MIJLOACELE DE PROBĂ | Codul de Procedură Penală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

PARTEA GENERALĂ - PROBELE ȘI MIJLOACELE DE PROBĂ -
Capitolul II
MIJLOACELE DE PROBĂ Jurisprudență

Secțiunea I Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului

Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 69. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență, Reviste (3), Librăria Indaco (1)

Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Jurisprudență

Întrebări și lămuriri prealabile Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 70. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Învinuitul sau inculpatul, înainte de a fi ascultat, este întrebat cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul nașterii, numele și prenumele părinților, cetățenie, studii, situația militară, loc de muncă, ocupație, adresă, antecedente penale și alte date pentru stabilirea situației sale personale. Modificări (1), Jurisprudență

Învinuitului sau inculpatului i se aduce apoi la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei și i se pune în vedere să declare tot ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce în legătură cu aceasta. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (9), Jurisprudență, Doctrină (1)

Organul de urmărire penală, înainte de a-l asculta pe învinuit, cere acestuia să dea o declarație scrisă personal, cu privire la învinuirea ce i se aduce. Modificări (1), Jurisprudență

Modul de ascultare Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 71. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Fiecare învinuit sau inculpat este ascultat separat. Jurisprudență

În cursul urmăririi penale, dacă sunt mai mulți învinuiți sau inculpați, fiecare este ascultat fără să fie de față ceilalți. Jurisprudență

Învinuitul sau inculpatul este mai întâi lăsat să declare tot ce știe în cauză. Jurisprudență

Ascultarea învinuitului sau inculpatului nu poate începe cu citirea sau reamintirea declarațiilor pe care acesta le-a dat anterior în cauză. Jurisprudență

Învinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declarație scrisă de mai înainte, însă se poate servi de însemnări asupra amănuntelor greu de reținut.
Jurisprudență

Întrebări cu privire la faptă Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 72. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

După ce învinuitul sau inculpatul a făcut declarația, i se pot pune întrebări cu privire la fapta care formează obiectul cauzei și la învinuirea ce i se aduce. De asemenea, este întrebat cu privire la probele pe care înțelege să le propună.

Consemnarea declarațiilor Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 73. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Declarațiile învinuitului sau inculpatului se consemnează în scris. Declarația scrisă se citește acestuia, iar dacă cere, i se dă să o citească. Când este de acord cu conținutul ei, o semnează pe fiecare pagină și la sfârșit. Modificări (1), Jurisprudență

Când învinuitul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune în declarația scrisă. Jurisprudență

Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la ascultarea învinuitului sau inculpatului ori de președintele completului de judecată și de grefier, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret.

Dacă învinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declarațiile sale sau are de făcut completări, rectificări sau precizări, acestea se consemnează și se semnează în condițiile arătate în prezentul articol.

Ascultarea învinuitului sau inculpatului la locul unde se află Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 74. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Ori de câte ori învinuitul sau inculpatul se găsește în imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmărire penală sau instanța de judecată procedează la ascultarea acestuia la locul unde se află. Jurisprudență

Secțiunea II Declarațiile părții vătămate, părții civile și ale părții responsabile civilmente

Declarațiile celorlalte părți din proces

Art. 75. - Jurisprudență, Reviste (2)

Declarațiile părții vătămate, ale părții civile și ale părții responsabile civilmente făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Jurisprudență

Explicații prealabile Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 76. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune, precum și persoana civilmente responsabilă. Jurisprudență

Înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială, că se poate constitui parte civilă. De asemenea, i se atrage atenția că declarația de participare în proces ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în fața primei instanțe de judecată, până la citirea actului de sesizare. Modificări (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

Modul de ascultare Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 77. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Ascultarea părții vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea învinuitului sau inculpatului, care se aplică în mod corespunzător.

Secțiunea III Declarațiile martorilor

Martorul Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 78. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență, Doctrină (1)

Persoana care are cunoștință despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal poate fi ascultată în calitate de martor.

Ascultarea persoanei obligate a păstra secretul profesional

Art. 79. - Jurisprudență

Persoana obligată a păstra secretul profesional nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele și împrejurările de care a luat cunoștință în exercițiul profesiei, fără încuviințarea persoanei sau a unității față de care este obligată a păstra secretul. Reviste (1)

Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de apărător, cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreuneia dintre părți. Jurisprudență

Ascultarea soțului și a rudelor apropiate

Art. 80. - Jurisprudență

Soțul și rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori. Jurisprudență

Organele judiciare vor aduce aceasta la cunoștință persoanelor arătate în alineatul precedent, de îndată ce au fost îndeplinite dispozițiile alin. 3 din art. 84.

Martor minor

Art. 81. - Jurisprudență

Minorul poate fi ascultat ca martor. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezența unuia dintre părinți ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare.

