Uniunea Avocaților din România - UAR

Statutul profesiei de avocat din 30.09.1995

Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (3), Referințe (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 noiembrie 1995 până la 30 mai 2001, fiind abrogat și înlocuit prin Statut 2001.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 58 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,

Consiliul Uniunii Avocaților din România adoptă prezentul statut.

CAPITOLUL I Principiile și regulile fundamentale ale exercitării
profesiei de avocat

Art. 1. -

Exercitarea profesiei de avocat este supusă Constituției, legii, statutului profesiei, convențiilor internaționale la care România este parte și regulilor eticii profesionale.

Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator să acționeze pentru asigurarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

Art. 2. -

Libertatea și independența profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie, în temeiul legii și al prezentului statut.

Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate și confidențialitate.

Art. 3. -

În exercitarea dreptului său de a asista și de a reprezenta persoanele fizice și juridice în fața tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndrituit să folosească oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apărare prevăzute la art. 3 din lege.

Art. 4. -

Avocatul îndeplinește o misiune socială, pusă în slujba adevărului și a justiției.

În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autorităților publice sau a altor persoane fizice sau juridice.

Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său.

Avocatul este dator să dea clientului său sfaturi juridice corespunzătoare prevederilor legale și crezului său profesional.

Art. 5. -

Obligația de a păstra secretul profesional, prevăzută la art. 8 din lege, este absolută și nelimitată în timp. Ea se întinde asupra tuturor activităților avocatului, asociaților, colaboratorilor și avocaților salarizați în interiorul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalți avocați. Nici o presiune a unei autorități publice nu-l poate obliga pe avocat să divulge secretul profesional, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

Păstrarea secretului profesional de către colaboratorii ori angajații avocatului este o obligație a avocatului, precum și a conducerii baroului în care aceștia activează, în măsura în care angajații baroului iau cunoștință de aceste secrete pe calea unor sesizări ori prin orice alte mijloace.

Art. 6. -

Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusă de acesta în condițiile legii, este liberă. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepția cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuită.

Art. 7. -

Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Art. 8. -

Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 9. -

Avocatul este dator să-și sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod corect și cu întreaga diligență.

Art. 10. -

În cazul în care avocatul se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului său.

Art. 11. -

Dacă există conflict de interese, avocatul nu poate fi decât apărătorul unei singure părți.

Art. 12. -

Angajarea unui nou client nu poate fi făcută, dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.

Dispozițiile alin. 1 sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat.

Art. 13. -

Înainte de a angaja o cauză, avocatul are obligația să informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implică, comunicându-i totodată scutirile legale de care poate beneficia.

Art. 14. -

În raporturile cu instanțele judecătorești și cu celelalte autorități publice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament civilizat și loial.

Art. 15. -

Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare conform art. 7 din lege, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea avocaților stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaților și respectarea strictă a deontologiei și disciplinei profesionale.

Barourile și Uniunea Avocaților din România au obligația să acționeze prin toate mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și a onoarei corpului de avocați.

CAPITOLUL II Formele de exercitare a profesiei de avocat

Art. 16. -

Avocatul este liber să opteze și să-și schimbe opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.

Avocatul nu poate activa concomitent în una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 5 și în biroul de avocați prevăzut la art. 76 alin. 3 din lege.

Dacă pentru o formă de exercitare a profesiei este necesară aprobarea consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea formă numai după obținerea aprobării.

Avocatul este obligat să anunțe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei.

Art. 17. -

În cabinetul individual își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocați definitivi și stagiari. Aceștia au calitatea de avocați colaboratori sau de avocați salarizați în interiorul profesiei.

Avocatul titular al cabinetului individual și avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în interiorul profesiei.

Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională.

Avocatul colaborator și avocatul salarizat în interiorul profesiei pot lucra și într-un alt cabinet sau societate civilă profesională, dar numai în aceeași calitate și sub condiția obținerii acordului scris al avocaților titulari sau coordonatori ai celor două forme de exercitare a profesiei în care vor activa concomitent.

Ei sunt obligați să anunțe de îndată, în scris, pe decanul baroului.

Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în interiorul profesiei ia cunoștință, fiind interzisă prestarea oricărui serviciu profesional pentru părți cu interese contrare.

Art. 18. -

Contractele de muncă și convențiile de colaborare se încheie în formă scrisă între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societății civile profesionale și fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate mențiunile prevăzute în modelul care constituie anexa nr. I, respectiv anexa nr. II la prezentul statut.

Art. 19. -

Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport cu clienții.

Avocații din cabinetele grupate care acordă asistență juridică unor clienți cu interese contrare au obligația să anunțe de îndată această situație tuturor titularilor cabinetelor grupate și să ia măsuri de asigurare a secretului profesional atât față de ceilalți avocați, cât și față de personalul angajat.

Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în formă scrisă, conform modelului care constituie anexa nr. III la prezentul statut.

Art. 20. -

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați, cu excepția interdicției de a angaja clienți cu interese contrare.

Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care fac parte.

Un asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre asociații săi se opune în mod justificat.

