INCOMPATIBILITATEA ȘI STRĂMUTAREA | Codul de Procedură Penală

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

PARTEA GENERALĂ - COMPETENȚA -
Capitolul II
INCOMPATIBILITATEA ȘI STRĂMUTAREA Referințe în jurisprudență (1)

Secțiunea I Incompatibilitatea

Rudenia între judecători Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 46. - Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (15)

Judecătorii care sunt soți sau rude apropiate între ei nu pot face parte din același complet de judecată.

Judecător care s-a pronunțat anterior Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 47. - Respingeri de neconstituționalitate (4), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (28), Doctrină (1)

Judecătorul care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o instanță superioară, sau la judecarea cauzei după desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (27)

De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în acea cauză. Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (50), Reviste (1)

Alte cauze de incompatibilitate Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 48. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (26)

Judecătorul este de asemenea incompatibil de a judeca, dacă în cauza respectivă: Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (3)

a) a pus în mișcare acțiunea penală, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea în judecată, sau a pus concluzii în fond în calitate de procuror la instanța de judecată; Modificări (3), Admis recurs în interesul legii (3), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (20)

b) a fost reprezentant sau apărător al vreuneia din părți; Referințe în jurisprudență (5)

c) a fost expert sau martor;

d) există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soțul sau vreo rudă apropiată. Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (15), Reviste (1)

Incompatibilitatea procurorului, grefierului și a
organului de cercetare penală
Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 49. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (21)

Dispozițiile art. 46 se aplică procurorului și grefierului de ședință, când cauza de incompatibilitate există între ei sau între vreunul dintre ei și unul dintre membrii completului de judecată. Modificări (1)

Dispozițiile privind cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 48 lit. b), c) și d) se aplică procurorului, persoanei care efectuează cercetarea penală și grefierului de ședință. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (32)

Procurorul care a participat ca judecător la soluționarea cauzei în primă instanță nu poate pune concluzii la judecarea ei în apel sau în recurs. Modificări (2), Referințe în jurisprudență (1)

Persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la completarea sau refacerea acesteia, când completarea sau refacerea este dispusă de instanță. Modificări (1), Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (5)

Abținerea Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 50. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (15), Hotărâri judecătorești

Persoana incompatibilă este obligată să declare, după caz, președintelui instanței, procurorului care supraveghează cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abține de a participa la procesul penal, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abținerii. Referințe în jurisprudență (1), Caută hotărâri judecătorești

Declarația de abținere se face de îndată ce persoana obligată la aceasta a luat cunoștință de existența cazului de incompatibilitate. Referințe în jurisprudență (2), Caută hotărâri judecătorești

Recuzarea Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 51. - Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (31), Reviste (1), Doctrină (1), Hotărâri judecătorești

În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declarație de abținere, poate fi recuzată atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, de oricare dintre părți, de îndată ce partea a aflat despre existența cazului de incompatibilitate. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (3), Caută hotărâri judecătorești

Recuzarea se formulează oral sau scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzării. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (6), Jurisprudență relevantă (3), Referințe în jurisprudență (14), Caută hotărâri judecătorești

Procedura de soluționare în cursul judecății Respingeri de neconstituționalitate (3)

Art. 52. - Respingeri de neconstituționalitate (7), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (115), Reviste (1)

Abținerea sau recuzarea judecătorului, procurorului sau grefierului se soluționează de un alt complet, în ședință secretă, fără participarea celui ce declară că se abține sau este recuzat. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (5), Admis recurs în interesul legii (1), Referințe în jurisprudență (3)

Examinarea declarației de abținere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul când este prezent în instanță, iar dacă se găsește necesar, și părțile, precum și persoana care se abține sau a cărei recuzare se cere. Respingeri de neconstituționalitate (22), Referințe în jurisprudență (11)

Când abținerea sau recuzarea privește cazul prevăzut în art. 46 și 49 alin. 1, instanța, admițând recuzarea, stabilește care dintre persoanele arătate în menționatele texte nu va lua parte la judecarea cauzei. Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe în jurisprudență (7)

În caz de admitere a abținerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mențin. Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (3)