Persoana vătămată Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 82. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Persoana vătămată poate fi ascultată ca martor, dacă nu este constituită parte civilă sau nu participă în proces ca parte vătămată.

Obligația de prezentare

Art. 83. - Jurisprudență

Persoana chemată ca martor este obligată să se înfățișeze la locul, ziua și ora arătate în citație și are datoria să declare tot ce știe cu privire la faptele cauzei. Jurisprudență

Întrebări prealabile

Art. 84. - Jurisprudență

Martorul este întrebat mai întâi despre nume, prenume, etate, adresă și ocupație.

În caz de îndoială asupra identității martorului, aceasta se stabilește prin orice mijloc de probă. Jurisprudență

Martorul va fi apoi întrebat dacă este soț sau rudă a vreuneia dintre părți și în ce raporturi se află cu acestea, precum și dacă a suferit vreo pagubă de pe urma infracțiunii. Reviste (1)

Jurământul martorului Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 85. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" Jurisprudență

În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe biblie. Jurisprudență

Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului.

Martorului de altă religie decât cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare și conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu".

Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu".

Situațiile la care se referă alin. 3, 4 și 5 se rețin de organul judiciar pe baza afirmațiilor făcute de martor.

După depunerea jurământului sau după rostirea formulei prevăzute în alin. 5, se va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. Jurisprudență

Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă.

Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurământ; i se atrage însă atenția să spună adevărul.

Modul și limitele ascultării martorului Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 86. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei și i se arată care sunt faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerându-i-se să declare tot ce știe cu privire la acestea. Jurisprudență, Doctrină (1)

După ce martorul a făcut declarații, i se pot pune întrebări cu privire la faptele și împrejurările care trebuie constatate în cauză, cu privire la persoana părților, precum și în ce mod a luat cunoștință despre cele declarate. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Doctrină (1)

Dispozițiile art. 71-74 se aplică în mod corespunzător și la ascultarea martorului.
Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Secțiunea IV Confruntarea

Obiectul confruntării Respingeri de neconstituționalitate (4)

Art. 87. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență, Reviste (1)

Când se constată că există contraziceri între declarațiile persoanelor ascultate în aceeași cauză, se procedează la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei. Jurisprudență

Procedura confruntării Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 88. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență

Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele și împrejurările în privința cărora declarațiile date anterior se contrazic. Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate încuviința ca persoanele confruntate să-și pună reciproc întrebări. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Declarațiile date de persoanele confruntate se consemnează în proces-verbal.

Secțiunea V Înscrisurile Jurisprudență

Mijloacele de probă scrise Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 89. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Înscrisurile pot servi ca mijloace de probă, dacă în conținutul lor se arată fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului. Jurisprudență

Procesul-verbal ca mijloc de probă

Art. 90. - Jurisprudență, Librăria Indaco (1)

Procesele-verbale încheiate de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată sunt mijloace de probă.

De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale și actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta. Respingeri de neconstituționalitate (16), Jurisprudență, Reviste (2)

Cuprinsul și forma procesului-verbal

Art. 91. - Jurisprudență

Procesul-verbal trebuie să cuprindă: Jurisprudență

a) data și locul unde este încheiat; Modificări (1), Jurisprudență

b) numele, prenumele și calitatea celui care îl încheie; Jurisprudență

c) numele, prenumele, ocupația și adresa martorilor asistenți, când există; Jurisprudență

d) descrierea amănunțită a celor constatate, precum și a măsurilor luate; Jurisprudență

e) numele, prenumele, ocupația și adresa persoanelor la care se referă procesul-verbal, obiecțiile și explicațiile acestora;

f) mențiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale. Reviste (1)

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagină și la sfârșit de cel care îl încheie, precum și de persoanele arătate la lit. c) și e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta. Jurisprudență

Secțiunea V1 Înregistrările audio sau video Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Înregistrările convorbirilor Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (32)

Art. 911. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (35), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1), Librăria Indaco (1)

Înregistrările pe bandă magnetică ale unor convorbiri efectuate cu autorizarea motivată a procurorului desemnat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni pentru care urmărirea penală se face din oficiu, iar interceptarea este utilă, pentru aflarea adevărului, pot servi ca mijloace de probă, dacă din conținutul convorbirilor înregistrate rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului. Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (1)

Autorizarea procurorului se dă pentru durata necesară înregistrării, până la cel mult 30 de zile, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Autorizarea poate fi prelungită în aceleași condiții, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Înregistrările prevăzute în alin. 1 pot fi făcute și la cererea motivată a persoanei vătămate privind comunicările ce-i sunt adresate, cu autorizarea procurorului anume desemnat de procurorul general. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Certificarea înregistrărilor Respingeri de neconstituționalitate (15)

