Guvernul României

Ordonanța nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor

Modificări (4), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29 august 1994 până la 22 ianuarie 2005, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 481/2004.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. j) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Obiectul prezentei ordonanțe îl constituie ansamblul măsurilor de prevenire, intervenție operativă și refacere în cazul dezastrelor - calamități naturale și alte catastrofe -, pentru diminuarea efectelor sociale, economice și ecologice ale acestora.

Art. 2. -

În sensul prezentei ordonanțe, prin dezastre se înțelege:

a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă.

În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile;

b) evenimentele cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.

În această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcții hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore pe căile de comunicații, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidentele majore și avariile mari la rețelele de instalații și telecomunicații.

Art. 3. -

În sensul prezentei ordonanțe, prin apărarea împotriva dezastrelor se înțelege:

a) măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție;

b) măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;

c) măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

Art. 4. -

Responsabilitatea privind organizarea apărării împotriva dezastrelor revine autorităților administrației publice centrale și locale, precum și organismelor special constituite, potrivit prezentei ordonanțe.

CAPITOLUL II Organizarea și conducerea activităților de apărare împotriva dezastrelor

Art. 5. -

Pentru organizarea și conducerea activităților de apărare împotriva dezastrelor se instituie Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, condusă de către primul-ministru.

Din comisie fac parte miniștri și conducători ai altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate, care pot contribui la activitățile de apărare împotriva dezastrelor, numiți prin decizie de către primul-ministru.

Măsurile de apărare împotriva dezastrelor, stabilite în condițiile legii de către Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor, sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice.

Art. 6. - Modificări (1)

Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor își constituie un secretariat tehnic permanent care funcționează pe lângă secretarul general al Guvernului și care este format din specialiști pe domenii de activitate, desemnați de ministere și de celelalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate care au reprezentanți în comisie.

Art. 7. -

În subordinea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor se constituie comisii centrale specializate pe tipuri de dezastre, organizate pe lângă ministerele de resort, după cum urmează:

a) Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice - la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;

b) Comisia centrală pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren - la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului;

c) Comisia centrală pentru accident nuclear și căderi de obiecte cosmice - la Ministerul Apărării Naționale; Modificări (1)

d) Comisia centrală pentru explozii mari, la suprafață și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane - la Ministerul Industriilor;

e) Comisia centrală pentru accidente deosebit de grave pe căi de comunicații - la Ministerul Transporturilor;

f) Comisia centrală pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii - la Ministerul Sănătății;

g) Comisia centrală pentru epizootii și supraveghere a contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale și animale - la Ministerul Agriculturii și Alimentației;

h) Comisia centrală pentru incendii în masă - la Ministerul de Interne;

i) Comisia pentru telecomunicații - la Ministerul Comunicațiilor.

Art. 8. -

Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre își constituie secretariate tehnice permanente. Acestea pregătesc propuneri privind măsurile de protecție, intervenție, recuperare și reabilitare, urmărind îndeplinirea lor.

Secretariatele tehnice constituie compartimente funcționale distincte în aparatul propriu al ministerului de resort, fără majorarea numărului de posturi.

Art. 9. - Modificări (1)

Modul de organizare, componența, atribuțiile și dotarea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre se stabilesc prin regulamente de organizare și funcționare întocmite de Secretariatul General al Guvernului, respectiv de către ministerele pe lângă care funcționează, avizate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și aprobate de Guvern.

Art. 10. -

Președinții comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre sunt conducătorii ministerelor de profil pe lângă care acestea sunt organizate.

În cadrul comisiilor centrale specializate vor fi cuprinși și reprezentanți ai altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate care au atribuții în planurile de apărare specifice.

Art. 11. -

În teritoriu se organizează comisii județene, respectiv Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor, formate din specialiști din aparatul descentralizat al ministerelor și din aparatul consiliilor județene, respectiv al Consiliului Local al Municipiului București și al Consiliului Sectorului Agricol Ilfov.

Comisiile județene, respectiv Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor își constituie secretariate tehnice permanente în subordinea prefectului.