Abținerea sau recuzarea care privește întreaga instanță se soluționează de instanța ierarhic superioară. Aceasta, în cazul când găsește întemeiată abținerea sau recuzarea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a produs abținerea sau recuzarea. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (8), Referințe (1), Jurisprudență relevantă (2), Referințe în jurisprudență (6)

Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac. Respingeri de neconstituționalitate (15), Referințe în jurisprudență (19)

Procedura de soluționare în cursul urmăririi penale Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 53. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (5)

În cursul urmăririi penale, asupra abținerii sau recuzării se pronunță procurorul care supraveghează cercetarea penală sau procurorul ierarhic superior. Modificări (1)

Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectuează cercetarea penală se adresează fie acestei persoane, fie procurorului. În cazul în care cererea este adresată persoanei care efectuează cercetarea penală, aceasta este obligată să o înainteze împreună cu lămuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a întrerupe cursul cercetării penale. Referințe în jurisprudență (2)

Procurorul este obligat să soluționeze cererea în cel mult 3 zile, printr-o ordonanță. Referințe în jurisprudență (1)

Cererea de recuzare care privește pe procuror se soluționează în același termen și în aceleași condiții de procurorul ierarhic superior.

Abținerea se soluționează potrivit dispozițiilor din alin. 3 și 4, care se aplică în mod corespunzător.

Incompatibilitatea expertului și interpretului Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 54. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (1)

Dispozițiile art. 48, 50, 51, 52 și 53 se aplică în mod corespunzător expertului și interpretului.

Calitatea de expert este incompatibilă cu aceea de martor în aceeași cauză. Calitatea de martor are întâietate.

Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori în aceeași cauză nu constituie un motiv de recuzare. Reviste (1)

Secțiunea II Strămutarea judecării cauzei penale Referințe (1)

Temeiul strămutării Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 55. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (169), Hotărâri judecătorești

Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care, apreciind temeinicia motivelor de strămutare, consideră că prin aceasta se asigură desfășurarea normală a procesului. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (3), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (214), Caută hotărâri judecătorești

Strămutarea poate fi cerută de partea interesată, de procuror sau de ministrul justiției. Modificări (1), Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (92), Caută hotărâri judecătorești

Cererea și efectele ei Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 56. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (1)

Cererea de strămutare se adresează Curții Supreme de Justiție și trebuie motivată. Înscrisurile pe care se sprijină cererea se alătură la aceasta, când sunt deținute de partea care cere strămutarea. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

În cerere se face mențiune dacă în cauză se găsesc arestați. Referințe în jurisprudență (2)

Suspendarea judecării cauzei poate fi dispusă de președintele Curții Supreme de Justiție la primirea cererii, sau de către Curtea Supremă de Justiție după ce aceasta a fost învestită. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (7)

Cererea făcută de ministrul justiției sau de procurorul general suspendă de drept judecarea cauzei. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (1)

Procedura de informare Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 57. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Referințe în jurisprudență (219)

Președintele Curții Supreme de Justiție cere, pentru lămurirea instanței, informații de la președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, comunicându-i totodată termenul fixat pentru judecarea cererii de strămutare. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (5)

Când Curtea Supremă de Justiție este instanța ierarhic superioară, informațiile se cer Ministerului Justiției. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (3)

În cazul introducerii unei noi cereri de strămutare cu privire la aceeași cauză, cererea de informații este facultativă.

Înștiințarea părților

Art. 58. - Referințe în jurisprudență (2)

Președintele instanței ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoștințarea părților despre introducerea cererii de strămutare, despre termenul fixat pentru soluționarea acesteia, cu mențiunea că părțile pot trimite memorii și se pot prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii.

În informațiile trimise Curții Supreme de Justiție se face mențiune expresă despre efectuarea încunoștințărilor, atașându-se și dovezile de comunicare a acestora. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (1)

Când în cauza a cărei strămutare se cere sunt arestați, președintele dispune desemnarea unui apărător din oficiu. Referințe în jurisprudență (1)

Examinarea cererii

Art. 59. - Referințe în jurisprudență (10), Reviste (1)

Examinarea cererii de strămutare se face în ședință secretă. Modificări (1)

Când părțile se înfățișează, se ascultă și concluziile acestora.