Art. 912. - Respingeri de neconstituționalitate (16), Jurisprudență

Despre efectuarea înregistrărilor menționate în art. 911, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal în care se menționează autorizația dată de procuror pentru efectuarea interceptării, numărul sau numerele posturilor telefonice între care se poartă convorbirile, numele persoanelor care le poartă, dacă sunt cunoscute, data și ora fiecărei convorbiri în parte și numărul de ordine al rolei sau casetei pe care se face imprimarea. Convorbirile înregistrate sunt redate integral în formă scrisă și se atașează la procesul-verbal, cu certificarea pentru autenticitate de către organul de urmărire penală, verificat și contrasemnat de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză. La procesul-verbal se atașează, de asemenea, caseta sau rola care conține înregistrarea convorbirii, în original, sigilată cu sigiliul organului de urmărire penală. Respingeri de neconstituționalitate (12), Jurisprudență, Reviste (2)

Alte înregistrări Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12)

Art. 913. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12), Jurisprudență, Reviste (1)

Modalitățile și condițiile de efectuare a înregistrărilor arătate în art. 911 și 912 sunt aplicabile și în cazul oricărei alte înregistrări a convorbirilor pe bandă magnetică, autorizate conform legii. Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Înregistrările de imagini Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12)

Art. 914. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (12), Jurisprudență, Reviste (1)

Dispozițiile art. 911 sunt aplicabile și în cazul înregistrării de imagini, iar procedura de certificare a acestora este cea prevăzută în art. 912, cu excepția redării în formă scrisă, după caz.

Verificarea mijloacelor de probă Respingeri de neconstituționalitate (17)

Art. 915. - Respingeri de neconstituționalitate (17), Jurisprudență, Reviste (2)

Mijloacele de probă prevăzute în prezenta secțiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților ori din oficiu.

Înregistrările prevăzute în prezenta secțiune, prezentate de părți, pot servi ca mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Secțiunea VI Martorii asistenți

Prezența martorilor asistenți

Art. 92. - Jurisprudență

Când legea prevede că la efectuarea unui act procedural este necesară prezența unor martori asistenți, numărul acestora trebuie să fie de cel puțin doi. Jurisprudență

Nu pot fi martori asistenți minorii sub 14 ani, persoanele interesate în cauză și cei ce fac parte din aceeași unitate cu organul care efectuează actul procedural.

Stabilirea identității martorilor asistenți

Art. 93. - Jurisprudență

Organul care procedează la efectuarea unui act procedural în prezența martorilor asistenți este obligat să constate și să consemneze în procesul-verbal pe care îl încheie date privind identitatea martorilor asistenți, menționând și observațiile pe care aceștia au fost invitați să le facă cu privire la cele constatate și la desfășurarea operațiilor la care asistă.

Secțiunea VII Mijloacele materiale de probă

Obiectele ca mijloc de probă

Art. 94. - Jurisprudență

Obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite, precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului, sunt mijloace materiale de probă. Jurisprudență

Corpuri delicte

Art. 95. - Jurisprudență

Sunt de asemenea mijloace materiale de probă obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârșirea unei infracțiuni, precum și obiectele care sunt produsul infracțiunii.

Secțiunea VIII Ridicarea de obiecte și înscrisuri. Efectuarea perchezițiilor

Ridicarea de obiecte și înscrisuri

Art. 96. - Jurisprudență, Reviste (2), Librăria Indaco (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să ridice obiectele și înscrisurile ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.

Predarea obiectelor și înscrisurilor

Art. 97. - Jurisprudență, Reviste (1)

Orice unitate din cele la care se referă art. 145 din Codul penal sau orice persoană în posesia căreia se află un obiect sau un înscris ce poate servi ca mijloc de probă este obligată să-l prezinte și să-l predea sub luare de dovadă organului de urmărire penală sau instanței de judecată, la cererea acestora. Modificări (1), Reviste (1)

Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată apreciază că și o copie de pe un înscris poate servi ca mijloc de probă, reține numai copia.

Dacă obiectul sau înscrisul are caracter secret, prezentarea sau predarea se face în condiții care să asigure păstrarea secretului. Modificări (1), Jurisprudență

Reținerea și predarea corespondenței și a obiectelor

Art. 98. - Jurisprudență

Organul de cercetare penală, cu încuviințarea procurorului, ori instanța de judecată, dacă interesul urmăririi penale sau al judecății cere, poate dispune ca orice unitate poștală sau de transport să rețină și să predea scrisorile, telegramele și oricare altă corespondență, ori obiectele trimise de învinuit sau inculpat, ori adresate acestuia fie direct, fie indirect. Modificări (1), Jurisprudență

Corespondența și obiectele ridicate care nu au legătură cu cauza se restituie destinatarului.