Art. 21. -

Convenția de asociere se încheie, în formă scrisă, între avocații titulari ai cabinetelor individuale și va cuprinde, în mod obligatoriu, toate mențiunile din modelul care constituie anexa nr. IV la prezentul statut.

Art. 22. -

Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulți avocați asociați care contribuie în natură și/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar desfășurării activității profesionale. Ceilalți avocați activează în cadrul societății civile profesionale fie în calitate de colaboratori, fie în calitate de avocați salarizați în interiorul profesiei.

Raportul civil se naște între client și societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând a fi îndeplinite de către oricare dintre avocații desemnați de conducerea societății civile profesionale, fără a se cere opțiunea clientului.

Contractul de societate civilă profesională și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocații asociați, cu respectarea modelului care constituie anexele nr. V și VI la prezentul statut.

Art. 23. -

Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale;

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeași calitate, în două forme de exercitare a profesiei;

d) avocatul colaborator poate avea clientelă personală. El își poate rezerva dreptul asupra onorariilor aferente cauzelor personale în condițiile stabilite prin contractul de colaborare;

e) obligația de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât și titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate și societăților civile profesionale;

f) toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei urmează a fi rezolvate pe cale amiabilă, cu sprijinul celorlalți avocați care fac parte din respectiva formă de exercitare a profesiei;

g) în caz de nesoluționare a litigiului pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile;

h) dacă nici concilierea nu stinge litigiul dintre părți, ele sunt obligate să recurgă la arbitrajul prevăzut în art. 340-370 din Codul de procedură civilă, arbitrii putând fi numai avocați definitivi din baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie.

În cazul în care părțile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna trei avocați din barou, dintre care părțile vor alege un arbitru. Dacă părțile nu cad de acord asupra unuia dintre aceștia, cauza va fi soluționată de tribunalul arbitral compus din toți cei trei avocați desemnați de decan;

i) oficiul de arbitrare este gratuit.

Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.

Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 24. -

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar.

Art. 25. -

Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semnează de către toți asociații și se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de copia de pe convenția de asociere.

Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit art. 48 alin. 2 lit. i) și j) din lege.

Cererea poate fi respinsă numai în cazul în care convenția de asociere sau statutul societății civile profesionale nu cuprinde toate mențiunile prevăzute în anexele la prezentul statut sau conține dispoziții contrare legii și statutului profesiei.

Art. 26. -

Împotriva soluției consiliului baroului orice persoană interesată poate formula plângere la Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România.

În cazul în care soluția consiliului baroului nu respectă prevederile legale sau ale statutului profesiei, președintele Uniunii Avocaților din România poate sesiza Comisia permanentă în vederea anulării acesteia.

CAPITOLUL III Dobândirea calității de avocat

Secțiunea I Primirea în profesie

Art. 27. -

Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripția căruia dorește să-și exercite profesia. Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei care atestă calitatea de licențiat în drept sau a titlului științific de doctor în drept;

e) menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu;

f) declarația expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute în art. 11 din lege;

g) declarația expresă a solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege, ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancțiunea prevăzută la art. 21 alin. 2 din lege;

h) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să-și exercite profesia;

i) declarația expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmând ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

Cererea va fi însoțită de acte ce dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse în copii certificate de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor atașa:

- copia de pe certificatul de naștere;

- copiile de pe diplomele de studii ori de pe titlurile științifice;

- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

- copii de pe actele de identitate și de pe actele de stare civilă;

- certificat medical privind starea de sănătate, eliberat de policlinica județeană sau a municipiului București în a cărei rază teritorială domiciliază solicitantul;

- certificat, eliberat de baroul în care petiționarul a mai fost înscris în profesie, privind situația disciplinară și cauzele încetării calității de avocat;

- două fotografii (format buletin de identitate).

Cetățenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de facultăți juridice din alte țări, vor depune și dovada echivalării diplomelor în condițiile legii.

Art. 28. -

O copie de pe cererea de primire în profesie se va afișa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.

Afișarea se constată prin proces-verbal.

În timp de 10 zile de la afișarea cererii, orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul va desemna un avocat-raportor, care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Raportorul va fi un avocat membru al consiliului sau fost membru al consiliului baroului.

Art. 29. -

Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 30. -

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii.

Art. 31. -

În cel mult 10 zile de la depunerea raportului, consiliul baroului verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și de statut pentru primirea în profesie a solicitantului, soluționează eventualele opoziții și întocmește un aviz motivat care urmează a fi înaintat, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Art. 32. -

Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din România privind primirea în profesie se comunică petentului și baroului respectiv.

Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată.

Cel primit în profesia de avocat se va înscrie în barou cu respectarea dispozițiilor art. 18 și ale art. 21 alin. 2 din lege.

Art. 33. -

Avocatul membru al unui barou din altă țară poate solicita înscrierea într-un barou român unde urmează să își stabilească sediul profesional, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 10 din lege și ale convenției de reciprocitate, încheiată între Uniunea Avocaților din România și organizația profesională din țara lui.

