Obiectul și exercitarea acțiunii civile | Codul de Procedură Penală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

ACȚIUNEA PENALĂ ȘI ACȚIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL - Acțiunea civilă -
Obiectul și exercitarea acțiunii civile Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 14. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe (1), Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

Acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

Acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență, Doctrină (1)

Repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile: Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (1)

a) în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, prin desființarea totală ori parțială a unui înscris și prin orice alt mijloc de reparare; Respingeri de neconstituționalitate (1), Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (2)

b) prin plata unei despăgubiri bănești, în măsura în care repararea în natură nu este cu putință. Jurisprudență

De asemenea, se acordă despăgubiri bănești pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    387 I.C.C.J., secții unite, dec. nr. 1/2004, M.Of. nr. 404 din 6 mai 2004.Recent, în practica judiciară, într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție aconstatat în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 14 și urm. C. proc. pen.. că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar pronunțându-se în mod diferit în privința limitelor învestirii instanței penale cu judecarea acțiunii civile, alăturată celei penale, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice.
Astfel, unele instanțe au considerat că în astfel de cazuri acțiunea civilă alăturată celei penale poate fi admisă numai cu privire la pretențiile formulate pentru prejudiciile cauzate prin infracțiunea cu care afost sesizată instanța, iar nu și pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care nu au făcut obiectul unei încadrări juridice distincte cu caracter penal.
Alte instanțe s-au pronunțat în sensul că instanța învestită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice, este învestită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât și cu privire la pretențiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare aaceleiași fapte.
Înalta Curte de Casație și Justiție aapreciat că aceste din urmă instanțe au procedat în mod corect, invocându-se în sprijinul acestei opinii câteva argumente de text. Astfel, conform prevederilor art. 14 alin. (1) - (3) C. proc. pen., acțiunea civilă poate fi alăturată celei penale …, iar repararea pagubei se face potrivit legii civile. De asemenea, s-a mai arătat că dispozițiile art. 998 și 999 C. civ. din 1864 nu sunt limitate prin vreo prevedere aCodului de procedură penală care să se refere la repararea pagubei în cadrul acțiunii civile alăturate celei penale. Din acest motiv s-a considerat că legiuitorul nu aintenționat să restrângă în vreun anumit fel dreptul persoanei vătămate (constituită parte civilă) de aobține oreparare integrală aprejudiciului.
De asemenea, instanța supremă amai statuat că oatare concluzie se impune afi acceptată nu numai în cazul faptelor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă, săvârșite de conducători auto cu ocazia circulației pe drumurile publice, ci și în orice alte situații de comitere aunei fapte complexe, cu mai multe consecințe păgubitoare pentru aceeași victimă, cum ar fi în cazul infracțiunilor de omor intenționat și de vătămare corporală intenționată, care au avut ca urmare și degradarea îmbrăcămintei victimei, sau în cazul unei tâlhării prin săvârșirea căreia au fost degradate și unele bunuri ale persoanei vătămate, ce nu au fost sustrase. [ Mai mult... ]
 

.....
    387 I.C.C.J., secții unite, dec. nr. 1/2004, M.Of. nr. 404 din 6 mai 2004.Recent, în practica judiciară, într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție aconstatat în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 14 și urm. C. proc. pen.. că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar pronunțându-se în mod diferit în privința limitelor învestirii instanței penale cu judecarea acțiunii civile, alăturată celei penale, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice.
Astfel, unele instanțe au considerat că în astfel de cazuri acțiunea civilă alăturată celei penale poate fi admisă numai cu privire la pretențiile formulate pentru prejudiciile cauzate prin infracțiunea cu care afost sesizată instanța, iar nu și pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care nu au făcut obiectul unei încadrări juridice distincte cu caracter penal.
Alte instanțe s-au pronunțat în sensul că instanța învestită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice, este învestită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât și cu privire la pretențiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare aaceleiași fapte.
Înalta Curte de Casație și Justiție aapreciat că aceste din urmă instanțe au procedat în mod corect, invocându-se în sprijinul acestei opinii câteva argumente de text. Astfel, conform prevederilor art. 14 alin. (1) - (3) C. proc. pen., acțiunea civilă poate fi alăturată celei penale …, iar repararea pagubei se face potrivit legii civile. De asemenea, s-a mai arătat că dispozițiile art. 998 și 999 C. civ. din 1864 nu sunt limitate prin vreo prevedere aCodului de procedură penală care să se refere la repararea pagubei în cadrul acțiunii civile alăturate celei penale. Din acest motiv s-a considerat că legiuitorul nu aintenționat să restrângă în vreun anumit fel dreptul persoanei vătămate (constituită parte civilă) de aobține oreparare integrală aprejudiciului.
De asemenea, instanța supremă amai statuat că oatare concluzie se impune afi acceptată nu numai în cazul faptelor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă, săvârșite de conducători auto cu ocazia circulației pe drumurile publice, ci și în orice alte situații de comitere aunei fapte complexe, cu mai multe consecințe păgubitoare pentru aceeași victimă, cum ar fi în cazul infracțiunilor de omor intenționat și de vătămare corporală intenționată, care au avut ca urmare și degradarea îmbrăcămintei victimei, sau în cazul unei tâlhării prin săvârșirea căreia au fost degradate și unele bunuri ale persoanei vătămate, ce nu au fost sustrase. [ Mai mult... ]
 
