PROBELE ȘI MIJLOACELE DE PROBĂ | Codul de Procedură Penală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

PARTEA GENERALĂ -
TITLUL III
PROBELE ȘI MIJLOACELE DE PROBĂ Referințe în jurisprudență (49)

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

Lămurirea cauzei prin probe Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 62. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (198), Reviste (1), Doctrină (1)

În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.

Probele și aprecierea lor Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 63. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (4), Referințe în jurisprudență (177), Reviste (1)

Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Respingeri de neconstituționalitate (5), Referințe în jurisprudență (11)

Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate și conducându-se după conștiința lor. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (11), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (232), Reviste (1)

Mijloacele de probă Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 64. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (3), Referințe în jurisprudență (70), Reviste (2)

Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt: declarațiile învinuitului sau ale inculpatului, declarațiile părții vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente, declarațiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-științifice, constatările medico-legale și expertizele. Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (15), Reviste (1), Doctrină (1)

Sarcina administrării probelor Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 65. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (36), Doctrină (1)

Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată. Respingeri de neconstituționalitate (7), Referințe în jurisprudență (32)

La cererea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată, orice persoană care cunoaște vreo probă sau deține vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze. Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1)

Prezumția de nevinovăție Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 66. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (114), Reviste (1), Doctrină (2)

Învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (79)

În cazul când există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie. Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (29)

Concludența și utilitatea probei Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 67. - Respingeri de neconstituționalitate (5), Referințe în jurisprudență (35)

În cursul procesului penal părțile pot propune probe și cere administrarea lor. Referințe în jurisprudență (1)

Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă și utilă. Respingeri de neconstituționalitate (6), Referințe în jurisprudență (11)

Admiterea sau respingerea cererii se face motivat. Respingeri de neconstituționalitate (5), Referințe în jurisprudență (5)

Interzicerea mijloacelor de constrângere Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 68. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (4), Referințe în jurisprudență (157), Reviste (1)

Este oprit a se întrebuința violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri, în scopul de a se obține probe. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5)

De asemenea, este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.
Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (5), Referințe în jurisprudență (35), Reviste (3)

Capitolul II MIJLOACELE DE PROBĂ Referințe în jurisprudență (1)

Secțiunea I Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului

Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 69. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (320), Reviste (3), Librăria Indaco (1)

Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Referințe în jurisprudență (1)

Întrebări și lămuriri prealabile Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 70. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (234)

Învinuitul sau inculpatul, înainte de a fi ascultat, este întrebat cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul nașterii, numele și prenumele părinților, cetățenie, studii, situația militară, loc de muncă, ocupație, adresă, antecedente penale și alte date pentru stabilirea situației sale personale. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (26)

Învinuitului sau inculpatului i se aduce apoi la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei și i se pune în vedere să declare tot ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (9), Referințe în jurisprudență (317), Doctrină (1)

Organul de urmărire penală, înainte de a-l asculta pe învinuit, cere acestuia să dea o declarație scrisă personal, cu privire la învinuirea ce i se aduce. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (6)

Modul de ascultare Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 71. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (11)

Fiecare învinuit sau inculpat este ascultat separat. Referințe în jurisprudență (3)

În cursul urmăririi penale, dacă sunt mai mulți învinuiți sau inculpați, fiecare este ascultat fără să fie de față ceilalți. Referințe în jurisprudență (5)

Învinuitul sau inculpatul este mai întâi lăsat să declare tot ce știe în cauză. Referințe în jurisprudență (1)

Ascultarea învinuitului sau inculpatului nu poate începe cu citirea sau reamintirea declarațiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauză. Referințe în jurisprudență (1)

Învinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declarație scrisă de mai înainte, însă se poate servi de însemnări asupra amănuntelor greu de reținut.
Referințe în jurisprudență (28)

Întrebări cu privire la faptă Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 72. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (10)

După ce învinuitul sau inculpatul a făcut declarația, i se pot pune întrebări cu privire la fapta care formează obiectul cauzei și la învinuirea ce i se aduce. De asemenea, este întrebat cu privire la probele pe care înțelege să le propună.

Consemnarea declarațiilor Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 73. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (23)

Declarațiile învinuitului sau inculpatului se consemnează în scris. Declarația scrisă se citește acestuia, iar dacă cere, i se dă să o citească. Când este de acord cu conținutul ei, o semnează pe fiecare pagină și la sfârșit. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

Când învinuitul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune în declarația scrisă. Referințe în jurisprudență (2)

Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la ascultarea învinuitului sau inculpatului ori de președintele completului de judecată și de grefier, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret.

Dacă învinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declarațiile sale sau are de făcut completări, rectificări sau precizări, acestea se consemnează și se semnează în condițiile arătate în prezentul articol.

