Revista de Drept social nr. 3/2011

Scurta analiză a modificărilor Codului muncii (I) - încheierea contractului individual de muncă -, Editura Rosetti
de Costel Gîlcă

25 martie 2011

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Comentariu

A treisprezecea modificare[1] a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii[2] constituie una dintre cele mai importante modificări de direcție ale Codului Muncii.

Cu ample dezbateri publice aceste modificări își propun, conform declarației Primului ministru al României: „ca românii să-și găsească mai ușor un loc de muncă, […] ca angajatorii să poată angaja mai ușor, […] ca salariații să poată fi plătiți mai bine și […] reducerea muncii la negru.”[3]

Astfel cum s-a vehiculat pe parcursul dezbaterilor privind adoptarea modificărilor Codului muncii, aceste modificări au urmărit flexibilizarea pieței muncii din România pentru a se adapta crizei economice cu care România s-a confruntat în ultima perioadă.

Dincolo de declarații politice, de intențiile cu care au fost redactate modificările Codului muncii, pentru practicianul din domeniul dreptului muncii, aceste modificări implică o abordare pragmatică și necesită o descifrare a acestor texte de lege în vederea aplicării corecte a noilor modificări.

În acest sens, începând cu acest număr din Revista de drept social, vom analiza modificările aduse Codului Muncii, pe capitole de modificări.

În cadrul Capitolului I din Codul muncii, intitulat „Încheierea contractului individual de muncă”, au fost modificate 12 articole din cele 36 ale acestui capitol.

1. Obiectul reglementării

Prima modificare adusă de Legea nr. 40/2011 vizează obiectul reglementării. Astfel, în forma inițială art. 1 alin. (1) din Codul muncii prevedea „Prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă”.

Prin Legea nr. 40/2011 se înlocuiește sintagma „totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă” cu sintagma „domeniul raporturilor de muncă”.

Deși aparent modificarea este doar de nuanță, deoarece sintagma „raporturile individuale și colective de muncă” se circumscriu noțiunii de „raporturi de muncă”, legiuitorul a urmărit în mod expres eliminarea menționării exprese a faptului că prin Codul muncii se reglementează și raporturile colective de muncă.

Scopul urmărit era mai degrabă de strategie decât unul strict juridic. Astfel se dorește reglementarea printr-un act normativ separat a raporturilor colective de muncă. Deși riguros exact noțiunea de „raporturi de muncă” înglobează și noțiunea de „raporturi colective de muncă” legiuitorul a urmărit în mod expres „ascunderea” sintagmei „raporturi colective”, deși aceasta nu are nici o justificare juridică.

În concluzie, apreciem că această modificare este inutilă, din moment ce noțiunea de „raporturi de muncă” cuprinde raporturi individuale și raporturi colective de muncă.

2. Modificările privind forma contractului de muncă

Modificarea adusă art. 16 alin. (1) este mai degrabă una tehnică, fiind eliminată fraza „angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”.

Această modificare este una tehnică și are în vedere abrogarea Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare[4].

Astfel în conformitate cu dispozițiile art. 296 din Codul muncii, la data de 01.01.2011 se abrogă dispozițiile Decretului nr. 92/1976.

Prin O.U.G. nr. 123/2010 pentru abrogarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă[5] a fost adoptat articolul unic conform căruia: „La data de 1 ianuarie 2011 se abrogă Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 190 din 20 martie 2007, cu excepția art. 2-16, care se abrogă la data de 1 februarie 2011.”

Așadar, începând cu data de 01.01.2011 nu mai există obligativitatea înregistrării contractelor individuale de muncă la Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...