Convenția de reciprocitate va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele clauze:

a) avocatul străin poate exercita profesia în România numai în asociere cu unul sau mai mulți avocați români;

b) avocatul străin nu poate presta asistență juridică în cadrul unei societăți comerciale sau asociații nepatrimoniale din România;

c) onorariile pentru asistența juridică în cauzele pe care avocatul străin le are în România vor fi înregistrate și plătite integral în cadrul formei de exercitare a profesiei în care avocatul străin figurează în tabloul baroului român.

Art. 34. -

Cererea de înscriere în baroul român trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în art. 27 din statut, la care se adaugă o atestare din partea baroului din țara respectivă privind calitatea de membru cu drept de exercitare a profesiei și situația sa disciplinară.

Art. 35. -

Condițiile de asociere cu avocații români, taxele de înscriere în baroul român și contribuția la formarea bugetului baroului vor fi stabilite prin convenții de reciprocitate.

Art. 36. -

Consiliile barourilor vor face verificări pentru depistarea persoanelor care îndeplinesc activități avocațiale în România, fie neautorizat, fie în cadrul reprezentanțelor comerciale, societăților comerciale sau asociațiilor fără scop lucrativ, și vor lua măsuri corespunzătoare prevederilor art. 22 sau 78 din lege, comunicând de îndată cazurile depistate conducerii Uniunii Avocaților din România.

Secțiunea a II-a Demnitatea profesională

Art. 37. -

În aplicarea art. 11 din lege, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.

În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, membrii barourilor, care se găsesc într-unul dintre cazurile prevăzute în art. 11 din lege, sunt obligați să prezinte decanatelor hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia sau prin care au fost declarați faliți frauduloși.

Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești respective și vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispozițiile art. 11 din lege, dispunând, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat potrivit art. 23 lit. e) din lege.

Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum și președintelui Uniunii Avocaților din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia se verifică starea de nedemnitate.

Avocatul în cauză și președintele Uniunii Avocaților din România pot ataca decizia consiliului baroului conform art. 51 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia de încetare a calității de avocat devine executorie după soluționarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Decizia de menținere în profesie poate fi modificată de Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Secțiunea a III-a Compatibilitatea profesională

Art. 38. -

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege.

Art. 39. -

Incompatibilitatea prevăzută în art. 12 lit. a) din lege operează pentru avocatul care este sau devine salariat în afara profesiei.

Nu este incompatibil avocatul salarizat pentru activitatea depusă în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute în art. 5 din lege.

În cadrul birourilor de avocați prevăzute în art. 76 alin. 3 din lege avocatul nu poate fi salarizat.

Art. 40. -

Contractul de muncă al avocatului salarizat în cadrul profesiei intră în vigoare după ce a fost avizat de către consiliul baroului.

Art. 41. -

Avocatul salarizat în interiorul profesiei își păstrează independența profesională în activitățile ce îi sunt încredințate, subordonarea față de persoana care l-a angajat limitându-se la condițiile sale de muncă. El nu poate avea clientelă personală, iar în exercitarea profesiei trebuie să menționeze cabinetul individual, cabinetele asociate sau societatea civilă profesională pentru care lucrează.

Art. 42. -

Contribuțiile profesionale ale avocatului salarizat către barou, Uniunea Avocaților din România și Casa de Asigurări a Avocaților se rețin și se varsă de către persoana care l-a angajat.

Art. 43. -

Litigiile intervenite în legătură cu contractul de muncă al avocatului salarizat în interiorul profesiei se soluționează conform art. 23 din prezentul statut.

Art. 44. -

Incompatibilitatea prevăzută la art. 12 lit. c) din lege privește exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operațiune comercială care îi angajează răspunderea.

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditat într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau pe acțiuni sau membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni.

Art. 45. -

Incompatibilitățile prevăzute la art. 12 din lege se constată de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.

Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa pe tabloul avocaților incompatibili.

Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege.

Art. 46. -

În aplicarea art. 21 din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedică luarea măsurii.

Secțiunea a IV-a Modalitățile de primire în profesia de avocat

Art. 47. -

Potrivit art. 14 din lege, dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen.

Examenul de primire în profesie se organizează anual, în trimestrul IV, la București, comisia de examinare fiind formată din cadre didactice universitare, sub președinția unui membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România, conform art. 58 alin. 1 lit. c) din lege.

Art. 48. -

Regulamentul și tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puțin 3 luni înainte de data examenului și vor putea fi consultate de cei interesați.

Data examenului va fi anunțată cu cel puțin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.

Art. 49. -

Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripția căruia dorește să-și exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 27 din prezentul statut. Cererea va fi depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigațiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.

După expirarea termenului pentru înscriere, consiliul baroului este obligat să înainteze Uniunii Avocaților din România lista candidaților înscriși și dosarele acestora, pe măsură ce a avizat cererile, dar cu cel puțin 10 zile înainte de data examenului.

Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România.

Art. 50. -

Rezultatele examenului vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România, care, după caz, va dispune primirea în profesie și va comunica barourilor respective lista candidaților admiși, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou.

Art. 51. - Modificări (1)

Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual, urmând procedura avizării de către barou și a acordării scutirii de examen de către Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România în baza art. 60 alin. 2 lit. d) din lege, după ascultarea solicitantului.

Decizia Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competența consiliului uniunii, conform art. 58 lit. g) din lege.