Ascultarea învinuitului sau inculpatului la locul unde se află Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 74. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (37)

Ori de câte ori învinuitul sau inculpatul se găsește în imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmărire penală sau instanța de judecată procedează la ascultarea acestuia la locul unde se află. Referințe în jurisprudență (1)

Secțiunea II Declarațiile părții vătămate, părții civile și ale părții responsabile civilmente

Declarațiile celorlalte părți din proces

Art. 75. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (117), Reviste (2)

Declarațiile părții vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Referințe în jurisprudență (1)

Explicații prealabile Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 76. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (27)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune, precum și persoana civilmente responsabilă. Referințe în jurisprudență (3)

Înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială, că se poate constitui parte civilă. De asemenea, i se atrage atenția că declarația de participare în proces ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în fața primei instanțe de judecată, până la citirea actului de sesizare. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (5), Doctrină (1)

Modul de ascultare Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 77. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (12), Reviste (1)

Ascultarea părții vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea învinuitului sau inculpatului, care se aplică în mod corespunzător.

Secțiunea III Declarațiile martorilor

Martorul Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 78. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (32), Doctrină (1)

Persoana care are cunoștință despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal poate fi ascultată în calitate de martor.

Ascultarea persoanei obligate a păstra secretul profesional

Art. 79. - Referințe în jurisprudență (5)

Persoana obligată a păstra secretul profesional nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele și împrejurările de care a luat cunoștință în exercițiul profesiei, fără încuviințarea persoanei sau a unității față de care este obligată a păstra secretul. Reviste (1)

Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de apărător, cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părți. Referințe în jurisprudență (3)

Ascultarea soțului și a rudelor apropiate

Art. 80. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (21)

Soțul și rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori. Referințe în jurisprudență (8)

Organele judiciare vor aduce aceasta la cunoștință persoanelor arătate în alineatul precedent, de îndată ce au fost îndeplinite dispozițiile alin. 3 din art. 84.

Martor minor

Art. 81. - Referințe în jurisprudență (6)

Minorul poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezența unuia dintre părinți ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare.

Persoana vătămată Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 82. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (19)

Persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu este constituită parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată.

Obligația de prezentare

Art. 83. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (14)

Persoana chemată ca martor este obligată să se înfățișeze la locul, ziua și ora arătate în citație și are datoria să declare tot ce știe cu privire la faptele cauzei. Referințe în jurisprudență (1)

Întrebări prealabile

Art. 84. - Referințe în jurisprudență (9)

Martorul este întrebat mai întâi despre nume, prenume, etate, adresă și ocupație.

În caz de îndoială asupra identității martorului, aceasta se stabilește prin orice mijloc de probă. Referințe în jurisprudență (1)

Martorul va fi apoi întrebat dacă este soț sau rudă a vreuneia dintre părți și în ce raporturi se află cu acestea, precum și dacă a suferit vreo pagubă de pe urma infracțiunii. Reviste (1)

Jurământul martorului Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 85. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (30)

Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" Referințe în jurisprudență (5)

În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe biblie. Referințe în jurisprudență (2)

Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului.

Martorului de altă religie decât cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare și conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu".

Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu".

Situațiile la care se referă alin. 3, 4 și 5 se rețin de organul judiciar pe baza afirmațiilor făcute de martor.

După depunerea jurământului sau după rostirea formulei prevăzute în alin. 5, se va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. Referințe în jurisprudență (2)

Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă.

Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurământ; i se atrage însă atenția să spună adevărul.

Modul și limitele ascultării martorului Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 86. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (50), Reviste (1)

Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei și i se arată care sunt faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerându-i-se să declare tot ce știe cu privire la acestea. Referințe în jurisprudență (5), Doctrină (1)

După ce martorul a făcut declarații, i se pot pune întrebări cu privire la faptele și împrejurările care trebuie constatate în cauză, cu privire la persoana părților, precum și în ce mod a luat cunoștință despre cele declarate. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1), Doctrină (1)

Dispozițiile art. 71-74 se aplică în mod corespunzător și la ascultarea martorului.
Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (2)

Secțiunea IV Confruntarea

Obiectul confruntării Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 87. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (1)

Când se constată că există contraziceri între declarațiile persoanelor ascultate în aceeași cauză, se procedează la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei. Referințe în jurisprudență (2)

Procedura confruntării Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 88. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (33)

Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele și împrejurările în privința cărora declarațiile date anterior se contrazic. Referințe în jurisprudență (6)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate încuviința ca persoanele confruntate să-și pună reciproc întrebări. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Declarațiile date de persoanele confruntate se consemnează în proces-verbal.

Secțiunea V Înscrisurile Referințe în jurisprudență (1)

Mijloacele de probă scrise Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 89. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (12), Reviste (1)

Înscrisurile pot servi ca mijloace de probă, dacă în conținutul lor se arată fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului. Referințe în jurisprudență (2)

Procesul-verbal ca mijloc de probă

Art. 90. - Referințe în jurisprudență (11), Librăria Indaco (1)

Procesele-verbale încheiate de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată sunt mijloace de probă.