Art. 12. -

Prefectul este președintele Comisiei județene, respectiv al Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 13. -

Modul de organizare, componența, atribuțiile specifice și modul de funcționare a comisiilor județene și a Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor se stabilesc prin regulamente avizate de către comisiile centrale specializate și aprobate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 14. -

Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor are următoarele atribuții principale:

a) fundamentează și propune strategia națională de apărare împotriva dezastrelor;

b) inițiază elaborarea de acte normative privind apărarea împotriva dezastrelor;

c) asigură organizarea și aplicarea unitară, pe întreg teritoriul țării, a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;

d) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare apărării împotriva dezastrelor și înlăturării efectelor acestora;

e) informează Guvernul asupra situațiilor create în teritoriu printr-un sistem informațional propriu;

f) urmărește respectarea convențiilor internaționale în domeniul apărării împotriva dezastrelor;

g) urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în zonele de dezastru declarate;

i) avizează regulamentele comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și le supune spre aprobare Guvernului;

j) analizează cauzele și urmările dezastrelor și stabilește măsuri de apărare, promovează studii de evaluare a riscului potențial și a urmărilor dezastrelor și cooperează cu organismele de profil pe plan internațional, pe baza convențiilor la care statul român este parte;

k) coordonează programele naționale de pregătire și planurile de protecție și intervenție pentru apărarea împotriva dezastrelor;

l) asigură informarea populației prin mass-media despre iminența producerii unor dezastre, precum și asupra măsurilor de limitare a efectelor acestora.

Art. 15. -

Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre au următoarele atribuții principale:

a) elaborează regulamente de apărare împotriva dezastrelor produse în domeniul specific și participă la elaborarea strategiei naționale de apărare împotriva dezastrelor;

b) elaborează planurile operative de apărare specifice;

c) îndrumă, controlează și avizează modul de întocmire a planurilor de apărare în teritoriu;

d) participă la elaborarea planurilor și a programelor generale de apărare în caz de dezastru;

e) supun spre avizare Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor regulamente și reglementări specifice referitoare la prevenirea, intervenția și înlăturarea efectelor dezastrelor;

f) fac anual propuneri Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor pentru asigurarea mijloacelor materiale și financiare necesare organizării apărării în cazuri de dezastru și înlăturării efectelor dezastrelor;

g) prezintă anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre și stadiul realizării măsurilor de prevenire și refacere;

h) informează operativ Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor asupra producerii dezastrelor, efectelor acestora și măsurilor întreprinse;

i) asigură informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potențial, iminenței producerii și efectelor dezastrelor, precum și a măsurilor luate;

j) inițiază programe de cercetare în domeniile specifice și fac propuneri pentru fondurile necesare întreținerii și dezvoltării rețelelor de înregistrare seismică;

k) propun mecanisme și instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum și metode de identificare și evaluare a riscurilor;

l) stabilesc prin regulamente parametrii pe baza cărora se pot defini fenomenele caracteristice de dezastre.

Art. 16. -

Comisiile județene și Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dazastrelor au următoarele atribuții principale:

a) inventariază și supraveghează sursele potențiale de producere a dezastrelor;

b) coordonează pregătirea populației pe localități, instituții, agenți economici și cartiere de locuințe privind prevenirea, protecția și intervenția în caz de dezastru;

c) stabilesc și asigură funcționarea sistemului informațional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastru;

d) elaborează planurile județene de protecție și intervenție în cazul dezastrelor și aprobă planurile localităților și ale agenților economici;

e) urmăresc punerea în aplicare a măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;

f) asigură culegerea de informații și transmiterea fluxului informațional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;

g) formulează propuneri cu privire la constituirea și utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție, păstrarea și refacerea lor prin aprovizionare curentă și, după caz, clasarea sau casarea la depășirea termenelor de funcționare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;

h) asigură informarea populației asupra iminenței producerii unor dezastre, precum și a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;

i) organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea și evaluarea rapidă a efectelor și a pagubelor produse, în vederea comunicării acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și iau sau propun măsuri pentru asigurarea funcțiilor vitale.

Art. 17. -

Comisiile județene pot organiza comisii municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva dezastrelor, în funcție de gradul de expunere la dezastrul specific.

Președinții acestor comisii sunt primarii localităților respective.

Art. 18. -

Comisiile comunale, orășenești, municipale, județene și Comisia municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor sunt subordonate comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.

