LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE | Codul Penal

Acesta este un fragment din Codul Penal din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

PARTEA GENERALĂ - LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE -
Capitolul II
LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE

Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu

Teritorialitatea legii penale

Art. 3. - Jurisprudență

Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României. Jurisprudență

Personalitatea legii penale Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 4. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență

Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării, dacă făptuitorul este cetățean român sau dacă, neavând nici o cetățenie, are domiciliul în țară. Jurisprudență

Realitatea legii penale

Art. 5. - Jurisprudență, Reviste (4)

Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în afara teritoriului țării, contra siguranței statului român sau contra vieții unui cetățean român, ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății unui cetățean român, când sunt săvârșite de către un cetățean străin sau de o persoană fără cetățenie care nu domiciliază pe teritoriul țării. Jurisprudență

Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile prevăzute în alineatul precedent se face numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Jurisprudență

Universalitatea legii penale

Art. 6. - Jurisprudență

Legea penală se aplică și altor infracțiuni decât celor prevăzute în art. 5 alin. 1, săvârșite în afara teritoriului țării, de un cetățean străin sau de o persoană fără cetățenie care nu domiciliază pe teritoriul țării, dacă: Jurisprudență

a) fapta este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită; Jurisprudență, Reviste (9)

b) făptuitorul se află în țară. Jurisprudență, Reviste (3)

Pentru infracțiunile îndreptate împotriva intereselor statului român sau contra unui cetățean român, infractorul poate fi judecat și în cazul când s-a obținut extrădarea lui. Jurisprudență

Dispozițiile alineatelor precedente nu se aplică în cazul când, potrivit legii statului în care infractorul a săvârșit infracțiunea, există vreo cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei, sau când pedeapsa a fost executată ori este considerată ca executată. Când pedeapsa nu a fost executată sau a fost executată numai în parte, se procedează potrivit dispozițiilor legale privitoare la recunoașterea hotărârilor străine.

Legea penală și convențiile internaționale

Art. 7. - Jurisprudență

Dispozițiile cuprinse în art. 5 și 6 se aplică, dacă nu se dispune altfel printr-o convenție internațională. Jurisprudență

Imunitatea de jurisdicție

Art. 8. - Jurisprudență

Legea penală nu se aplică infracțiunilor săvârșite de către reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu convențiile internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a statului român. Jurisprudență

Extrădarea

Art. 9. - Jurisprudență, Doctrină (1)

Extrădarea se acordă sau poate fi solicitată pe bază de convenție internațională, pe bază de reciprocitate și, în lipsa acestora, în temeiul legii. Jurisprudență

Secțiunea II Aplicarea legii penale în timp

Activitatea legii penale

Art. 10. - Jurisprudență

Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Jurisprudență

Neretroactivitatea legii penale

Art. 11. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni. Jurisprudență

Retroactivitatea legii penale Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 12. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranță și a măsurilor educative, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte, încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Jurisprudență, Reviste (1)

Legea care prevede măsuri de siguranță sau măsuri educative se aplică și infracțiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a legii noi. Jurisprudență, Reviste (3)

Aplicarea legii penale mai favorabile Respingeri de neconstituționalitate (2)

Art. 13. - Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (11)

În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. Jurisprudență, Reviste (1)

Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complimentare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 14. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență

Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim. Jurisprudență

Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detențiune pe viață și până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeași faptă pedeapsa închisorii, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracțiune. Jurisprudență

Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special prevăzut în legea nouă. Ținându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii. Jurisprudență

Pedepsele complimentare, măsurile de siguranță, precum și măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă, nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de această lege. Modificări (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Când o dispoziție din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ține seama, în cazul pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită potrivit dispozițiilor alineatelor precedente. Jurisprudență

Aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive Respingeri de neconstituționalitate (1)

Art. 15. - Respingeri de neconstituționalitate (1), Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (1)

Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, iar sancțiunea aplicată este mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă, ținându-se seama de infracțiunea săvârșită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunțarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei și de timpul cât a executat din pedeapsă, se poate dispune fie menținerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporțional cu micșorarea maximului special prevăzut pentru infracțiunea săvârșită. Jurisprudență, Reviste (1)

Dispozițiile art. 14 alin. 5 se aplică și în cazul condamnărilor arătate în prezentul articol, executate până la data intrării în vigoare a legii noi, pedeapsa din hotărâre reducându-se cu o treime. Jurisprudență

Aplicarea legii penale temporare

Art. 16. - Jurisprudență, Reviste (1)

Legea penală temporară se aplică infracțiunii săvârșite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp.