.....
    Când înțelege să alăture acțiunea civilă celei penale, în temeiul art. 14 alin. (2) C. proc. pen.., se vor aplica regulile răspunderii civile delictuale și nu ale celei contractuale. Din momentul în care a făcut această alegere, cel prejudiciat nu mai poate reveni asupra ei decât în cazul în care instanța civilă a fost sesizată mai înainte de începerea procesului penal și nu a fost pronunțată nici o hotărâre, conform regulii electa una via secunda non permitiur.1560 
    1560 Fr. Deak, Opțiunea între instanța penală și cea civilă și între temeiul delictual ori contractual al răspunderii civile, R.R.D. nr. 7/1967, p. 30.
[ Mai mult... ]
 
.....
    387 I.C.C.J., secții unite, dec. nr. 1/2004, M.Of. nr. 404 din 6 mai 2004.Recent, în practica judiciară, într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție aconstatat în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 14 și urm. C. proc. pen.. că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar pronunțându-se în mod diferit în privința limitelor învestirii instanței penale cu judecarea acțiunii civile, alăturată celei penale, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice.
Astfel, unele instanțe au considerat că în astfel de cazuri acțiunea civilă alăturată celei penale poate fi admisă numai cu privire la pretențiile formulate pentru prejudiciile cauzate prin infracțiunea cu care afost sesizată instanța, iar nu și pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care nu au făcut obiectul unei încadrări juridice distincte cu caracter penal.
Alte instanțe s-au pronunțat în sensul că instanța învestită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite cu ocazia circulației pe drumurile publice, este învestită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât și cu privire la pretențiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare aaceleiași fapte.
Înalta Curte de Casație și Justiție aapreciat că aceste din urmă instanțe au procedat în mod corect, invocându-se în sprijinul acestei opinii câteva argumente de text. Astfel, conform prevederilor art. 14 alin. (1) - (3) C. proc. pen., acțiunea civilă poate fi alăturată celei penale …, iar repararea pagubei se face potrivit legii civile. De asemenea, s-a mai arătat că dispozițiile art. 998 și 999 C. civ. din 1864 nu sunt limitate prin vreo prevedere aCodului de procedură penală care să se refere la repararea pagubei în cadrul acțiunii civile alăturate celei penale. Din acest motiv s-a considerat că legiuitorul nu aintenționat să restrângă în vreun anumit fel dreptul persoanei vătămate (constituită parte civilă) de aobține oreparare integrală aprejudiciului.
De asemenea, instanța supremă amai statuat că oatare concluzie se impune afi acceptată nu numai în cazul faptelor de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă, săvârșite de conducători auto cu ocazia circulației pe drumurile publice, ci și în orice alte situații de comitere aunei fapte complexe, cu mai multe consecințe păgubitoare pentru aceeași victimă, cum ar fi în cazul infracțiunilor de omor intenționat și de vătămare corporală intenționată, care au avut ca urmare și degradarea îmbrăcămintei victimei, sau în cazul unei tâlhării prin săvârșirea căreia au fost degradate și unele bunuri ale persoanei vătămate, ce nu au fost sustrase. [ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Penală:
Obiectul și exercitarea acțiunii penale
Cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată
Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi penale, achitarea și încetarea procesului penal
Sesizarea altor organe decât cele judiciare
Continuarea procesului penal în caz de amnistie, prescripție sau de retragere a plângerii
Obiectul și exercitarea acțiunii civile
Constituirea ca parte civilă
Partea responsabilă civilmente
Exercitarea din oficiu a acțiunii civile
Susținerea acțiunii civile de către procuror
Acțiunea adresată instanței civile
Cazuri speciale de rezolvare a acțiunii civile
Exercitarea acțiunii civile de către sau față de succesori
Autoritatea hotărârii penale în civil și efectele hotărârii civile în penal
Inculpatul
Alte părți în procesul penal
Reviste:
Desființarea înscrisurilor și anularea actelor juridice în procesul penal^1 /L'annuellement des documents et l'annulation des actes juridiques dans la procedure penale/Cancellation of documents and annulment of acts in criminal proceedings
Cerere de revizuire sub aspectul laturii civile a unei decizii penale pronunțată sub imperiul vechiului Cod de procedură penală. Inaplicabilitatea noilor dispoziții procedurale penale. Respingere
Autoritate de lucru judecat. Neîndeplinirea condițiilor - cauze diferite. Despăgubiri morale și materiale. Continuarea activității didactice. Consiliul profesoral-neconvocare. Admitere recurs
Acțiune civilă exercitată în cadrul procesului penal. Accident de circulație. Trimitere în judecată doar pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă. Solicitare de despăgubiri reprezentând contravaloarea autoturismului avariat. Netemeinicie
Acțiune civilă exercitată în cadrul procesului penal. Reținerea scuzei provocării. Influență asupra despăgubirilor solicitate
Ordonanța de încetare a urmăririi penale. Lipsa titlului executoriu. Încuviințarea executării silite. Nulitate
Revista Curierul Judiciar nr. 3/2018
Desființarea unui înscris (art. 549^1 C. pr. pen.) - caz de nulitate absolută sau sancțiune de sine stătătoare?
Doctrină:
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 15/2005 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la organul judiciar competent să dispună desființarea totală sau parțială a unui înscris falsificat în cauzele în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, printr-o soluție de netrimitere în judecată adoptată de procuror
;
se încarcă...