CAPITOLUL III Atribuțiile specifice ale autorităților administrației publice centrale
și locale pentru apărarea împotriva dezastrelor

Art. 19. -

Autoritățile administrației publice centrale și locale au următoarele atribuții comune:

a) organizează, controlează și coordonează apărarea împotriva dezastrelor la unitățile proprii conform planurilor de apărare, precum și dotarea cu mijloace de apărare și intervenție;

b) înștiințează operativ publicul, pe baza sistemului informațional propriu, instituțiile și agenții economici despre iminența producerii dezastrelor;

c) asigură condițiile de funcționare a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și a secretariatelor tehnice;

d) desemnează specialiștii care fac parte din comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;

e) elaborează norme tehnice, inițiază studii și cercetări în domeniul apărării împotriva dezastrelor;

f) participă, la cererea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, cu specialiști, mijloace tehnice și aparatură din dotare, la acțiunile de intervenție și de refacere și dispun unităților proprii să acționeze pe plan local;

g) asigură pregătirea personalului propriu pentru apărarea împotriva dezastrelor;

h) urmăresc integrarea în strategia generală de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 20. - Modificări (1)

Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții specifice:

a) urmărește realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare și înlăturare a urmărilor dezastrelor;

b) urmărește realizarea sistemelor de alarmare a populației în zonele de risc nuclear, chimic, în aval de construcțiile hidrotehnice sau pentru alte situații periculoase, și verifică periodic starea de funcționare a acestora;

c) urmărește întocmirea planurilor pentru evacuarea populației, a bunurilor materiale și a animalelor în cazuri de dezastru;

d) participă la elaborarea programelor de pregătire a populației pentru protecția și intervenția în cazul dezastrelor, conduce exerciții și aplicații de pregătire a agenților economici, indiferent de forma de proprietate, a populației din zonele de risc și verifică aplicabilitatea măsurilor din planurile de apărare în caz de dezastru;

e) participă cu forțe și mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acțiunile de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora;

f) coordonează activitățile de decontaminare a solului, a personalului și a bunurilor în caz de accident nuclear.

Art. 21. -

Ministerul de Interne are următoarele atribuții specifice:

a) participă cu efective și mijloace, în funcție de misiunile specifice și de situația concretă, la acțiunile de protecție și de intervenție, iar la ordin, constituie detașamente de acțiune pentru zonele grav afectate;

b) execută controlul și îndrumarea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor;

c) coordonează, îndrumă, controlează și avizează măsurile de prevenire a incendiilor, stabilește măsurile privind modul de acțiune în cazul incendiilor izolate sau de masă și conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acțiunile tuturor forțelor participante la localizarea și lichidarea acestora;

d) participă la verificarea respectării măsurilor de protecție și de intervenție, urmărește asigurarea măsurilor de pază pe timpul executării transporturilor de substanțe toxice sau periculoase pe teritoriul de competență al unităților subordonate și aplică sancțiuni potrivit competențelor legale;

e) stabilește, împreună cu reprezentanții prefecturilor și ai consiliilor locale, situația victimelor, ține evidența persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau producerii dezastrelor și participă la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor și accidentelor.

Art. 22. -

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului are următoarele atribuții specifice:

a) asigură funcționarea rețelei proprii de supraveghere și de control al factorilor de mediu pentru apărarea împotriva dezastrelor;

b) stabilește zonele de risc nuclear, pe baza propunerii titularilor de instalații nucleare;

c) stabilește măsuri de securitate nucleară pentru prevenirea accidentelor nucleare de orice natură, inclusiv a celor generate de evenimente seismice;

d) îndeplinește, în caz de accident nuclear, atribuțiile ce îi revin potrivit înțelegerilor și convențiilor stabilite cu organismele naționale din alte țări și cu organizațiile internaționale.

Art. 23. -

Ministerul Comunicațiilor participă, împreună cu organele de protecție civilă, la stabilirea concepției transmisiunilor din planurile de apărare împotriva dezastrelor, pentru asigurarea legăturilor necesare conducerii acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor.