Ridicarea silită de obiecte sau de înscrisuri

Art. 99. - Jurisprudență

Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune ridicarea silită.

În cursul judecății dispoziția de ridicare silită a obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire prin organul de cercetare penală. Jurisprudență

Percheziția Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 100. - Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Doctrină (1), Librăria Indaco (1)

Când persoana căreia i s-a cerut să predea vreun obiect sau vreun înscris din cele arătate în art. 98 tăgăduiește existența sau deținerea acestora, precum și ori de câte ori pentru descoperirea și strângerea probelor este necesar, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune efectuarea unei percheziții. Jurisprudență

Percheziția poate fi domiciliară sau corporală.

Încuviințarea percheziției domiciliare Modificări (1)

Art. 101. - Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Organul de cercetare penală poate face percheziții domiciliare cu autorizația procurorului.

Percheziția domiciliară se poate face fără autorizația procurorului numai dacă persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziția consimte în scris la aceasta.

În caz de infracțiune flagrantă, percheziția domiciliară se efectuează fără autorizația procurorului.

Percheziția domiciliară în cursul judecății

Art. 102. -

Instanța poate proceda la efectuarea percheziției cu ocazia unei cercetări locale. Modificări (1)

În celelalte cazuri, dispoziția instanței de judecată de a se efectua o percheziție se comunică procurorului, în vederea efectuării acesteia. Modificări (1), Jurisprudență

Timpul de efectuare a percheziției Modificări (1)

Art. 103. - Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se pot face de organul de cercetare penală între orele 6-20, iar în celelalte ore numai în caz de infracțiune flagrantă, sau când percheziția urmează a se efectua într-un local public. Percheziția începută între orele 6-20 poate continua și în timpul nopții. Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se pot face de procuror și în timpul nopții.

Procedura percheziției

Art. 104. - Jurisprudență

Organul judiciar care urmează a efectua percheziția este obligat ca în prealabil să se legitimeze și, în cazurile prevăzute de lege, să prezinte autorizația dată de procuror. Modificări (2), Reviste (1)

Ridicarea de obiecte și înscrisuri precum și percheziția domiciliară se fac în prezența persoanei de la care se ridică obiecte ori înscrisuri, sau la care se efectuează percheziția, iar în lipsa acesteia, în prezența unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, având capacitate de exercițiu. Jurisprudență

Aceste operațiuni se efectuează de organul de cercetare penală în prezența unor martori asistenți. Modificări (1), Jurisprudență

Când persoana la care se face percheziția este reținută ori arestată, va fi adusă la percheziție. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte și înscrisuri, precum și percheziția domiciliară se fac în prezența unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar în lipsa acestora, a unui vecin, având capacitate de exercițiu. Jurisprudență

Efectuarea percheziției domiciliare

Art. 105. - Jurisprudență

Organul judiciar care efectuează percheziția are dreptul să deschidă încăperile sau alte mijloace de păstrare în care s-ar putea găsi obiectele sau înscrisurile căutate, dacă cel în măsură să le deschidă refuză aceasta.

Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta săvârșită; obiectele sau înscrisurile a căror circulație sau deținere este interzisă se ridică totdeauna. Jurisprudență

Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca faptele și împrejurările din viața personală a celui la care se efectuează percheziția și care nu au legătură cu cauza, să nu devină publice. Jurisprudență

Efectuarea percheziției corporale

Art. 106. - Jurisprudență, Reviste (1)

Percheziția corporală se efectuează de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozițiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnată de acest organ.

Percheziția corporală se face numai de o persoană de același sex cu cea percheziționată. Jurisprudență

Identificarea și păstrarea obiectelor

Art. 107. - Jurisprudență

Obiectele sau înscrisurile se prezintă persoanei de la care sunt ridicate și celor care asistă, pentru a fi recunoscute și a fi însemnate de către acestea spre neschimbare, după care se etichetează și se sigilează.

Obiectele care nu pot fi însemnate ori pe care nu se pot aplica etichete și sigilii se împachetează sau se închid, pe cât posibil laolaltă, după care se aplică sigilii.

Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestrează și se lasă în păstrare fie celui la care se află, fie unui custode.

Probele pentru analiză se iau cel puțin în dublu și se sigilează. Una din probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia, uneia din persoanele arătate în art. 108 alin. final. Jurisprudență

Procesul-verbal de percheziție și de ridicare a obiectelor și înscrisurilor

Art. 108. - Jurisprudență, Reviste (1)

Despre efectuarea percheziției și ridicarea de obiecte și înscrisuri se întocmește proces-verbal.