De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale și actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta. Respingeri de neconstituționalitate (16), Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1)

Cuprinsul și forma procesului-verbal

Art. 91. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (38)

Procesul-verbal trebuie să cuprindă: Referințe în jurisprudență (4)

a) data și locul unde este încheiat; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (3)

b) numele, prenumele și calitatea celui care îl încheie; Referințe în jurisprudență (2)

c) numele, prenumele, ocupația și adresa martorilor asistenți, când există; Referințe în jurisprudență (16)

d) descrierea amănunțită a celor constatate, precum și a măsurilor luate; Referințe în jurisprudență (1)

e) numele, prenumele, ocupația și adresa persoanelor la care se referă procesul-verbal, obiecțiile și explicațiile acestora;

f) mențiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. Reviste (1)

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagină și la sfârșit de cel care îl încheie, precum și de persoanele arătate la lit. c) și e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta. Referințe în jurisprudență (4)

Secțiunea V1 Înregistrările audio sau video Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (1)

Înregistrările convorbirilor Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (32)

Art. 911. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (35), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (50), Reviste (6), Doctrină (1), Librăria Indaco (1)

Înregistrările pe bandă magnetică ale unor convorbiri efectuate cu autorizarea motivată a procurorului desemnat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se face din oficiu, iar interceptarea este utilă, pentru aflarea adevărului, pot servi ca mijloace de probă, dacă din conținutul convorbirilor înregistrate rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului. Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (19), Reviste (1)

Autorizarea procurorului se dă pentru durata necesară înregistrării, până la cel mult 30 de zile, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Autorizarea poate fi prelungită în aceleași condiții, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (15), Reviste (1)

Înregistrările prevăzute în alin. 1 pot fi făcute și la cererea motivată a persoanei vătămate privind comunicările ce-i sunt adresate, cu autorizarea procurorului anume desemnat de procurorul general. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (6), Reviste (1)

Certificarea înregistrărilor Respingeri de neconstituționalitate (15)

Art. 912. - Respingeri de neconstituționalitate (16), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (7)

Despre efectuarea înregistrărilor menționate în art. 911, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal în care se menționează autorizația dată de procuror pentru efectuarea interceptării, numărul sau numerele posturilor telefonice între care se poartă convorbirile, numele persoanelor care le poartă, dacă sunt cunoscute, data și ora fiecărei convorbiri în parte și numărul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea. Convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă și se atașează la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de către organul de urmărire penală, verificat și contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. La procesul-verbal se atașează, de asemenea, caseta sau rola care conține înregistrarea convorbirii, în original, sigilată cu sigiliul organului de urmărire penală. Respingeri de neconstituționalitate (11), Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1)

Alte înregistrări Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12)

Art. 913. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (17), Reviste (1)

Modalitățile și condițiile de efectuare a înregistrărilor arătate în art. 911 și 912 sunt aplicabile și în cazul oricărei alte înregistrări a convorbirilor pe bandă magnetică, autorizate conform legii. Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (7)

Înregistrările de imagini Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12)

Art. 914. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (1)

Dispozițiile art. 911 sunt aplicabile și în cazul înregistrării de imagini, iar procedura de certificare a acestora este cea prevăzută în art. 912, cu excepția redării în formă scrisă, după caz.

Verificarea mijloacelor de probă Respingeri de neconstituționalitate (17)

Art. 915. - Respingeri de neconstituționalitate (17), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (8), Reviste (2)

Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secțiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților ori din oficiu.

Înregistrările prevăzute în prezenta secțiune, prezentate de părți, pot servi ca mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Secțiunea VI Martorii asistenți

Prezența martorilor asistenți

Art. 92. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (4)

Când legea prevede că la efectuarea unui act procedural este necesară prezența unor martori asistenți, numărul acestora trebuie să fie de cel puțin doi. Referințe în jurisprudență (7)

Nu pot fi martori asistenți minorii sub 14 ani, persoanele interesate în cauză și cei ce fac parte din aceeași unitate cu organul care efectuează actul procedural.

Stabilirea identității martorilor asistenți

Art. 93. - Referințe în jurisprudență (4)

Organul care procedează la efectuarea unui act procedural în prezența martorilor asistenți este obligat să constate și să consemneze în procesul-verbal pe care îl încheie date privind identitatea martorilor asistenți, menționând și observațiile pe care aceștia au fost invitați să le facă cu privire la cele constatate și la desfășurarea operațiilor la care asistă.

Secțiunea VII Mijloacele materiale de probă

Obiectele ca mijloc de probă

Art. 94. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (7)

Obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite, precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului, sunt mijloace materiale de probă. Referințe în jurisprudență (2)

Corpuri delicte

Art. 95. - Referințe în jurisprudență (3)

Sunt de asemenea mijloace materiale de probă obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârșirea unei infracțiuni, precum și obiectele care sunt produsul infracțiunii.

Secțiunea VIII Ridicarea de obiecte și înscrisuri. Efectuarea perchezițiilor

Ridicarea de obiecte și înscrisuri

Art. 96. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (14), Reviste (2), Librăria Indaco (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să ridice obiectele și înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.

Predarea obiectelor și înscrisurilor

Art. 97. - Referințe în jurisprudență (10), Reviste (1)

Orice unitate din cele la care se referă art. 145 din Codul penal sau orice persoană în posesia căreia se află un obiect sau un înscris ce poate servi ca mijloc de probă este obligată să-l prezinte și să-l predea sub luare de dovadă organului de urmărire penală sau instanței de judecată, la cererea acestora. Modificări (1), Reviste (1)

Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată apreciază că și o copie de pe un înscris poate servi ca mijloc de probă, reține numai copia.