Art. 24. -

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului are următoarele atribuții specifice:

a) întocmește, în colaborare cu instituțiile specializate, prescripții de proiectare, execuție și control la solicitări seismice pentru construcții și coordonează studiile pentru realizarea sistemelor automate de protecție și avertizare postseismică pentru obiectivele la care mișcările seismice pot produce avarii cu consecințe grave;

b) avizează, pe baza normelor internaționale, măsurile de protecție antiseismică la construcțiile și instalațiile ce prezintă risc potențial major;

c) controlează respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului ce cuprind construcții și instalații cu risc potențial major și zonele de protecție a acestora;

d) coordonează punerea sub protecție a fondului construit existent, pregătirea în vederea acțiunii de intervenție în caz de seisme și educarea antiseismică a populației.

Art. 25. -

Ministerul Sănătății are următoarele atribuții specifice:

a) organizează, împreună cu Consiliul Național de Cruce Roșie și alte organisme interesate, pregătirea sanitară a populației pentru apărarea împotriva dezastrelor;

b) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale în situații de dezastru;

c) asigură asistența medicală de urgență în caz de dezastre, pentru utilizarea rețelei sanitare și extinderea la nevoie a capacității de spitalizare.

Art. 26. -

Ministerul Cercetării și Tehnologiei are următoarele atribuții specifice:

a) coordonează funcționarea și dezvoltarea sistemului unitar de supraveghere a mișcărilor seismice;

b) finanțează temele științifice pentru apărare în cazul dezastrelor, la propunerea comisiilor de specialitate din Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 27. -

Ministerul Transporturilor stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice locale, mijloacele de transport necesare ce urmează a fi asigurate de agenții economici din domeniu, pentru acțiunile de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 28. -

Ministerul Învățământului are următoarele atribuții specifice:

a) organizează și realizează educația populației școlare prin introducerea în programele analitice ale învățământului de toate gradele a materialelor specifice, puse la dispoziție de comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;

b) elaborează programe de protecție și de evacuare, în caz de necesitate, a populației școlare și a patrimoniului unităților de învățământ;

c) elaborează programe de pregătire a personalului din subordine pe probleme specifice de acțiune, în timpul și după producerea fenomenelor.

Art. 29. -

Autoritățile administrației publice locale și prefecții au următoarele atribuții specifice de apărare care nu au caracter militar:

a) asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de dezastre;

b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de dezastre;

c) întocmesc planuri de protecție și de intervenție, corelându-le cu măsurile adoptate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;

d) asigură desfășurarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și asistența sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

e) stabilesc, împreună cu agenții economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative pentru decontaminarea solului în zonele afectate, identificarea și înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcționare a serviciilor și utilităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie electrică, gaze naturale etc.;

f) centralizează datele privind urmările dezastrelor și informează, prin comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre, Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;

g) asigură mijloacele financiare pentru activitățile de dezvoltare și de modernizare a bazei materiale de pregătire a populației, precum și de protecție și intervenție în caz de dezastre.

CAPITOLUL IV Obligațiile generale ale persoanelor juridice privind asigurarea
apărării împotriva dezastrelor

Art. 30. -

Instituțiile publice și agenții economici au următoarele obligații:

a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru și le supun spre aprobare comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor;

b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;

c) organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva dezastrelor;

d) respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natură;

e) exploatează, utilizează și întrețin instalațiile, clădirile, construcțiile de orice natură și respectă normele și normativele specifice;

f) realizează rețelele de monitorizare și control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înștiințare în caz de pericol și asigură funcționarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

g) țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru și, în caz de necesitate, pun la dispoziția comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor datele necesare;

h) întocmesc și actualizează, după caz, planurile construcțiilor etajate, rețelelor utilitare și spațiilor subterane proprii folosite pentru protecția populației și le înaintează organelor locale de protecție civilă;

i) asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de dezastru, din dispoziția comisiilor județene și a Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 31. -

Agenții economici cuprinși în programul de protecție civilă constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunități de serviciu din formațiile de protecție civilă și asigură instruirea periodică a acestora pentru aplicarea măsurilor stabilite în planurile de protecție și de intervenție.

Art. 32. -

Agenții economici a căror activitate constituie o sursă potențială de risc elaborează studii de evaluare a riscului potențial și asigură, prin sisteme proprii de supraveghere, controlul construcțiilor, instalațiilor, mijloacelor de transport, parametrilor, factorilor de mediu, având obligația, în cazul detectării avariilor sau al depășirii valorilor admise ale contaminării, să înștiințeze organismele stabilite prin schemele de înștiințare și să ia măsuri de aducere sub control a instalațiilor.