Procesul-verbal trebuie să cuprindă, în afară de mențiunile prevăzute în art. 91, și următoarele mențiuni: locul, timpul și condițiile în care înscrisurile și obiectele au fost descoperite și ridicate, enumerarea și descrierea lor amănunțită, pentru a putea fi recunoscute.

În procesul-verbal se face mențiune și despre obiectele care nu au fost ridicate, precum și de acelea care au fost lăsate în păstrare.

Copie de pe procesul-verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziția sau de la care s-au ridicat obiectele și înscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, celor cu care locuiește sau unui vecin și, dacă este cazul, custodelui.

Măsuri privind obiectele ridicate

Art. 109. - Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune ca obiectele ori înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă să fie, după caz, atașate la dosar sau păstrate în alt mod. Jurisprudență

Obiectele și înscrisurile ridicate, care nu sunt atașate la dosar, pot fi fotografiate. În acest caz fotografiile se vizează și se atașează la dosar. Jurisprudență

Până la soluționarea definitivă a cauzei, mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul. Jurisprudență

Obiectele și înscrisurile predate sau ridicate în urma percheziției și care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin. Obiectele supuse confiscării nu se restituie. Jurisprudență

Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse confiscării, pot fi restituite persoanei căreia îi aparțin, chiar înainte de soluționarea definitivă a procesului, afară de cazul când prin această restituire s-ar putea stânjeni aflarea adevărului. Organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere persoanei căreia i-au fost restituite obiectele, că este obligată să le păstreze până la soluționarea definitivă a cauzei. Jurisprudență

Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate

Art. 110. - Jurisprudență

Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă sunt dintre acelea arătate în art. 165 alin. 2 și dacă nu este cazul a fi restituite, se conservă sau se valorifică potrivit dispozițiilor acelui articol.

Dispoziții speciale privind unitățile publice Modificări (1)

Art. 111. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1)

Dispozițiile din prezenta secțiune se aplică în mod corespunzător și atunci când actele procedurale se efectuează la o unitate din cele la care se referă art. 145 din Codul penal, dispoziții care se completează după cum urmează: Modificări (1)

a) organul judiciar se legitimează și, după caz, înfățișează reprezentantului unității autorizația dată de procuror; Modificări (1), Jurisprudență

b) ridicarea de obiecte și înscrisuri, precum și percheziția se efectuează în prezența reprezentantului unității;

c) atunci când este obligatorie prezența martorilor asistenți, aceștia pot face parte din personalul unității;

d) copie de pe procesul-verbal se lasă reprezentantului unității. Jurisprudență

Secțiunea IX Constatarea tehnico-științifică și constatarea medico-legală

Folosirea unor specialiști Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 112. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență, Reviste (1)

Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate folosi cunoștințele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatări tehnico-științifice. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Constatarea tehnico-științifică se efectuează, de regulă, de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul ori pe lângă instituția de care aparține organul de urmărire penală. Ea poate fi efectuată și de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul altor organe. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Obiectul și materialul constatării tehnico-științifice Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 113. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (1)

Organul de urmărire penală care dispune efectuarea constatării tehnico-științifice stabilește obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se răspundă și termenul în care urmează a fi efectuată lucrarea. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Constatarea tehnico-științifică se efectuează asupra materialelor și datelor puse la dispoziție sau indicate de către organul de urmărire penală. Celui însărcinat cu efectuarea constatării nu i se pot delega și nici acesta nu-și poate însuși atribuții de organ de urmărire penală sau de organ de control. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Specialistul sau tehnicianul însărcinat cu efectuarea lucrării, dacă socotește că materialele puse la dispoziție ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta organului de urmărire penală, în vederea completării lor. Jurisprudență

Constatarea medico-legală

Art. 114. - Jurisprudență

În caz de moarte violentă, de moarte a cărei cauză nu se cunoaște ori este suspectă, sau când este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existența urmelor infracțiunii, organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medico-legale și cere organului medico-legal, căruia îi revine competența potrivit legii, să efectueze această constatare. Jurisprudență

Exhumarea în vederea constatării cauzelor morții se face numai cu încuviințarea procurorului.

Raportul de constatare tehnico-științifică sau medico-legală Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 115. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Operațiile și concluziile constatării tehnico-științifice sau medico-legale se consemnează într-un raport. Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, dacă apreciază că raportul tehnico-științific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatării tehnico-științifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Când refacerea sau completarea constatării tehnico-științifice ori medico-legale este dispusă de instanța de judecată, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta să ia măsuri în vederea completării sau refacerii lui.

Secțiunea X Expertizele

Ordonarea efectuării expertizei Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 116. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (2)

Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.