Acesta este un fragment din Codul Penal din 1968. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
    Legislație: Codul penal, art. 9; Codul de procedură penală, art. 519-521, art. 522 alin. (1); Legea nr. 21/1991 – Legea cetățeniei române, republicată (M. Of. nr. 98 din 6 martie 1991); Legea nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, și aprotocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și la 17 martie 1978 (M. Of. nr. 89 din 14 mai 1997); Legea nr. 296/2001 privind extrădarea, art. 2, art. 5 alin. (1) lit. a) (M. Of. nr. 326 din 18 iunie 2001); Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (M. Of. nr. 594 din 1 iulie 2004); O.G. nr. 69/1999 pentru facilitarea aplicării convențiilor internaționale în materie de transfer al persoanelor condamnate, la care România este parte, în privința predării-preluării condamnaților (M. Of. nr. 415 din 30 august 1998), aprobată prin Legea nr. 113/2000 (M. Of. nr. 302 din 3 iulie 2000); O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România (M. Of. nr. 436 din 3 septembrie 2000), aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 (M. Of. nr. 342 din 27 iunie 2001). [ Mai mult... ] 

.....
    Principiul neretroactivității legii este de multă vreme expres formulat în Codul civil, art. 1, în sensul căruia „legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactivă”, precum și în Codul penal, art. 11, în sensul căruia „legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni”. Față de principiul potrivit căruia legea produce efecte juridice numai pentru viitor s-au impus în practica juridică și în legislație două mari excepții, anume cea privind aplicarea legii penale mai blânde și cea privind legile interpretative. Alineatul (2) al art. 15 prevede excepția legii penale și contravenționale mai favorabile. Cealaltă ipoteză rămâne valabilă, ea fiind însă la dispoziția autorității statale căreia îi revine atribuția interpretării general-obligatorii alegilor. Această ipoteză însă nu este, în fond, oexcepție de la neretroactivitatea legii, întrucât interpretarea general-obligatorie, ca orice interpretare de altfel, lămurește înțelesul normei interpretate, nici nu adaugă și nici nu modifică acest înțeles. Deci, prin interpretare se explicitează conținutul pe care norma interpretată l-a avut ab initio. [ Mai mult... ] 
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
    În Codul penal anterior, acest principiu era consacrat în art. 11, în care se prevedea: "Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni". 
    Noul Cod penal nu mai conține o dispoziție asemănătoare art. 11 C. pen. anterior, prin care să reglementeze distinct neretroactivitatea legii penale, ci o asemenea prevedere a fost inclusă în conținutul principiului legalității incriminării și al principiului legalității sancțiunilor de drept penal. În acest sens, în art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (2) C. pen. s-a instituit regula că "Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită" și că "Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranță dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârșită". [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Penal:
DISPOZIȚII PRELIMINARE
LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE
DISPOZIȚII GENERALE
TENTATIVA
PARTICIPAȚIA
PLURALITATEA DE INFRACȚIUNI
CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI
DISPOZIȚII GENERALE
CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR
PEDEPSELE PRINCIPALE
PEDEPSELE COMPLIMENTARE ȘI PEDEPSELE ACCESORII
INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR
Reviste:
Aplicarea legii penale în timp în conformitate cu normele noului Cod penal
Aplicarea legii penale de dezincriminare în concepția noului Cod penal
Confiscarea extinsă. Confiscarea specială. Confiscarea de la terți
Unele observații privind aplicarea legii penale mai favorabile faptelor în curs de judecată
Studiu de caz privind infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 în jurisprudența Curții de apel Alba Iulia
Aplicabilitatea principiului indivizibilității Ministerului Public. Analiză cauză
Dificultăți practice privind stabilirea vinovăției în cazul răspunderii penale a persoanei juridice
Sinteză teoretică a jurisprudenței Curții de Apel Alba Iulia în materie penală (2014 – semestrul I 2015)
Jurisprudența Curții Constituționale a României relevantă în domeniul dreptului medical
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Admitere sesizare. Interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (5) din Codul penal, în sensul de a se stabili dacă pentru pedeapsa anterioară ce constituie primul termen al recidivei, prin pedeapsă "executată sau considerată ca executată" se are în vedere pedeapsa astfel recalculată urmare a aplicării art. 55^1 din Legea nr. 254/2013 sau durata pedepsei aplicată anterior prin hotărârea definitivă de condamnare calculată conform dispozițiilor art. 71 din Codul penal raportat la art. 186 din Codul penal
Doctrină:
Constituția României. Comentariu pe articole, ediția 1
Drept penal. Partea generală ediția a 4-a
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 8/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive, stabilite pentru infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave, în ipoteza intervenirii unei legi prin care este majorat cuantumul pagubei materiale ce atribuie infracțiunii caracter deosebit de grav consecințelor unei infracțiuni
;
se încarcă...