Dacă obiectul sau înscrisul are caracter secret, prezentarea sau predarea se face în condiții care să asigure păstrarea secretului. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

Reținerea și predarea corespondenței și a obiectelor

Art. 98. - Referințe în jurisprudență (6)

Organul de cercetare penală, cu încuviințarea procurorului, ori instanța de judecată, dacă interesul urmăririi penale sau al judecății cere, poate dispune ca orice unitate poștală sau de transport să rețină și să predea scrisorile, telegramele și oricare altă corespondență, ori obiectele trimise de învinuit sau inculpat, ori adresate acestuia fie direct, fie indirect. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

Corespondența și obiectele ridicate care nu au legătură cu cauza se restituie destinatarului.

Ridicarea silită de obiecte sau de înscrisuri

Art. 99. - Referințe în jurisprudență (11)

Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune ridicarea silită.

În cursul judecății dispoziția de ridicare silită a obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire prin organul de cercetare penală. Referințe în jurisprudență (2)

Percheziția Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 100. - Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (21), Doctrină (1), Librăria Indaco (1)

Când persoana căreia i s-a cerut să predea vreun obiect sau vreun înscris din cele arătate în art. 98 tăgăduiește existența sau deținerea acestora, precum și ori de câte ori pentru descoperirea și strângerea probelor este necesar, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune efectuarea unei percheziții. Referințe în jurisprudență (1)

Percheziția poate fi domiciliară sau corporală.

Încuviințarea percheziției domiciliare Modificări (1)

Art. 101. - Modificări (1), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

Organul de cercetare penală poate face percheziții domiciliare cu autorizația procurorului.

Percheziția domiciliară se poate face fără autorizația procurorului numai dacă persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziția consimte în scris la aceasta.

În caz de infracțiune flagrantă, percheziția domiciliară se efectuează fără autorizația procurorului.

Percheziția domiciliară în cursul judecății

Art. 102. -

Instanța poate proceda la efectuarea percheziției cu ocazia unei cercetări locale. Modificări (1)

În celelalte cazuri, dispoziția instanței de judecată de a se efectua o percheziție se comunică procurorului, în vederea efectuării acesteia. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

Timpul de efectuare a percheziției Modificări (1)

Art. 103. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1), Doctrină (1)

Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se pot face de organul de cercetare penală între orele 6-20, iar în celelalte ore numai în caz de infracțiune flagrantă, sau când percheziția urmează a se efectua într-un local public. Percheziția începută între orele 6-20 poate continua și în timpul nopții. Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se pot face de procuror și în timpul nopții.

Procedura percheziției

Art. 104. - Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (3)

Organul judiciar care urmează a efectua percheziția este obligat ca în prealabil să se legitimeze și, în cazurile prevăzute de lege, să prezinte autorizația dată de procuror. Modificări (2), Reviste (1)

Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se fac în prezența persoanei de la care se ridică obiecte ori înscrisuri, sau la care se efectuează percheziția, iar în lipsa acesteia, în prezența unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, având capacitate de exercițiu. Referințe în jurisprudență (1)

Aceste operațiuni se efectuează de organul de cercetare penală în prezența unor martori asistenți. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

Când persoana la care se face percheziția este reținută ori arestată, va fi adusă la percheziție. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte și înscrisuri, precum și percheziția domiciliară se fac în prezența unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar în lipsa acestora, a unui vecin, având capacitate de exercițiu. Referințe în jurisprudență (2)

Efectuarea percheziției domiciliare

Art. 105. - Jurisprudență relevantă (1)

Organul judiciar care efectuează percheziția are dreptul să deschidă încăperile sau alte mijloace de păstrare în care s-ar putea găsi obiectele sau înscrisurile căutate, dacă cel în măsură să le deschidă refuză aceasta.

Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta săvârșită; obiectele sau înscrisurile a căror circulație sau deținere este interzisă se ridică totdeauna. Referințe în jurisprudență (3)

Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca faptele și împrejurările din viața personală a celui la care se efectuează percheziția și care nu au legătură cu cauza, să nu devină publice. Referințe în jurisprudență (1)

Efectuarea percheziției corporale

Art. 106. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (6), Reviste (1)

Percheziția corporală se efectuează de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozițiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnată de acest organ.

Percheziția corporală se face numai de o persoană de același sex cu cea percheziționată. Referințe în jurisprudență (2)

Identificarea și păstrarea obiectelor

Art. 107. - Referințe în jurisprudență (4)

Obiectele sau înscrisurile se prezintă persoanei de la care sunt ridicate și celor care asistă, pentru a fi recunoscute și a fi însemnate de către acestea spre neschimbare, după care se etichetează și se sigilează.

Obiectele care nu pot fi însemnate ori pe care nu se pot aplica etichete și sigilii se împachetează sau se închid, pe cât posibil laolaltă, după care se aplică sigilii.

Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestrează și se lasă în păstrare fie celui la care se află, fie unui custode.

Probele pentru analiză se iau cel puțin în dublu și se sigilează. Una din probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia, uneia din persoanele arătate în art. 108 alin. final. Referințe în jurisprudență (2)

Procesul-verbal de percheziție și de ridicare a obiectelor și înscrisurilor

Art. 108. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (7), Reviste (1)

Despre efectuarea percheziției și ridicarea de obiecte și înscrisuri se întocmește proces-verbal.

Procesul-verbal trebuie să cuprindă, în afară de mențiunile prevăzute în art. 91, și următoarele mențiuni: locul, timpul și condițiile în care înscrisurile și obiectele au fost descoperite și ridicate, enumerarea și descrierea lor amănunțită, pentru a putea fi recunoscute.

În procesul-verbal se face mențiune și despre obiectele care nu au fost ridicate, precum și de acelea care au fost lăsate în păstrare.

Copie de pe procesul-verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziția sau de la care s-au ridicat obiectele și înscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, celor cu care locuiește sau unui vecin și, dacă este cazul, custodelui.

Măsuri privind obiectele ridicate

Art. 109. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (38)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune ca obiectele ori înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă să fie, după caz, atașate la dosar sau păstrate în alt mod. Referințe în jurisprudență (1)

Obiectele și înscrisurile ridicate, care nu sunt atașate la dosar, pot fi fotografiate. În acest caz fotografiile se vizează și se atașează la dosar. Referințe în jurisprudență (1)

Până la soluționarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul. Referințe în jurisprudență (16)

Obiectele și înscrisurile predate sau ridicate în urma percheziției și care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin. Obiectele supuse confiscării nu se restituie. Referințe în jurisprudență (26)

Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse confiscării, pot fi restituite persoanei căreia îi aparțin, chiar înainte de soluționarea definitivă a procesului, afară de cazul când prin această restituire s-ar putea stânjeni aflarea adevărului. Organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere persoanei căreia i-au fost restituite obiectele, că este obligată să le păstreze până la soluționarea definitivă a cauzei. Referințe în jurisprudență (57)

Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate

Art. 110. - Referințe în jurisprudență (4)

Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă sunt dintre acelea arătate în art. 165 alin. 2 și dacă nu este cazul a fi restituite, se conservă sau se valorifică potrivit dispozițiilor acelui articol.

Dispoziții speciale privind unitățile publice Modificări (1)

Art. 111. - Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1), Doctrină (1)

Dispozițiile din prezenta secțiune se aplică în mod corespunzător și atunci când actele procedurale se efectuează la o unitate din cele la care se referă art. 145 din Codul penal, dispoziții care se completează după cum urmează: Modificări (1)

a) organul judiciar se legitimează și, după caz, înfățișează reprezentantului unității autorizația dată de procuror; Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

b) ridicarea de obiecte și înscrisuri, precum și percheziția se efectuează în prezența reprezentantului unității;

c) atunci când este obligatorie prezența martorilor asistenți, aceștia pot face parte din personalul unității;

d) copie de pe procesul-verbal se lasă reprezentantului unității. Referințe în jurisprudență (1)

Secțiunea IX Constatarea tehnico-științifică și constatarea medico-legală

Folosirea unor specialiști Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 112. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (16), Reviste (1)

Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate folosi cunoștințele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatări tehnico-științifice. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (2)

Constatarea tehnico-științifică se efectuează, de regulă, de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul ori pe lângă instituția de care aparține organul de urmărire penală. Ea poate fi efectuată și de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul altor organe. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Obiectul și materialul constatării tehnico-științifice Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 113. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (17), Reviste (1)

Organul de urmărire penală care dispune efectuarea constatării tehnico-științifice stabilește obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se răspundă și termenul în care urmează a fi efectuată lucrarea. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

Constatarea tehnico-științifică se efectuează asupra materialelor și datelor puse la dispoziție sau indicate de către organul de urmărire penală. Celui însărcinat cu efectuarea constatării nu i se pot delega și nici acesta nu-și poate însuși atribuții de organ de urmărire penală sau de organ de control. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

Specialistul sau tehnicianul însărcinat cu efectuarea lucrării, dacă socotește că materialele puse la dispoziție ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta organului de urmărire penală, în vederea completării lor. Referințe în jurisprudență (1)

Constatarea medico-legală

Art. 114. - Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (13)

În caz de moarte violentă, de moarte a cărei cauză nu se cunoaște ori este suspectă, sau când este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existența urmelor infracțiunii, organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medico-legale și cere organului medico-legal, căruia îi revine competența potrivit legii, să efectueze această constatare. Referințe în jurisprudență (2)

Exhumarea în vederea constatării cauzelor morții se face numai cu încuviințarea procurorului.

