Pandectele Săptămânale nr. 10/2013

Scurte considerații privind legea aplicabilă divorțului în dreptul internațional privat român. Analiza Regulamentului (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp, Editura Rosetti
de Gabriela Florescu

09 ianuarie 2014

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Comentariu

Scurte considerații privind legea aplicabilă divorțului în dreptul internațional privat român. Analiza Regulamentului (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp

Autor: Judecător dr. Gabriela Florescu

CUPRINS:

I. Scurt istoric

II. Domeniul de aplicare

III. Aspecte de dreptul familiei care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului

IV. Alegerea legii aplicabile de către părți

V. Legea aplicabilă în absența existenței acordului părților

VI. Alte dispoziții privind legea aplicabilă

VII. State membre cu două sau mai multe sisteme de drept aplicabile teritorial

VIII. Stabilirea conținutului legii străine

IX. Concluzii

I. Scurt istoric

I.1. Belgia, Bulgaria, Germania Spania, Franța Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia România și Slovenia au instituit o formă de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului[1]. Lituania va participa la această formă de cooperare începând cu data de 22 mai 2014.

Anterior, la 14 martie 2005 Comisia a adoptat o Carte verde privind legea aplicabilă și competența judiciară în materia divorțului. Potrivit acesteia, absența unor dispoziții de drept al Uniunii Europene în domeniul legislației aplicabile divorțului determină o lipsă de securitate și previzibilitate pentru soți. Față de diversitatea și complexitatea regulilor naționale privind conflictul de legi în materia divorțului, s-a avut în vedere că este dificil să se prevadă care drept național se va aplica în diverse circumstanțe. Ca urmare, Comisia a lansat o consultare publică în vederea identificării unor posibile soluții acestor dificultăți. În iulie 2006 Comisia a prezentat un proiect de regulament de modificare a Regulamentului nr.2201/2003[2], însă la reuniunea de la Luxemburg nu a fost întrunită unanimitatea pentru propunerea respectivă.

În aceste condiții, o serie de state - Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Spania, Franța Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România și Slovenia- au adresat Comisiei o solicitare prin care își exprimau intenția de a stabili între ele o formă de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului. În martie 2010, Grecia și-a retras solicitarea.

În conformitate cu art. 328 alin.1 TFUE, o formă de cooperare consolidată este deschisă participării tuturor statelor membre.

Această formă de cooperare consolidată instituită prin Regulamnetul nr.1259/2010 (Roma III) este singulară în cadrul cooperării judiciare în materie civilă. Ea se încadrează în obiectivele stabilite art.81 alin.2 lit. c și art 81 alin.3 TFUE. Regulamentul are ca scop dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă cu incidență transfrontalieră pe baza principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești, precum și asigurarea compatibilității normelor aplicabile în statele membre în materie de conflict de legi.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...