Revista de Drept social nr. 3/2012

Reformarea sistemului de pensii, prin transformarea pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, este compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1 - decizia de inadmisibilitate în cauzele Frimu și alții c. României, Editura Rosetti
de Dragoș Călin

24 martie 2012

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Comentariu

Reformarea sistemului de pensii, prin transformarea pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, este compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1 - decizia de inadmisibilitate în cauzele Frimu și alții c. României

Judecător Dragoș Călin

Curtea de Apel București

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, ca inadmisibile, în temeiul art. 35 par. 3 și 4 din Convenție, plângerile referitoare la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, coroborat cu art. 14 din Convenție.Totuși, Curtea a amânat examinarea plângerii reclamantelor, în ce privește încălcarea drepturilor protejate de art. 6 și 14 din Convenție.[1]

Reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională a României, Curtea de la Strasbourg a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.

Reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.

În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă. În speță, Curtea a reținut faptul că foștii polițiști se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor, dar acest lucru ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului. Această diferență nu este una lipsită de justificare, iar Curtea Constituțională a concluzionat că natura profesiei constituie motivul acordării anumitor privilegii.

Măsurile criticate de reclamante nu le-au determinat pe acestea să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminate în comparație cu alți pensionari.

Prin decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexateAna Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețuîmpotriva României(nr. 45312/11, 45581/11, 45583/11, 45587/11, 45588/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.

Prezentarea deciziei

Reclamantele s-au pensionat între anii 2006-2008, după ce au îndeplinit funcția de grefier la instanțele și parchetele din județul Covasna de-a lungul a mai mult de 30 ani. Pensiile lor, calculate conform Legii nr. 567/2004 privind personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, erau cuprinse între 3109 lei și 4785 lei. În temeiul acestei legi, cuantumul pensiilor reprezenta în medie 80% din ultimul salariu brut încasat anterior pensionării. Legea preciza că în cazul în care cuantumul pensiei calculate în baza Legii nr. 567/2004 era superior cuantumului pensiei calculate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, diferența era suportată de la bugetul de stat.

Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică, mai multe sisteme speciale de pensie, printre care și cel al personalului auxiliar din justiție, au fost abrogate. Într-un termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a noii legi, pensiile au fost recalculate conform criteriilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv în funcție de anul ieșirii la pensie, durata și cuantumul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale. Consecința punerii în aplicare a acestui nou sistem a fost diminuarea pensiilor reclamantelor cu aproximativ 70%.

La fel cum au procedat numeroase persoane afectate de suprimarea sistemelor speciale de pensii, reclamantele au contestat deciziile administrative care le stabileau noile drepturi de pensie.

Invocând dispozițiile Constituției și Convenției, precum și jurisprudența Curții, reclamantele au pretins o ingerință disproporționată în dreptul la respectarea bunurilor, din pricina diminuării substanțiale și definitive a pensiilor.

Prin sentințele civile pronunțate la 11 noiembrie 2010 și 7 aprilie 2011, Tribunalul Covasna a admis acțiunile, a anulat deciziile de pensii emise în baza legii noi și a menținut vechile decizii de pensii. Tribunalul Covasna a apreciat că diminuarea constituia o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor, nu era proporțională cu scopul urmărit, respectiv restabilirea echilibrului bugetar, având în vedere că ingerința era definitivă și că priva pe reclamante de mai mult de 50% din pensie, punând în pericol menținerea unui nivel de viață decent. Între altele, Tribunalul a reținut că schimbarea modalității de calcul nu putea fi aplicată retroactiv în cazul persoanelor care ieșiseră la pensie sub regimul Legii nr. 567/2004.

Casa Județeană de Pensii a formulat recurs. Reclamantele au depus întâmpinare și au invocat decizii irevocabile ale curților de apel, care dăduseră câștig de cauză persoanelor ce se aflau într-o situație identică cu a lor.

Curtea de Apel Brașov, luând în considerare jurisprudența Curții Constituționale, care declarase Legea nr. 119/2010 conformă dispozițiilor constituționale în ce privește proprietatea și neretroactivitatea legii, a admis recursul și a respins acțiunile, prin decizii irevocabile pronunțate la 7 aprilie și 13 mai 2010.

În ce privește conformitatea Legii nr. 119/2010 cu dispozițiile Convenției, Curtea de Apel Brașov a reținut că partea contributivă a pensiei a fost menținută, suprimarea nu privea decât partea necontributivă, care era finanțată de la bugetul de stat. Subliniind faptul că, după diminuare, cuantumul pensiilor era apropiat de media pensiilor din sistemul general, și în orice caz, superior pensiei minime garantată de Legea nr. 118/2010, curtea de apel a concluzionat că diminuarea nu constituia o atingere disproporționată a dreptului la respectarea bunurilor și că măsura era justificată de necesitatea de restabilire a echilibrului bugetar și de reașezare a sistemului de pensii pe baze echitabile.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...