Raportul de constatare tehnico-științifică sau medico-legală Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 115. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (9), Reviste (1)

Operațiile și concluziile constatării tehnico-științifice sau medico-legale se consemnează într-un raport. Referințe în jurisprudență (2)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, dacă apreciază că raportul tehnico-științific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatării tehnico-științifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (2)

Când refacerea sau completarea constatării tehnico-științifice ori medico-legale este dispusă de instanța de judecată, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta să ia măsuri în vederea completării sau refacerii lui.

Secțiunea X Expertizele

Ordonarea efectuării expertizei Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 116. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (27), Reviste (2)

Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.

Expertiza obligatorie

Art. 117. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (31)

Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului. Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (10)

Expertiza în aceste cazuri se efectuează în instituții sanitare de specialitate. În vederea efectuării expertizei, organul de cercetare penală cu aprobarea procurorului sau instanța de judecată dispune internarea învinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Această măsură este executorie și se aduce la îndeplinire, în caz de opunere, de organele de poliție. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (4)

De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele morții, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal.

Procedura expertizei

Art. 118. - Referințe în jurisprudență (23), Reviste (1), Librăria Indaco (1)

Expertiza se efectuează potrivit dispozițiilor din prezentul cod, afară de cazul când prin lege se dispune altfel. Dispozițiile art. 113 se aplică în mod corespunzător. Referințe în jurisprudență (4)

Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, cu excepția expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (4)

Fiecare dintre părți are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei. Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1)

Experți oficiali

Art. 119. - Referințe în jurisprudență (6), Reviste (1)

Dacă există experți medico-legali sau experți oficiali în specialitatea respectivă, nu poate fi numit expert o altă persoană, decât dacă împrejurări deosebite ar cere aceasta. Referințe în jurisprudență (5)

Când expertiza urmează să fie efectuată de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, organul de urmărire penală ori instanța de judecată se adresează acestora pentru efectuarea expertizei. Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

Când serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiză criminalistică sau institutul de specialitate consideră necesar ca la efectuarea expertizei să participe sau să-și dea părerea și specialiști de la alte instituții, poate folosi asistența sau avizul acestora. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Lămuriri date expertului și părților

Art. 120. - Referințe în jurisprudență (15), Reviste (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat de organul de urmărire penală sau de instanță. Referințe în jurisprudență (1)

La termenul fixat se aduce la cunoștință părților și expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5)

Părțile mai sunt încunoștințate că au dreptul să ceară numirea și a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5)

După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile. Respingeri de neconstituționalitate (2)

Dispozițiile alin. 3 și 4 nu se aplică în cazul expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2. Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare (1), Jurisprudență relevantă (1), Reviste (1)

Drepturile expertului

Art. 121. - Referințe în jurisprudență (2), Reviste (1)

Expertul are dreptul să ia cunoștință de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. În cursul urmăririi penale cercetarea dosarului se face cu încuviințarea organului de urmărire. Referințe în jurisprudență (1)

Expertul poate cere lămuriri organului de urmărire penală sau instanței de judecată cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei. Referințe în jurisprudență (1)

Părțile, cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, pot da expertului explicațiile necesare. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)

Raportul de expertiză

Art. 122. - Referințe în jurisprudență (11), Reviste (1)

După efectuarea expertizei, expertul întocmește un raport scris. Referințe în jurisprudență (2)

Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

Raportul de expertiză se depune la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată care a dispus efectuarea expertizei.

Conținutul raportului

Art. 123. - Referințe în jurisprudență (4)

Raportul de expertiză cuprinde: Referințe în jurisprudență (1)

a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanța de judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, data și locul unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul acesteia și întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată și dacă părțile care au participat la aceasta au dat explicații în cursul expertizei; Referințe în jurisprudență (1)

b) descrierea în amănunt a operațiilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, precum și analiza acestor obiecții ori explicații în lumina celor constatate de expert;

c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse și părerea expertului asupra obiectului expertizei.

Suplimentul de expertiză

Art. 124. - Referințe în jurisprudență (14), Reviste (1)

Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către același expert, fie de către altul. Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

De asemenea, când se socotește necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea martorilor. Referințe în jurisprudență (4), Reviste (1)

Lămuririle suplimentare în scris pot fi cerute și serviciului medico-legal, laboratorului de expertiză criminalistică ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)

Efectuarea unei noi expertize Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 125. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (19)

Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.

Lămuriri cerute la institutul de emisiune

Art. 126. - Referințe în jurisprudență (3)

În cazurile privitoare la infracțiunea de falsificare de monedă sau de alte valori, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate cere lămuriri institutului de emisiune.

Prezentarea scriptelor de comparație

Art. 127. - Referințe în jurisprudență (3), Reviste (1)

În cauzele privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate ordona să fie prezentate scripte de comparație. Referințe în jurisprudență (1)

Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera.

Dacă scriptele se găsesc la un particular care nu este soț sau rudă apropiată cu învinuitul sau inculpatul, organul de urmărire penală ori instanța de judecată îi pune în vedere să le prezinte. Reviste (1)

Scriptele de comparație trebuie vizate de organul de urmărire penală sau de președintele completului de judecată și semnate de acela care le prezintă.