Expertiza obligatorie

Art. 117. - Jurisprudență

Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului. Jurisprudență

Expertiza în aceste cazuri se efectuează în instituții sanitare de specialitate. În vederea efectuării expertizei, organul de cercetare penală cu aprobarea procurorului sau instanța de judecată dispune internarea învinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Această măsură este executorie și se aduce la îndeplinire, în caz de opunere, de organele de poliție. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele morții, dacă nu s-a întocmit un raport medico-legal.

Procedura expertizei

Art. 118. - Jurisprudență, Reviste (1), Librăria Indaco (1)

Expertiza se efectuează potrivit dispozițiilor din prezentul cod, afară de cazul când prin lege se dispune altfel. Dispozițiile art. 113 se aplică în mod corespunzător. Jurisprudență

Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, cu excepția expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Fiecare dintre părți are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei. Jurisprudență, Reviste (1)

Experți oficiali

Art. 119. - Jurisprudență, Reviste (1)

Dacă există experți medico-legali sau experți oficiali în specialitatea respectivă, nu poate fi numit expert o altă persoană, decât dacă împrejurări deosebite ar cere aceasta. Jurisprudență

Când expertiza urmează să fie efectuată de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, organul de urmărire penală ori instanța de judecată se adresează acestora pentru efectuarea expertizei. Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (1)

Când serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiză criminalistică sau institutul de specialitate consideră necesar ca la efectuarea expertizei să participe sau să-și dea părerea și specialiști de la alte instituții, poate folosi asistența sau avizul acestora. Respingeri de neconstituționalitate (1)

Lămuriri date expertului și părților

Art. 120. - Jurisprudență, Reviste (1)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat de organul de urmărire penală sau de instanță. Jurisprudență

La termenul fixat se aduce la cunoștință părților și expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Părțile mai sunt încunoștințate că au dreptul să ceară numirea și a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile. Respingeri de neconstituționalitate (2)

Dispozițiile alin. 3 și 4 nu se aplică în cazul expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2. Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Drepturile expertului

Art. 121. - Jurisprudență, Reviste (1)

Expertul are dreptul să ia cunoștință de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. În cursul urmăririi penale cercetarea dosarului se face cu încuviințarea organului de urmărire. Jurisprudență

Expertul poate cere lămuriri organului de urmărire penală sau instanței de judecată cu privire la anumite fapte ori împrejurări ale cauzei. Jurisprudență

Părțile, cu încuviințarea și în condițiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, pot da expertului explicațiile necesare. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Raportul de expertiză

Art. 122. - Jurisprudență, Reviste (1)

După efectuarea expertizei, expertul întocmește un raport scris. Jurisprudență

Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Raportul de expertiză se depune la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată care a dispus efectuarea expertizei.

Conținutul raportului

Art. 123. - Jurisprudență

Raportul de expertiză cuprinde: Jurisprudență

a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanța de judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, data și locul unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul acesteia și întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată și dacă părțile care au participat la aceasta au dat explicații în cursul expertizei; Jurisprudență

b) descrierea în amănunt a operațiilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, precum și analiza acestor obiecții ori explicații în lumina celor constatate de expert;

c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse și părerea expertului asupra obiectului expertizei.

Suplimentul de expertiză

Art. 124. - Jurisprudență, Reviste (1)

Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către același expert, fie de către altul. Jurisprudență, Reviste (1)

De asemenea, când se socotește necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicații verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozițiilor privitoare la ascultarea martorilor. Jurisprudență, Reviste (1)

Lămuririle suplimentare în scris pot fi cerute și serviciului medico-legal, laboratorului de expertiză criminalistică ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Efectuarea unei noi expertize Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 125. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență

Dacă organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.

Lămuriri cerute la institutul de emisiune

Art. 126. - Jurisprudență

În cazurile privitoare la infracțiunea de falsificare de monedă sau de alte valori, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate cere lămuriri institutului de emisiune.

Prezentarea scriptelor de comparație

Art. 127. - Jurisprudență, Reviste (1)

În cauzele privind infracțiuni de fals în înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate ordona să fie prezentate scripte de comparație. Jurisprudență

Dacă scriptele se găsesc în depozite publice, autoritățile în drept sunt obligate a le elibera.

Dacă scriptele se găsesc la un particular care nu este soț sau rudă apropiată cu învinuitul sau inculpatul, organul de urmărire penală ori instanța de judecată îi pune în vedere să le prezinte. Reviste (1)

Scriptele de comparație trebuie vizate de organul de urmărire penală sau de președintele completului de judecată și semnate de acela care le prezintă.