Art. 33. -

Agenții economici a căror activitate constituie surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic au obligația să acorde asistență tehnică, sprijin material și aparatură de detecție pentru limitarea și înlăturarea contaminării în zonele afectate, la cererea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a organismelor speciale constituite potrivit prezentei ordonanțe.

Art. 34. -

Cetățenii sunt obligați să-și însușească metodele de protecție și regulile de comportare în caz de dezastre și să participe la activitățile organizate, potrivit legii, în acest scop. În situații de producere a dezastrelor, cetățenii sunt obligați să participe la acțiunile de intervenție pentru care sunt solicitați și să se conformeze măsurilor stabilite de autoritățile centrale și locale.

CAPITOLUL V Constituirea și utilizarea fondurilor pentru asigurarea
apărării împotriva dezastrelor

Art. 35. -

Agenții economici și instituțiile publice asigură, din resurse proprii, fondurile necesare finanțării activităților prevăzute la art. 30 lit. a), b), c), d), f) și h) și art. 31.

Art. 36. -

Realizarea activităților stabilite în cadrul atribuțiilor prevăzute la art. 14 lit. d) și l), art. 15 lit. a), b), c), f), i), j), art. 16 lit. c), d), g) și h) intră în atribuțiile ordonatorilor principali de credite, iar finanțarea acestora se asigură potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

CAPITOLUL VI Contravenții și sancțiuni

Art. 37. -

Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:

a) neîntocmirea planurilor de apărare împotriva dezastrelor, prevăzute în prezenta ordonanță;

b) neasigurarea măsurilor de funcționare a mijloacelor de avertizare și alarmare, precum și a aparaturii de control pentru situații de dezastre;

c) folosirea mijloacelor și a sistemelor de transmisiuni, alarmare, a tehnicii, aparaturii și materialelor destinate intervenției în caz de dezastru, în alte scopuri decât cele pentru care au fost prevăzute, precum și deteriorarea acestora;

d) nerespectarea normelor stabilite privind alarmarea populației în caz de dezastre;

e) refuzul persoanelor fizice și juridice de a participa la pregătirea și îndeplinirea măsurilor de protecție și de intervenție stabilite, precum și de a participa la acțiunile de localizare și de înlăturare a efectelor dezastrelor.

Art. 38. -

Contravențiile prevăzute la art. 37 lit. a)-e) se sancționează cu amendă de la 200.000 lei la 1.000.000 lei. Sancțiunile se aplică atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Art. 39. -

Contravențiile prevăzute la art. 37 se constată și se sancționează de către:

- împuterniciții Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor;

- împuterniciții Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului de Interne și Ministerului Sănătății;

- împuterniciții prefecților;

- primari și împuterniciții acestora.

Art. 40. -

Contravențiilor prevăzute la art. 37 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 41. -

Până la instituirea unei reglementări unitare privind asigurările, compensarea daunelor materiale, ecologice și morale produse de un dezastru provocat din nerespectarea obligațiilor ce revin agenților economici, prevăzute în prezenta ordonanță, se stabilește de către instanțele judecătorești competente, la sesizarea părții vătămate sau a autorităților administrației publice locale.

Art. 42. -

În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe se vor elabora regulamentele Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, ale comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre și ale comisiilor județene și Comisiei municipiului București și a sectorului agricol Ilfov de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 43. -

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenției în caz de accident nuclear, Decretul nr. 140/1978 privind organizarea activității pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor calamităților naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporții, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE VĂCĂROIU

Contrasemnează:
Ministrul apărării naționale,
Gheorghe Tinca
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,
Aurel Constantin Ilie
Ministrul agriculturii și alimentației,
Ioan Oancea
Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Marin Cristea
Ministru de interne,
Doru Ioan Tărăcilă
Ministrul transporturilor,
Aurel Novac
Ministrul comunicațiilor,
Andrei Chirică
Ministrul industriilor,
Dumitru Popescu
Secretar de stat, șeful Departamentului
pentru Administrație Publică Locală,
Octav Cozmâncă

București, 12 august 1994.

Nr. 47.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...