Organul de urmărire penală ori instanța de judecată poate dispune ca învinuitul sau inculpatul să prezinte o piesă scrisă cu mâna sa, ori să scrie după dictarea ce i s-ar face. Referințe în jurisprudență (1)

Dacă învinuitul sau inculpatul refuză, se face mențiune în procesul-verbal. Reviste (1)

Secțiunea XI Folosirea interpreților

Cazurile și procedura de folosire a interpreților

Art. 128. - Referințe în jurisprudență (26)

Când una din părți sau o altă persoană care urmează să fie ascultată nu cunoaște limba română, ori nu se poate exprima, iar organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu are posibilitatea de a se înțelege cu aceasta, îi asigură folosirea unui interpret. În cursul judecății părțile pot fi asistate și de un interpret ales de ele. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (5)

Dispozițiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul când unele dintre înscrisurile aflate în dosarul cauzei sau prezentate în instanță sunt redactate într-o altă limbă decât cea română. Referințe în jurisprudență (3)

Dispozițiile art. 83, 84 și 85 se aplică în mod corespunzător și interpretului.

Secțiunea XII Cercetarea la fața locului și reconstituirea

Cercetarea la fața locului

Art. 129. - Referințe în jurisprudență (14)

Cercetarea la fața locului se efectuează atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situația locului săvârșirii infracțiunii, să se descopere și să se fixeze urmele infracțiunii, să se stabilească poziția și starea mijloacelor materiale de probă și împrejurările în care infracțiunea a fost săvârșită. Referințe în jurisprudență (1)

Organul de urmărire penală efectuează cercetarea la fața locului în prezența martorilor asistenți, afară de cazul când aceasta nu este posibil. Cercetarea la fața locului se face în prezența părților, atunci când este necesar. Neprezentarea părților încunoștințate nu împiedică efectuarea cercetării. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5)

Când învinuitul sau inculpatul este reținut ori arestat, dacă nu poate fi adus la cercetare, organul de urmărire penală îi pune în vedere că are dreptul să fie reprezentat și îi asigură, la cerere, reprezentarea. Referințe în jurisprudență (1)

Instanța de judecată efectuează cercetarea la fața locului cu citarea părților și în prezența procurorului, când participarea acestuia la judecată este obligatorie. Referințe în jurisprudență (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate interzice persoanelor care se află ori vin la locul unde se efectuează cercetarea, să comunice între ele sau cu alte persoane, ori să plece înainte de terminarea cercetării. Referințe în jurisprudență (2)

Reconstituirea

Art. 130. - Referințe în jurisprudență (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, dacă găsește necesar pentru verificarea și precizarea unor date, poate să procedeze la reconstituirea la fața locului, în întregime sau în parte, a modului și a condițiilor în care a fost săvârșită fapta. Referințe în jurisprudență (1)

Reconstituirea se face în prezența învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 129 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. Referințe în jurisprudență (2)

Procesul-verbal de cercetare la fața locului

Art. 131. - Referințe în jurisprudență (7)

Despre efectuarea cercetării la fața locului se încheie proces-verbal, care trebuie să cuprindă, în afara mențiunilor arătate în art. 91, descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective. Referințe în jurisprudență (3)

În caz de reconstituire a modului în care a fost săvârșită fapta, se consemnează amănunțit și desfășurarea reconstituirii. Referințe în jurisprudență (1)

În toate cazurile se pot face schițe, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrări, care se vizează și se anexează la procesul-verbal. Referințe în jurisprudență (1)

Secțiunea XIII Comisia rogatorie și delegarea Referințe în jurisprudență (1)

Condiții pentru dispunerea comisiei rogatorii Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 132. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (13), Hotărâri judecătorești

Când un organ de urmărire penală sau instanța de judecată nu are posibilitatea să asculte un martor, să facă o cercetare la fața locului, să procedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penală ori unei alte instanțe, care are posibilitatea să le efectueze. Caută hotărâri judecătorești

Punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive, încuviințarea de probatorii, precum și dispunerea celorlalte acte procesuale sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii. Caută hotărâri judecătorești

Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanțe egale în grad. Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

Conținutul comisiei rogatorii Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 133. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (4)

Rezoluția sau încheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie să conțină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar în cazul când urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta și întrebările ce trebuie să i se pună.

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată care efectuează comisia rogatorie poate pune și alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării. Referințe în jurisprudență (1)

Drepturile părților în cazul comisiei rogatorii

Art. 134. - Referințe în jurisprudență (8)

Când comisia rogatorie s-a dispus de instanța de judecată, părțile pot formula în fața acesteia întrebări, care vor fi transmise instanței ce urmează a efectua comisia rogatorie.

