare, cu privire la calificarea preluărilor ca fiind abuzive sau nu, la calificarea preluărilor ca fiind cu titlu sau fără titlu. Jurisprudență

9. Cererile de retrocedare pot fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 31 ianuarie 2003. Termenul prevăzut de art. 1 alin. (5) prima teză din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, este un termen de decădere. Neexercitarea dreptului conferit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 înlăuntrul termenului stabilit are ca principală consecință pierderea dreptului subiectiv la acțiune cu privire la revendicarea oricăror imobile de natura celor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din aceeași ordonanță de urgență.

10. Calificarea incidenței prevederilor art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, revine Comisiei speciale de retrocedare. În aceste cazuri Comisia specială de retrocedare va comunica solicitantului această calificare și îl va invita să opteze pentru una dintre variantele prevăzute la lit. a) și b), iar în cazul optării pentru varianta prevăzută la lit. b), să precizeze măsurile reparatorii prin echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001, de care acesta dorește să beneficieze.

11. Prin sintagma acte doveditoare prevăzută la art. 1 alin. (5) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, se înțelege: Jurisprudență

a) orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras de carte funciară, act sub semnătură privată etc.);

b) orice acte juridice sau declarații care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cu titlu sau fără titlu;

c) orice acte care întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada de referință, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea solicitantului, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);

d) acte care permit recunoașterea calității de beneficiar al retrocedării (actul de înființare, dovada continuării sau reluării activității cultului religios);

e) expertize judiciare sau extrajudiciare de care solicitantul înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;

f) orice acte sau înscrisuri pe care solicitantul înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale.

12. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de cult religios îndreptățit la retrocedare.

13. Pentru anumite situații complexe Comisia specială de retrocedare, în virtutea plenitudinii de competență, poate dispune elaborarea, de către istorici și/sau juriști cu experiență, de rapoarte și informări cu privire la evoluția istorică și juridică a preluării respective. De asemenea, Comisia specială de retrocedare poate efectua audieri ale unor persoane avizate care pot furniza informații utile și poate dispune deplasări la locul situării imobilului ale unor specialiști și întocmirea unor note de constatare. Actele întocmite cu ocazia efectuării acestor proceduri sunt considerate acte doveditoare pentru soluționarea fazei administrative a retrocedării. Jurisprudență

14. În cazul în care doi solicitanți pretind a fi reprezentanții aceluiași cult îndreptățit la retrocedare, soluționarea cererilor de retrocedare se va face numai după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea ~nr. 501/2002~.

15. În cazul în care solicitantul retrocedării optează pentru restituirea nudei proprietăți conform prevederilor art. 1 alin. (6) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, starea de nudă proprietate va exista până la punerea în posesie, dar nu mai mult de 5 ani.

16. Măsurile reparatorii prin echivalent, prevăzute la art. 1 alin. (6) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, vor consta în compensarea cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținătorul actual al imobilului, în acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănești. Aceste măsuri reparatorii pot fi combinate.

17. Prin cheltuieli de întreținere, în sensul ordonanței de urgență, se înțelege cheltuielile necesare și utile pentru buna funcționare a activităților desfășurate în imobilul respectiv și de natură a conserva aceeași stare a imobilului de la data restituirii nudei proprietăți până la punerea în posesie.

Efectuarea unor lucrări de înlocuire sau de schimbare a rețelei de canalizare, a instalației de alimentare cu apă, inclusiv obiectele sanitare, a instalației de încălzire centrală sau a sobelor de încălzire, înlocuirea tâmplăriei de lemn uzate - uși și ferestre, repararea șarpantei, a învelitorii, a jgheaburilor și burlanelor, precum și retencuirea pereților interiori sau exteriori se pot face numai cu acordul nudului proprietar.

18. În categoria bunurilor destinate funcționării cultului, în sensul prevederilor art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, introdus prin Legea nr. 501/2002, se includ utilajele, instalațiile, precum și dotările aferente existente în imobil la data preluării acestuia.

Restituirea acestora o dată cu imobilul solicitat se va face numai în măsura în care acestea mai există fizic la data depunerii cererii de retrocedare.

Ordonanța de urgență:

"

Art. 2. -

(1) În scopul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 se va constitui, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Comisia specială de retrocedare, care va fi formată din:

a) un reprezentant din partea Ministerului Culturii și Cultelor;

b) un reprezentant din partea Ministerului Justiției;

c) un reprezentant din partea Ministerului Administrației Publice;

d) un reprezentant din partea Ministerului Finanțelor Publice;

e) un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului.

(2) Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizați de conducătorul autorității din care aceștia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, și un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susține cererea.

(3) Atribuțiile și regulamentul de organizare și funcționare ale Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(4) Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Ministerul Administrației Publice.

(5) Comisia specială de retrocedare va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase sau, după caz, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată.

(6) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."

Norme metodologice:

1. Dacă o dată cu cererea de retrocedare s-au depus acte doveditoare și solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat, Comisia specială de retrocedare va dispune prin decizie motivată asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia.