Secțiunea a V-a Stagiul profesional

Art. 52. -

Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.

Stagiul este obligatoriu și efectiv, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.

Art. 53. -

Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaților stagiari.

Art. 54. -

Stagiul se suspendă în condițiile art. 15 alin. 3 din lege. Suspendarea stagiului se dispune de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării și întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

Art. 55. -

Consiliul baroului, la cerere, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult un an pentru avocații stagiari care se remarcă în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obținute la conferințele de stagiu și a notărilor semestriale.

Art. 56. -

Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripția căruia solicitantul dorește să-și exercite profesia. La aceasta se vor anexa:

a) actele care atestă media generală obținută în perioada facultății, calculată pe baza mediilor anuale și a notelor obținute la examenul de diplomă și la examenul de licență;

b) recomandarea a doi avocați definitivi din barou care sprijină cererea de primire în profesie ca avocat stagiar, dintre care unul garantează îndrumarea profesională efectivă pe întreaga perioadă a stagiului.

Art. 57. -

Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar se soluționează cu respectarea regulilor generale prevăzute în secțiunea I a prezentului capitol, cu excepția avocatului care solicită primirea în profesie conform art. 14 lit. b) din lege.

Art. 58. -

Avocatul stagiar este înscris în tabloul avocaților stagiari, menționându-se perioada în care stagiul se suspendă.

Avocatul stagiar își efectuează stagiul sub îndrumarea unui avocat definitiv.

Consiliul baroului organizează și supraveghează îndrumarea avocaților stagiari.

Art. 59. -

Avocatul stagiar este supus tuturor dispozițiilor legale și statutare privitoare la profesia de avocat. Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să-și perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să-și însușească tehnica de practică avocațială;

b) să participe la toate conferințele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferințelor și lucrările avocațiale repartizate de coordonatorul conferințelor de stagiu;

c) să efectueze lucrările avocațiale repartizate de avocatul îndrumător și de serviciul de asistență judiciară al baroului;

d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;

e) să desfășoare o activitate efectivă în profesie și să anunțe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

Abaterile avocaților stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancționează disciplinar.

Art. 60. -

Conferințele de stagiu reprezintă forma de pregătire profesională a avocaților stagiari și sunt organizate lunar de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România.

Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocațiale scrise, dezbateri de spețe.

Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaților îndrumători.

Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaților stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferințelor de stagiu, care vor ține evidența prezenței și a lucrărilor avocaților stagiari.

Prezența la conferința de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocații stagiari a obligațiilor ce le revin.

Art. 61. -

La sfârșitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 și 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum și prezența la conferințele de stagiu și la manifestările baroului la care a fost convocat.

Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător și de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

Art. 62. -

Avocatul îndrumător și coordonatorul serviciului de asistență judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.

Art. 63. - Respingeri de neconstituționalitate (1)

Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecătorii și de a acorda asistență juridică la toate autoritățile prevăzute de lege, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestații și memorii.

Avocatul stagiar își desfășoară activitatea în baza împuternicirii date de avocatul îndrumător sau de serviciul de asistență judiciară al baroului.

Art. 64. -

După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător și a celui al serviciului de asistență judiciară, precum și a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

Art. 65. -

În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

Avizul va fi înaintat Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.

Art. 66. -

Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual, în trimestrul IV, la București.

Comisia de examen este formată din avocați definitivi cu reputație profesională și este desemnată de Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaților din România conform art. 58 lit. c) din lege. Președintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România.

Regulamentul și tematica de examen vor fi comunicate barourilor până cel mai târziu la data de 1 martie a fiecărui an.

Art. 67. -

Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaților din România.

După promovarea examenului, candidatul dobândește titlul de avocat definitiv și va fi înscris în tabloul avocaților definitivi.

Art. 68. -

Avocatul care, anterior primirii în profesie, a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani dobândește, potrivit art. 16 din lege, calitatea de avocat definitiv.

Constatarea acestei calități va fi menționată în decizia de primire în profesie emisă de Consiliul Uniunii Avocaților din România în baza actelor depuse de solicitant.

Prin funcții juridice, în sensul art. 16 din lege, se înțelege funcțiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultății și după susținerea examenului de stat ori a examenului de licență.

Secțiunea a VI-a Interdicții

Art. 69. -

Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele la care au funcționat, timp de 2 ani de la încetarea funcției deținute. Art. 16 alin. 2 din lege se referă la instanță ca instituție juridică reglementată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și nu la secțiile din cadrul aceleiași instanțe. Respingeri de neconstituționalitate (1)

În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcționat ca magistrat la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță în parte și se calculează de la data încetării activității la instanța respectivă.

Art. 70. -

Foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcționat. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 69 din prezentul statut.

În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliție a funcționat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele cât și organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 69. din statut.

Art. 71. - Respingeri de neconstituționalitate (1)

Interdicția prevăzută la art. 17 din lege privește instanța de judecată în sensul art. 69 din prezentul statut și, respectiv, toate organele de urmărire penală care țin de parchetul la care lucrează ruda, soțul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv.