Totodată, oricare dintre părți poate cere să fie citată la efectuarea comisiei rogatorii. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

Când inculpatul este arestat, instanța care urmează a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va reprezenta. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

Delegarea Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 135. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (10), Reviste (2)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune, în condițiile arătate în art. 132, efectuarea unui act de procedură și prin delegare. Delegarea poate fi dată numai unui organ sau unei instanțe de judecată ierarhic inferioare. Referințe în jurisprudență (3)

Dispozițiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mod corespunzător și în caz de delegare.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    De altfel, potrivit art. 62 C. proc. pen.., organele judiciare au obligația să lămurească toate aspectele cauzei pe bază de probe. Când se constată îndoieli asupra vinovăției în urma administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, prezumția de nevinovăție nu este înlăturată, orice îndoială profitând celui acuzat. [ Mai mult... ] 

.....
    În principal, problema derogării de la principiul inviolabilității corespondenței ține de necesitatea efectuării probațiunii în unele cauze penale și, în aceste condiții, este normal ca aceste limitări să fie prevăzute în Codul de procedură penală. În legislația noastră procesual penală, înscrisurile, precum și înregistrările audio sau video sunt enumerate printre mijloacele de probă prevăzute de art. 64 alin. (1) C. proc. pen.. În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal, iar în conformitate cu art. 65 C. proc. pen.., sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată. Conform art. 98 C. proc. pen.., instanța de judecată, la propunerea procurorului, în cursul urmăririi penale, sau din oficiu, în timpul judecății, poate dispune ca orice unitate poștală sau de transport să rețină și să predea scrisorile, telegramele și orice altă corespondență, ori obiectele trimise de învinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect. Reținerea și predarea scrisorilor, telegramelor și aoricăror alte corespondențe pot fi dispuse, în scris, în cazuri urgente și temeinic justificate și de procuror, care este obligat să informeze de îndată despre aceasta instanța. Condițiile și cazurile de interceptare și înregistrare aconvorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare sunt prevăzute în art. 911 C. proc. pen.. Conform dispozițiilor acestui articol, interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor se realizează cu autorizarea motivată ajudecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. În mod excepțional, în caz de urgență, când întârzierea obținerii autorizării din partea judecătorului ar aduce prejudicii grave activității de urmărire penală, procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanță motivată, interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor, pe odurată de cel mult 48 de ore, în condițiile art. 912 alin. (2) și (3). Revenind la condițiile prevăzute de art. 911 C. proc. pen.. trebuie arătat că autorizarea interceptării și înregistrării poate fi emisă doar dacă sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea și înregistrarea se impun pentru stabilirea situației de fapt ori pentru că identificarea sau localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată. [ Mai mult... ] 
.....
    În dreptul intern, alături de dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, prezumția de nevinovăție are și reglementări procesual penale: art. 52 și art. 66 C. proc. pen.. [ Mai mult... ] 
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    Continuând cu analogia mai sus descrisă, indicăm faptul că, în materie penală, aplicând principiul potrivit căruia sarcina probei revine celui care afirmă existența unei fapte sau aunei împrejurări de fapt – onus probandi incumbit ei qui dicit – respectiv – actor incumbit probatio – în procesul penal, sarcina dovedirii vinovăției autorului faptei și sarcina de aproba că acea persoană aacționat culpabil revine acuzatorului, autorul nefiind ținut să-și probeze nevinovăția, operând în favoarea sa prezumția de nevinovăție conform dispozițiilor art. 52 C. proc. pen.. care subliniază principiul conform căruia „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă” respectiv, „învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția”, conform dispozițiilor art. 66 C. proc. pen.. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    În dreptul intern, alături de dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, prezumția de nevinovăție are și reglementări procesual penale: art. 52 și art. 66 C. proc. pen.. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Penală:
REGULILE DE BAZĂ ȘI ACȚIUNILE ÎN PROCESUL PENAL
COMPETENȚA
PROBELE ȘI MIJLOACELE DE PROBĂ
MĂSURILE PREVENTIVE ȘI ALTE MĂSURI PROCESUALE
ACTE PROCESUALE ȘI PROCEDURALE COMUNE
URMĂRIREA PENALĂ
JUDECATA
EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PENALE
PROCEDURI SPECIALE
Reviste:
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (II)
Respectarea dreptului la viață privată și a inviolabilității domiciliului prin prisma jurisprudenței CEDO în cauza Cacuci și S.C. VIRRA & CONT PAD S.R.L. împotriva României
Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism
Hotărârea CEDO din 3 decembrie 2013 în cauza Vararu împotriva României
Legalitatea mijloacelor de probă. Interceptările și înregistrările audio sau video. Percheziția (ÎCCJ, S. pen. - decizia nr. 275/2010)
Abuz în serviciu. Achitare. Lipsa prejudiciului
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (I)
Supravegherea tehnică (I)
Soluții legislative neconstituționale consacrate prin Codul de procedură penală de la 1968
Elemente de neconvenționalitate a unor dispoziții legale privind dreptul inculpatului de a nu da nicio declarație în procedura simplificată/Non-conventionality elements of certain legal provisions on the defendant's right not to make any statements in the simplified procedure
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Probele în procesul penal. Practică judiciară adnotată
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Referințe în cărți:
Infracțiuni financiar bancare. Metodologia investigației criminalistice
Dreptul la tăcere și la neautoincriminare
Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare:
Decizia nr. 143/1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 120 alin. 5 din Codul de procedură penală
;
se încarcă...