Organul de urmărire penală ori instanța de judecată poate dispune ca învinuitul sau inculpatul să prezinte o piesă scrisă cu mâna sa, ori să scrie după dictarea ce i s-ar face. Jurisprudență

Dacă învinuitul sau inculpatul refuză, se face mențiune în procesul-verbal. Reviste (1)

Secțiunea XI Folosirea interpreților

Cazurile și procedura de folosire a interpreților

Art. 128. - Jurisprudență

Când una din părți sau o altă persoană care urmează să fie ascultată nu cunoaște limba română, ori nu se poate exprima, iar organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu are posibilitatea de a se înțelege cu aceasta, îi asigură folosirea unui interpret. În cursul judecății părțile pot fi asistate și de un interpret ales de ele. Modificări (1), Jurisprudență

Dispozițiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător și în cazul când unele dintre înscrisurile aflate în dosarul cauzei sau prezentate în instanță sunt redactate într-o altă limbă decât cea română. Jurisprudență

Dispozițiile art. 83, 84 și 85 se aplică în mod corespunzător și interpretului.

Secțiunea XII Cercetarea la fața locului și reconstituirea

Cercetarea la fața locului

Art. 129. - Jurisprudență

Cercetarea la fața locului se efectuează atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situația locului săvârșirii infracțiunii, să se descopere și să se fixeze urmele infracțiunii, să se stabilească poziția și starea mijloacelor materiale de probă și împrejurările în care infracțiunea a fost săvârșită. Jurisprudență

Organul de urmărire penală efectuează cercetarea la fața locului în prezența martorilor asistenți, afară de cazul când aceasta nu este posibil. Cercetarea la fața locului se face în prezența părților, atunci când este necesar. Neprezentarea părților încunoștințate nu împiedică efectuarea cercetării. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Când învinuitul sau inculpatul este reținut ori arestat, dacă nu poate fi adus la cercetare, organul de urmărire penală îi pune în vedere că are dreptul să fie reprezentat și îi asigură, la cerere, reprezentarea. Jurisprudență

Instanța de judecată efectuează cercetarea la fața locului cu citarea părților și în prezența procurorului, când participarea acestuia la judecată este obligatorie. Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate interzice persoanelor care se află ori vin la locul unde se efectuează cercetarea, să comunice între ele sau cu alte persoane, ori să plece înainte de terminarea cercetării. Jurisprudență

Reconstituirea

Art. 130. - Jurisprudență

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, dacă găsește necesar pentru verificarea și precizarea unor date, poate să procedeze la reconstituirea la fața locului, în întregime sau în parte, a modului și a condițiilor în care a fost săvârșită fapta. Jurisprudență

Reconstituirea se face în prezența învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 129 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. Jurisprudență

Procesul-verbal de cercetare la fața locului

Art. 131. - Jurisprudență

Despre efectuarea cercetării la fața locului se încheie proces-verbal, care trebuie să cuprindă, în afara mențiunilor arătate în art. 91, descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective. Jurisprudență

În caz de reconstituire a modului în care a fost săvârșită fapta, se consemnează amănunțit și desfășurarea reconstituirii. Jurisprudență

În toate cazurile se pot face schițe, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrări, care se vizează și se anexează la procesul-verbal. Jurisprudență

Secțiunea XIII Comisia rogatorie și delegarea Jurisprudență

Condiții pentru dispunerea comisiei rogatorii Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 132. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență

Când un organ de urmărire penală sau instanța de judecată nu are posibilitatea să asculte un martor, să facă o cercetare la fața locului, să procedeze la ridicarea unor obiecte sau să efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penală ori unei alte instanțe, care are posibilitatea să le efectueze.

Punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea măsurilor preventive, încuviințarea de probatorii, precum și dispunerea celorlalte acte procesuale sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.

Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanțe egale în grad.

Conținutul comisiei rogatorii Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 133. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență

Rezoluția sau încheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie să conțină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar în cazul când urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta și întrebările ce trebuie să i se pună.

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată care efectuează comisia rogatorie poate pune și alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării. Jurisprudență

Drepturile părților în cazul comisiei rogatorii

Art. 134. - Jurisprudență

Când comisia rogatorie s-a dispus de instanța de judecată, părțile pot formula în fața acesteia întrebări, care vor fi transmise instanței ce urmează a efectua comisia rogatorie.