Soluționarea cererii Modificări (1)

Art. 60. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (6)

Curtea Supremă de Justiție dispune, fără arătarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii. Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (4), Referințe în jurisprudență (91)

În cazul în care găsește cererea întemeiată, dispune strămutarea judecării cauzei, hotărând totodată în ce măsură actele îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat cauza se mențin. Modificări (1), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în jurisprudență (11)

Această instanță va fi înștiințată de îndată despre admiterea cererii de strămutare. Modificări (1), Referințe în jurisprudență (2)

Dacă instanța la care se află cauza a cărei strămutare se cere a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată este desființată prin efectul admiterii cererii de strămutare. Referințe în jurisprudență (3)

Repetarea cererii Modificări (1)

Art. 61. - Modificări (1), Referințe în jurisprudență (9)

Strămutarea cauzei nu poate fi cerută din nou, afară de cazul când noua cerere se întemeiază pe împrejurări necunoscute Curții Supreme de Justiție la soluționarea cererii anterioare sau ivite după aceasta.

Acesta este un fragment din Codul de Procedură Penală din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
    „În speță, din oficiu a fost invocată și pusă în dezbatere excepția de inadmisibilitate a recursului, dedusă din examenul coroborat al dispozițiilor cuprinse în art. 141, art. 3851 alin. (2) și 3 și art. 160 alin. final C. proc. pen. În apărare, inculpatul recurent, citând dispozițiile art. 160b C. proc. pen.., a cerut admiterea recursului, lăsând alternativa că, dacă va fi respins, înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 141 C. proc. pen.. În condițiile în care instanța este obligată, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 46/1992, să-și exprime opinia asupra unei asemenea excepții, socotim că, inevitabil, ea va anticipa soluția din proces (adică va spune că recursul este inadmisibil – n.a.). Mai mult chiar, contrar prevederilor art. 302 alin. (1) C. proc. pen.., procesul va fi soluționat implicit, și nu direct, printr-un act procesual supus controlului instanței de contencios constituțional, ceea ce este inadmisibil. Ca atare, fiind vorba de atingerea directă a dispozițiilor art. 47 alin. ultim C. proc. pen. sancționată cu recuzarea conform art. 51 C. proc. pen.., rezultă că excepția de inadmisibilitate a recursului rămâne prioritară. De altfel, în chiar ordinea propusă de recurent, s-a cerut instanței să se pronunțe, mai întâi, asupra incidenței art. 160b C. proc. pen.., acceptat a fi în deplină concordanță cu normele constituționale. Respectând disponibilitatea procesuală, instanța nu putea părăsi acest temei al cererii de recurs, făcând loc ambiguității, prin trimiterea cauzei la autoritatea de jurisdicție constituțională. În aceste condiții și pentru a nu face loc unei iregularități procedurale care încalcă grav ordinea publică procesuală, socotim că, în speță, excepția de inadmisibilitate a recursului era prioritară și premergătoare soluționării incidentului de neconstituționalitate invocat de recurent. Ca urmare, apreciem că instanța de recurs era obligată să soluționeze, cu precădere (adică prima în timp), excepția de inadmisibilitate a recursului, ținând seama de dispozițiile art. 302 C. proc. pen.. și de apărarea invocată de inculpatul recurent că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 160b C. proc. pen.., și nu ale art. 141 C. proc. pen..”. [ Mai mult... ] 