Art. 72. -

Avocatul care nu respectă interdicțiile prevăzute la art. 16 alin. 2 și la art. 17 din lege va fi, de îndată, convocat la consiliul baroului și, după ascultarea sa, în cazul confirmării abaterii, va fi sesizată Comisia de disciplină.

Secțiunea a VII-a Tabloul anual al avocaților

Art. 73 -

La începutul fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților definitivi și stagiari, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut. Referințe (1)

Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

Art. 74. -

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și partea a doua a tabloului se comunică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din lege, cel târziu până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Acesta se reactualizează lunar.

Art. 75. -

Refuzul înscrierii în tablou se contestă la consiliul baroului. Împotriva deciziei consiliului baroului se face plângere la Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România în termen de 5 zile de la data comunicării sale.

Art. 76. -

Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 18 din lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, atât de către avocații nouînscriși în barou, cât și de către avocații în activitate.

Art. 77. -

În aplicarea art. 22 din lege, consiliul baroului este obligat să desemneze avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

Consiliul baroului, ori de câte ori va avea informații cu privire la persoanele care acordă nelegal asistență juridică, va sesiza parchetul competent.

CAPITOLUL IV Încetarea calității de avocat

Art. 78. - Jurisprudență (1)

Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din tabloul avocaților.

Art. 79. -

Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității, acesta este obligat să-și lichideze toate cauzele și să-și asigure substituirea, prezentând baroului lista cu cauzele nelichidate și indicând numele avocaților care le vor prelua.

Art. 80. -

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.

Art. 81. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

În cazul prevăzut la art. 23 lit. c) din lege, avocatul pensionar va putea cere primirea în profesie.

Dispozițiile art. 51 din prezentul statut se vor aplica corespunzător.

CAPITOLUL V Suspendarea calității de avocat

Art. 82. -

Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

a) în caz de incompatibilitate, conform dispozițiilor art. 24 lit. a) și ale art. 12 din lege;

b) în temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa, conform dispozițiilor art. 24 lit. b) din lege.

Art. 83. -

Calitatea de avocat poate fi suspendată:

a) prin decizie a consiliului baroului în cazul prevăzut la art. 24 lit. c) din lege;

b) în cazul în care împotriva avocatului se desfășoară o acțiune de urmărire penală sau de judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Art. 84. -

Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea calității de avocat, sub sancțiunile prevăzute de lege pentru abateri disciplinare.

Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor legii și ale prezentului statut privind suspendarea calității de avocat. Consiliul baroului decide după ascultarea avocatului în cauză.

Decizia consiliului baroului, în cazurile prevăzute la art. 82 lit. a) și b) din statut, este executorie. Despre aceasta se va face mențiune în tabloul avocaților.

Împotriva deciziei consiliului baroului se face contestație la Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația suspendă executarea în cazurile prevăzute la art. 83 din prezentul statut.

Art. 85. -

La cererea celui în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de lege și de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunii din tablou.

Art. 86. -

Avocatul suspendat care continuă să exercite profesia este supus prevederilor art. 22 din lege.

Art. 87. -

Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca de la data luării măsurii să-și asigure substituirea în cauzele în curs de soluționare.

CAPITOLUL VI Transferul

Art. 88. -

Avocatul care, din motive justificate, solicită transferarea sa într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului la care dorește să se transfere.

Cererea de transfer trebuie să fie însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală sau disciplinară și că a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, Casa de Asigurări a Avocaților și Uniunea Avocaților din România.

Consiliul baroului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 89. -

Consiliul baroului la care se solicită transferul va soluționa cererea, potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui ce solicită transferul, înaintat de baroul de la care se solicită transferul o dată cu certificatul menționat în articolul precedent.

Art. 90. -

Consiliul baroului va face, după caz, aplicarea dispozițiilor art. 48 lit. h) din lege.

Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Art. 91. -

În mod similar vor fi soluționate și cererile de detașare, dosarul profesional fiind păstrat, pe durata detașării, de către baroul la care avocatul este înscris.

În perioada detașării, taxele și contribuțiile profesionale se achită la baroul la care avocatul a fost detașat.

CAPITOLUL VII Exercitarea drepturilor avocatului

Art. 92. -

Avocatul înscris în tablou are dreptul să exercite toate activitățile specifice profesiei, prevăzute la art. 2 alin. 3, la art. 3 și la art. 25 alin. 1 din lege.

Art. 93. -

Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică încheiat, în formă scrisă, între avocat și client ori mandatarul acestuia.

Modelul contractului este cuprins în anexa nr. VIII la prezentul statut.

Contractul de asistență juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. IX la prezentul statut.

În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Art. 94. -

Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

Onorariul se stabilește prin negociere, pornind de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Avocatul nu este obligat să justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul.

Onorariul se stabilește pentru fiecare serviciu profesional în parte.

Art. 95. -

Contestațiile și reclamațiile privind onorariile și cheltuielile vor fi soluționate potrivit art. 27 alin. 2 din lege.

Consiliul baroului va delega un consilier care va invita pe avocat și pe clientul acestuia și după ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluționarea contestației sau a reclamației.

Decizia consiliului baroului poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România.

Art. 96. -

Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societățile civile profesionale au dreptul să-și stabilească sediul profesional în circumscripția baroului din care fac parte.