2. În cazul în care se apreciază că documentația este incompletă și este necesară completarea acesteia, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor suplimentare solicitate de Comisia specială de retrocedare.

Ordonanța de urgență:

"

Art. 3. -

(1) Cererile de retrocedare se depun, prin centrul eparhial sau, după caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare.

(2) Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispoziție Comisiei speciale de retrocedare, în vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calității de fost proprietar, în condițiile ce se vor stabili prin regulamentul prevăzut la art. 2 alin. (3)."

Norme metodologice:

1. Cererea de retrocedare se va face pentru fiecare imobil solicitat și va cuprinde cel puțin următoarele elemente:

- denumirea și sediul solicitantului, indicarea actului de înființare sau de recunoaștere, după caz;

- datele de identificare și puterile acordate reprezentantului solicitantului;

- datele de identificare a imobilului solicitat la retrocedare (construcția și terenul aferent);

- indicarea actelor doveditoare de care solicitantul înțelege să se prevaleze în susținerea cererii;

- dacă este posibil, desemnarea opțiunilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000;

- indicarea adresei poștale certe la care urmează să se facă comunicările oficiale.

2. Cererile de retrocedare se depun la secretariatul Comisiei speciale de retrocedare care funcționează în cadrul Autorității pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, cu sediul în municipiul București, str. Smârdan nr. 3, sectorul 3. Cererile de retrocedare pot fi depuse direct prin reprezentantul desemnat de solicitant, ocazie cu care se va elibera o dovadă scrisă în acest sens, sau pot fi transmise și prin poștă, cu confirmare de primire Documentul eliberat de secretariat sau, după caz, data poștei face deplina dovadă a depunerii cererii de retrocedare la acea dată.

Ordonanța de urgență:

"

Art. 4. -

(1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândește pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau a hotărârii judecătorești rămase definitive, după caz.

(2) Dispozițiile legale privind protecția chiriașilor, persoane fizice, se aplică în mod corespunzător, fără a putea depăși termenul de 5 ani prevăzut la art. 5 alin. (2).

(3) Pentru imobilele preluate fără titlu, care au destinație de școli, spitale, grădinițe, centre de plasament, aziluri de bătrâni, se vor încheia contracte de închiriere, pe o durată de 5 ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, între noii proprietari și utilizatorii acestora. În această perioadă proprietarul este scutit de plata impozitului pe proprietate, iar cheltuielile de întreținere aferente imobilului respectiv se vor suporta de utilizatori. Limitele maxime ale chiriei aferente acestor contracte se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe categorii de utilizatori.

(4) Litigiile legate de eventualele îmbunătățiri aduse imobilelor care se retrocedează în condițiile prezentei ordonanțe de urgență de către foștii deținători vor fi soluționate între proprietari și chiriași, în condițiile legii.

(5) Despăgubirile bănești se vor acorda în condițiile stabilite de art. 38-40 din Legea nr. 10/2001."

Norme metodologice:

1. Prin îmbunătățiri aduse imobilelor care se retrocedează se înțelege acele lucrări prin care s-au creat corpuri de clădiri sau extinderi de clădiri. Nu se includ în aceste categorii lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, transformări sau modificări structurale.

2. Prevederea art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, care face trimitere la dispozițiile legale privind protecția chiriașilor, se referă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001. Termenul de 5 ani la care face trimitere art. 4 alin. (3) începe să curgă de la data creării noii situații juridice a imobilului retrocedat, respectiv de la data emiterii deciziei de retrocedare. Dacă prin procedura administrativă s-a retrocedat în natură un imobil făcând obiectul unui contract de închiriere, noul proprietar poate să mențină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogându-se în drepturile fostului locator), caz în care termenul de 5 ani curge de la data deciziei de retrocedare, fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999, caz în care termenul noului contract de închiriere începe să curgă de la aceeași dată (data emiterii deciziei de retrocedare).

3. Termenul de 5 ani pentru contractele prevăzute la art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, modificat prin Legea nr. 501/2002, este un termen maxim. Acest termen poate fi redus dacă entitatea care utilizează imobilul are posibilitatea predării acestuia într-o perioadă mai scurtă.

Ordonanța de urgență:

"

Art. 5. -

(1) Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanțe de urgență vor încheia cu deținătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezența executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

(2) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (6) și la art. 4 alin. (2) și (3), în condițiile stabilite de protocolul prevăzut la alin. (1)."

Norme metodologice:

1. Protocolul încheiat în condițiile art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, modificat prin Legea ~nr. 501/2002~, între proprietarul care a redobândit dreptul de proprietate și deținătorii actuali ai acestor imobile va cuprinde și datele referitoare la starea fizică a imobilului, la instalațiile existente în clădiri, precum și alte date de identificare referitoare la starea clădirii.

2. Restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv se face în starea în care se află acestea la data întocmirii protocolului și libere de orice sarcini.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...