.....
    „În speță, din oficiu a fost invocată și pusă în dezbatere excepția de inadmisibilitate a recursului, dedusă din examenul coroborat al dispozițiilor cuprinse în art. 141, art. 3851 alin. (2) și 3 și art. 160 alin. final C. proc. pen. În apărare, inculpatul recurent, citând dispozițiile art. 160b C. proc. pen.., a cerut admiterea recursului, lăsând alternativa că, dacă va fi respins, înțelege să invoce excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 141 C. proc. pen.. În condițiile în care instanța este obligată, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 46/1992, să-și exprime opinia asupra unei asemenea excepții, socotim că, inevitabil, ea va anticipa soluția din proces (adică va spune că recursul este inadmisibil – n.a.). Mai mult chiar, contrar prevederilor art. 302 alin. (1) C. proc. pen.., procesul va fi soluționat implicit, și nu direct, printr-un act procesual supus controlului instanței de contencios constituțional, ceea ce este inadmisibil. Ca atare, fiind vorba de atingerea directă a dispozițiilor art. 47 alin. ultim C. proc. pen. sancționată cu recuzarea conform art. 51 C. proc. pen.., rezultă că excepția de inadmisibilitate a recursului rămâne prioritară. De altfel, în chiar ordinea propusă de recurent, s-a cerut instanței să se pronunțe, mai întâi, asupra incidenței art. 160b C. proc. pen.., acceptat a fi în deplină concordanță cu normele constituționale. Respectând disponibilitatea procesuală, instanța nu putea părăsi acest temei al cererii de recurs, făcând loc ambiguității, prin trimiterea cauzei la autoritatea de jurisdicție constituțională. În aceste condiții și pentru a nu face loc unei iregularități procedurale care încalcă grav ordinea publică procesuală, socotim că, în speță, excepția de inadmisibilitate a recursului era prioritară și premergătoare soluționării incidentului de neconstituționalitate invocat de recurent. Ca urmare, apreciem că instanța de recurs era obligată să soluționeze, cu precădere (adică prima în timp), excepția de inadmisibilitate a recursului, ținând seama de dispozițiile art. 302 C. proc. pen.. și de apărarea invocată de inculpatul recurent că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 160b C. proc. pen.., și nu ale art. 141 C. proc. pen..”. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul de Procedură Penală:
SCOPUL ȘI REGULILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI PENAL
ACȚIUNEA PENALĂ ȘI ACȚIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL
FELURILE COMPETENȚEI
INCOMPATIBILITATEA ȘI STRĂMUTAREA
DISPOZIȚII GENERALE
MIJLOACELE DE PROBĂ
MĂSURILE PREVENTIVE
ALTE MĂSURI PROCESUALE
ASISTENȚA JURIDICĂ ȘI REPREZENTAREA
CITAREA, COMUNICAREA ACTELOR PROCEDURALE, MANDATUL DE ADUCERE
TERMENELE
CHELTUIELILE JUDICIARE
MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE, ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE ȘI ÎNLĂTURAREA UNOR OMISIUNI VĂDITE
NULITĂȚILE
Reviste:
CCR și-a motivat decizia prin care a statuat situațiile în care soluționarea cererii de recuzare a procurorului este de competența judecătorului
Câteva observații asupra efectelor Deciziei CCR nr. 250/2019 privind schimbarea încadrării juridice a faptei
Imparțialitatea judecătorului cerință a dreptului la un proces echitabil din perspectivă europeană. Soluții jurisprudențiale recente
Aspecte de noutate privind reglementarea generală a expertizei și constatării în noul Cod de procedură penală (II)
Legea nu prevede obligația recuperării prejudiciului în cazul Voiculescu
Doctrină:
Jurisprudență civilă comentată a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a altor instanțe judecătorești, ediția 1
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 1/2006 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 47 alin. 2 din Codul de procedură penală referitoare la compatibilitatea judecătorului de a participa la judecarea cauzei în care a dispus prin încheiere, pronunțată înainte de soluționarea acesteia în fond- SECȚIILE UNITE -
Decizia nr. 7/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind problema incompatibilității judecătorului, care a participat în cursul urmăririi penale la judecarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a soluționat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive, de a participa la soluționarea unui nou recurs având ca obiect o altă încheiere prin care s-a dispus cu privire la măsurile preventive în aceeași cauză
Decizia nr. 22/2008 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la aplicarea art. 48 alin. 1 lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală, în legătură cu compatibilitatea judecătorului care a soluționat propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale de a participa ulterior, în aceeași cauză, la soluționarea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive
Decizia nr. 8/2011 privind completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 7/2011
Decizia nr. 11/2009 pentru examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind incidența cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 49 alin. 4 din Codul de procedură penală în ipoteza trimiterii cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale, prevăzută de art. 2781 alin. 8 lit. b) cu referire la art. 273 alin. 11 din Codul de procedură penală
Decizia nr. 69/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la compunerea completului de judecată care soluționează declarația de abținere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesuală în care acestea au fost formulate
;
se încarcă...