Avocatul poate să-și exercite activitatea în spațiile vizitate și avizate de consiliul baroului.

Consiliul baroului nu poate obliga pe avocat să-și stabilească definitiv sediul profesional într-o anumită localitate, cu excepția cazului prevăzut la art. 31 alin. 2 din lege.

Art. 97. -

Avocatul are dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripțiile barourilor din care nu face parte.

Aprobarea pentru înființarea acestor sedii secundare se dă de către consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie să menționeze: vechimea în profesie, titlul științific, poziția din tabloul avocaților din baroul în raza căruia se află sediul principal, adresa unde urmează să se deschidă sediul secundar, forma de desfășurare a activității profesionale și motivul deschiderii sediului secundar.

Împotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plângere la Consiliul Uniunii Avocaților din România în termen de 15 zile de la comunicare.

În cazul aprobării funcționării sediului secundar, avocatul respectiv va achita taxa de înscriere și de contribuție la bugetul baroului, separat de taxele plătite la baroul unde are sediul principal.

Art. 98. -

În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai în sediul profesional avizat de consiliul baroului. El are obligația să se opună la percheziționarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacă percheziția nu este efectuată de către procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop și confirmat în scris de primul-procuror al parchetului de pe lângă tribunal.

În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziției, avocatul este obligat să anunțe pe decanul baroului despre aceasta.

Art. 99. -

Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional. El poate fi situat și în locuința avocatului.

Art. 100. -

Avocatul este îndreptățit să refuze contactul cu clientul său în prezența organului de urmărire penală sau de cercetare penală sau a oricărui organ al statului, precum și în cazul în care există un sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 101. -

În aplicarea art. 33 din lege, plângerea prealabilă privind punerea în mișcare a acțiunii penale se exercită independent de sesizarea îndreptată la consiliul baroului, în cazul când autorul faptei este un avocat.

Independent de acțiunea penală, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului și va trimite în judecată disciplinară pe avocatul împotriva căruia există probe că a săvârșit fapta.

Art. 102. -

Cabinetul individual, cabinetele asociate și societatea civilă profesională dețin ștampilă care se aplică pe actele eliberate de acestea. Modelul, forma și dimensiunile ștampilei sunt cele prevăzute în anexa nr. X la prezentul statut.

În afară de ștampilă, actele avocatului poartă antet tipărit, care conține: numele și prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, telex) și forma de exercitare a profesiei.

Avocații pot utiliza parafă care să cuprindă mențiunile din alineatul precedent.

CAPITOLUL VIII Îndatoririle avocatului

Art. 103. -

Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de cofraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale acestuia.

Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională și în viața privată.

Art. 104. -

Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, inclusiv pe cele din oficiu, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea serviciului încredințat.

Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată, să pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis să folosească expresii care ar putea jigni completul de judecată, pe ceilalți avocați sau părțile din proces.

Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă sau la cererea instanței de judecată.

Art. 105. -

Avocatul are obligația să acorde asistență juridică în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau când exercită profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu respectarea dispozițiilor art. 19 din lege.

Art. 106. -

În aplicarea dispozițiilor art. 36 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să participe la ședințele acestora.

Avocatul are obligația să participe la activitățile profesionale stabilite de consiliul baroului și aduse la cunoștință prin convocare sau anunțuri afișate la sediile instanțelor din circumscripția baroului respectiv.

Absența nejustificată constituie abatere disciplinară.

Art. 107. -

Avocatul este obligat să folosească, drept mijloc de probă, copii de pe actele care i-au fost încredințate de client, păstrând actele originale pentru a le prezenta la cererea instanței.

La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale, care i-au fost încredințate, persoanei de la care le-a primit.

Art. 108. -

Avocatul este obligat să depună toate diligențele necesare pentru realizarea serviciului avocațial pentru care a fost angajat.

Contractul dintre avocat și client poate fi denunțat prin acordul ambelor părți.

Părțile pot denunța unilateral contractul de asistență juridică în conformitate cu prevederile expres menționate în contract.

În cazurile prevăzute de alineatul precedent, avocatul va încasa onorariul în măsura serviciilor prestate.

Art. 109. -

În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul avocațial, el va asigura substituirea.

Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse.

Art. 110. -

În aplicarea art. 37 din lege, avocatul este obligat să achite, în termenul stabilit, contribuțiile sale la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaților din România și al Casei de Asigurări a Avocaților.

Contribuția avocatului la bugetul baroului va fi stabilită de consiliul baroului și va consta într-o sumă fixă, care se achită lunar.

Baroul va încasa contribuția avocatului pentru Uniunea Avocaților din România și Casa de Asigurări a Avocaților, pe care o va vira, de îndată, în contul acestora.

Art. 111. -

Avocatul este obligat să poarte robă, în condițiile art. 40 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XII la prezentul statut.

Art. 112. -

Avocatul va purta insignă.

Portul insignei este obligatoriu și în cazurile în care legea nu obligă purtarea robei.

Modelul insignei este prevăzut în anexa nr. XI la prezentul statut.

Art. 113. -

Avocatul care folosește procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, săvârșește o abatere disciplinară gravă.