Totodată, oricare dintre părți poate cere să fie citată la efectuarea comisiei rogatorii. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Când inculpatul este arestat, instanța care urmează a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va reprezenta. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Delegarea Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 135. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (2)

Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune, în condițiile arătate în art. 132, efectuarea unui act de procedură și prin delegare. Delegarea poate fi dată numai unui organ sau unei instanțe de judecată ierarhic inferioare. Jurisprudență

Dispozițiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mod corespunzător și în caz de delegare.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Probele în procesul penal. Practică judiciară adnotată
   1. Aducerea la cunoștința învinuitului (în prezent, suspect/inculpat) a dreptului de a nu face declarații este obligatorie și în situația în care se procedează la consemnarea declarațiilor acestuia într-un proces-verbal având un alt obiect. Atât timp cât în cuprinsul unui astfel de înscris se face referire și la fapta de săvârșirea căreia persoana este învinuită, încadrarea juridică a acesteia și se consemnează poziția învinuitului în raport cu această faptă, este obligatoriu să se aducă la cunoștința acestuia dreptul de a nu face declarații, drept garantat de art. 70 alin. (2) CPP 1968, încălcarea acestei obligații conducând la nulitatea relativă a actului. [ Mai mult... ] 

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Percheziția este reglementată în Codul de procedură penală (art. 100-111), constituind omodalitate de ridicare de către organele judiciare aobiectelor și înscrisurilor ce pot servi ca mijloace de probă în procesul penal, când persoana căreia is-a cerut să predea aceste mijloace de probă tăgăduiește existența sau deținerea lor, precum și ori de câte ori există indicii temeinice că efectuarea unei percheziții este necesară pentru descoperirea și strângerea probelor. Situarea percheziției în contextul art. 23 din Constituție sugerează faptul că prin ea însăși vizează direct libertatea individuală, siguranța persoanei, ceea ce impune ca efectuarea ei să fie permisă numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. [ Mai mult... ] 

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Legea noastră procesual civilă nu conține oprevedere expresă cu privire la obligația instanței de a-l lăsa pe martor să spună tot ce știe în legătură cu pricina ce formează obiectul judecății și numai după aceea să-i pună întrebări. Oasemenea dispoziție există însă în Codul de procedură penală și ea este de natură să garanteze relatarea veridică afaptelor percepute de martor [art. 86 alin. (1) și (2) C. proc. pen..]. De aceea, este recomandabil să se procedeze în mod similar și în procesul civil291. 
    291 A se vedea: A. Ionașcu, op. cit., p. 221; I. Stoenescu, S. Zilberstein, p. 375.
[ Mai mult... ]
 

.....
    Legea noastră procesual civilă nu conține oprevedere expresă cu privire la obligația instanței de a-l lăsa pe martor să spună tot ce știe în legătură cu pricina ce formează obiectul judecății și numai după aceea să-i pună întrebări. Oasemenea dispoziție există însă în Codul de procedură penală și ea este de natură să garanteze relatarea veridică afaptelor percepute de martor [art. 86 alin. (1) și (2) C. proc. pen..]. De aceea, este recomandabil să se procedeze în mod similar și în procesul civil291. 
    291 A se vedea: A. Ionașcu, op. cit., p. 221; I. Stoenescu, S. Zilberstein, p. 375.
[ Mai mult... ]
 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Penală:
SCOPUL ȘI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL
ACȚIUNEA PENALĂ ȘI ACȚIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
FELURILE COMPETENȚEI
INCOMPATIBILITATEA ȘI STRĂMUTAREA
DISPOZIȚII GENERALE
MIJLOACELE DE PROBĂ
MĂSURILE PREVENTIVE
ALTE MĂSURI PROCESUALE
ASISTENȚA JURIDICĂ ȘI REPREZENTAREA
CITAREA, COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE, MANDATUL DE ADUCERE
TERMENELE
CHELTUIELILE JUDICIARE
MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ȘI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE
NULITĂȚILE
AMENDA JUDICIARĂ
DISPOZIȚII GENERALE
Reviste:
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (II)
Respectarea dreptului la viață privată și a inviolabilității domiciliului prin prisma jurisprudenței CEDO în cauza Cacuci și S.C. VIRRA & CONT PAD S.R.L. împotriva României
Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism
Hotărârea CEDO din 3 decembrie 2013 în cauza Vararu împotriva României
Legalitatea mijloacelor de probă. Interceptările și înregistrările audio sau video. Percheziția (ÎCCJ, S. pen. - decizia nr. 275/2010)
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (I)
Despre actele de procedură în procesul penal. Procedeul probator al predării de obiecte, înscrisuri sau date informatice. Dispunerea de către procuror și efectuarea acestui procedeu probator
Abuz în serviciu. Achitare. Lipsa prejudiciului
Supravegherea tehnică (II)
Cauza Pruteanu vs. România. Ce învățăm din ea?
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Probele în procesul penal. Practică judiciară adnotată
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Referințe în cărți:
Infracțiuni financiar bancare. Metodologia investigației criminalistice
Dreptul la tăcere și la neautoincriminare
Admiteri de neconstituționaliate parțială sau cu rezervă de interpretare:
Decizia nr. 143/1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 120 alin. 5 din Codul de procedură penală
;
se încarcă...