Art. 114. -

Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă cu scopul dobândirii de clientelă.

Este permis formelor de exercitare a profesiei să plaseze o firmă, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care își au sediul și, după caz, la intrarea în apartamentul în care își desfășoară activitatea.

Pot fi date anunțuri în toate anuarele profesionale privind înființarea formelor de exercitare a profesiei, numele și specializarea avocaților care le compun.

Pot fi date două anunțuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbării acestuia sau modificării formei de exercitare a profesiei.

Dacă anunțul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm.

Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară.

Art. 115. -

Avocatul este dator să-și decline calitatea și identitatea în fața autorităților și a altor avocați cu care intră în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.

Art. 116. -

Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să-l informeze pe decanul baroului, care va media soluționarea pe cale amiabilă.

Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată la cunoștința decanului baroului, de către avocat, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

Art. 117. -

Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor încheiate cu clienții săi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XIII la prezentul statut;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, a conținutului și a datei actelor, potrivit anexei nr. XIV la prezentul statut;

d) evidențele cerute de legislația fiscală.

Art. 118. -

Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situația cheltuielilor efectuate în cauza acestuia.

CAPITOLUL IX Organizarea profesiei de avocat

Secțiunea I Reguli privitoare la organizarea și funcționarea baroului

Art. 119. -

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi știrbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autorităților publice.

Art. 120. -

Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul și decanul.

Art. 121. -

Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

Nu pot participa la ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancțiuni disciplinare care atrage o astfel de consecință.

Art. 122. -

Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.

Neîndeplinirea acestei obligații poate atrage răspunderea disciplinară.

O dată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

Ordinea de zi va fi supusă adunării generale spre aprobare prin vot deschis.

Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 123. -

Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul prin care a fost convocată adunarea generală și caracterul ei ordinar sau extraordinar;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

Procesul-verbal va purta semnătura membrilor prezidiului adunării generale.

Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului și organelor Uniunii Avocaților din România.

Art. 124. -

Adunarea generală adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, dacă nu încalcă prevederile legii sau ale statutului profesiei de avocat.

Adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Art. 125. -

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocați definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani.

Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tablou, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 100 de avocați;

c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 200 de avocați;

d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 500 de avocați;

e) între 11 și 15 consilieri pentru barourile cu peste 500 de avocați.

Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.

În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

Art. 126. -

Avocații aleși membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și consilierii.

Art. 127. -

Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună la sediul baroului.

Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele Uniunii Avocaților din România.

În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă hotărâri și dă avize.

Art. 128. -

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele Uniunii Avocaților din România.

Art. 129. -

Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.

Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 130. - Jurisprudență (1)

Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului.

Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

Secțiunea a II-a Uniunea Avocaților din România

Art. 131. -

Toți membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaților din România. Nici un barou nu poate funcționa în afara uniunii.

Art. 132. -

Organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanentă și președintele.

Art. 133. -

Congresul este organul suprem de conducere cu cea mai largă reprezentare, în componența prevăzută la art. 54 alin. 1 din lege.

Hotărârile adoptate de congres sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei.

Art. 134. -

Anual, Consiliul Uniunii Avocaților din România convoacă congresul ordinar.

La cererea a cel puțin 1/3 din numărul total al barourilor, Consiliul Uniunii Avocaților din România va convoca congresul extraordinar.

Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării congresului, precum și ordinea de zi a acestuia.

Art. 135. -

Lucrările congresului sunt conduse de către președintele Uniunii Avocaților din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales cu vot deschis.

Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 123 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

Art. 136. -

Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se iau prin vot deschis.

Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Art. 137. -

Consiliul Uniunii Avocaților din România se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare, de către Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România.

Conducerea ședințelor Consiliului Uniunii Avocaților din România revine președintelui Uniunii Avocaților din România, asistat de către vicepreședinți și de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului uniunii.

Prevederile art. 123 din prezentul statut se vor aplica corespunzător.

Art. 138. -

Consiliul Uniunii Avocaților din România adoptă decizii. La cererea majorității barourilor, deciziile consiliului pot fi atacate cu plângere care va fi soluționată de către Congresul avocaților în prima sa ședință.

Art. 139. -

Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România se întrunește înaintea ședințelor consiliului uniunii și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui uniunii.

Comisia permanentă asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaților din România. Ședințele comisiei permanente sunt conduse de președintele uniunii.

În desfășurarea activității curente, comisia permanentă emite avize și adoptă decizii și dispoziții. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaților din România.

Art. 140. -

Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de lege și de prezentul statut.

Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii.

CAPITOLUL X Asistența judiciară

Art. 141. -

Barourile vor organiza serviciile de asistență judiciară, care vor funcționa pe lângă fiecare instanță de judecată și organ de urmărire penală din circumscripția lor.

Asistența judiciară va fi coordonată de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocații definitivi pentru fiecare localitate în care funcționează o instanță de judecată.

Art. 142. -

Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile prevăzute de art. 63 alin. 2 din lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

Art. 143. -

Acordarea asistenței judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanței, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administrației publice locale, adresată serviciului de asistență judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.

Acesta desemnează avocatul care urmează să acorde asistență judiciară și care nu poate refuza această sarcină decât pentru motive întemeiate.

Avocatul desemnat urmează să-și îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 34 din lege.

Art. 144. -

Obligațiile avocatului desemnat din oficiu încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales.

Art. 145. -

Avocatul care acordă asistență judiciară din oficiu are dreptul de a încasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiției și Uniunea Avocaților din România, în raport cu natura și cu dificultatea cauzelor.

Art. 146. -

Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile asigurate de Ministerul Justiției, situate în sediile instanțelor judecătorești, conform art. 32 din lege.

Art. 147. -

Asistența judiciară gratuită poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedește că a fost obținută fără prezentarea stării materiale reale a părții ori dacă această stare s-a ameliorat și permite plata onorariului.

CAPITOLUL XI Răspunderea disciplinară

Secțiunea I Dispoziții generale

Art. 148. -

Fapta săvârșită de avocat, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris și ale Uniunii Avocaților din România sau care este de natură a prejudicia onoarea și prestigiul profesiei sau ale corpului de avocați constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 68 din lege.

Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

Art. 149. -

Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

Art. 150. -

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Art. 151. -

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

Art. 152. -

Consiliile barourilor sunt obligate să țină evidența sancțiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat și să comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 153. -

Instanțele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplină a baroului;

b) Comisia Superioară de Disciplină;

c) Consiliul Uniunii Avocaților din România, în plenul său, constituit conform art. 67 alin. 3 din lege.

Secțiunea a II-a Organizarea și funcționarea instanțelor disciplinare

Art. 154. -

În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 44 lit. b) și c) din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 155. -

Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte, ales de către membrii acesteia.

Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplinește funcția de grefier al comisiei de disciplină, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.

Art. 156 -

Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în tabloul avocaților, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România.

Art. 157. -

Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina președintelui.

Art. 158. -

În cadrul Uniunii Avocaților din România funcționează Comisia Superioară de Disciplină, independentă de organele de conducere ale uniunii prevăzute la art. 53 lit. b), c) și d) din lege.

Comisia Superioară de Disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

Membrii Comisiei Superioare de Disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.

Art. 159. -

Comisia Superioară de Disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaților.

Art. 160. -

Comisia Superioară de Disciplină judecă:

a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaților din România și ale decanilor;

b) ca instanță de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului și președintele Uniunii Avocaților din România împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 și 2 din lege.

Art. 161. -

Comisia Superioară de Disciplină își organizează, își ține evidențele și își desfășoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de către comisia permanentă a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Comisiei Superioare de Disciplină.

Art. 162. -

Consiliul Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia Superioară de Disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 și 2 din lege.

Unul dintre secretarii Uniunii Avocaților din România, desemnat de comisia permanentă a acesteia, îndeplinește funcția de grefier al Consiliului Uniunii Avocaților din România, constituit ca instanță disciplinară în condițiile alineatului precedent.

Art. 163. -

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

Secțiunea a III-a Reguli de procedură

Art. 164. -

Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar, incompatibil sau retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul a fost înscris în tablou.

Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 65 alin. 2 și 3 din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 66 alin. 2 din lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată, de îndată, Comisiei permanente a Uniunii Avocaților din România.

Art. 165. -

Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.

Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaților din România sau a unui decan se efectuează de către președintele uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.

Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, în absența consilierului recuzat.

Art. 166. -

Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul profesional al acestuia și după încunoștințarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea anchetei.

În cursul cercetărilor consilierul delegat va asculta persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

Art. 167. -

După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.

Art. 168. -

Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 169. -

În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 170. -

După efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

Soluția se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, avocatului cercetat și persoanei care a făcut plângerea. Dacă se decide exercitarea acțiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului.

Art. 171. -

Prevederile privitoare la cercetarea și anchetarea abaterii disciplinare se aplică, în mod corespunzător, în situațiile în care sunt incidente prevederile art. 66 alin. 2 din lege, cu respectarea dispozițiilor art. 66 alin. 3 din lege.

Art. 172. -

Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând a fi reluată după soluționarea cauzei.

Pe perioada suspendării, cursul termenului prevăzut la art. 66 alin. 4 din lege este întrerupt.

Art. 173. -

Președintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei ce a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Art. 174. -

În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Art. 175. -

Ședințele instanței disciplinare sunt secrete.

Lucrările ședințelor se consemnează în încheieri.

Lipsa părților citate nu împiedică judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.

Instanța disciplinară hotărăște, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.

Art. 176. -

Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului în tabloul căruia este înscris avocatul și Uniunii Avocaților din România.

Art. 177. -

Decizia privind aplicarea sancțiunilor disciplinare ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică avocatului în cauză, decanului baroului în care avocatul este înscris și președintelui Uniunii Avocaților din România.

Art. 178. -

Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 69 alin. 2 din lege și împotriva deciziei disciplinare se înregistrează la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaților din România.

Art. 179. -

Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL XII Casa de Asigurări a Avocaților

Art. 180. -

Avocații înscriși în barouri cu drept de exercițiu al profesiei, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi proprii la pensie și ajutoare sociale au sistem propriu de asigurări sociale și sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaților.

Art. 181. -

Casa de Asigurări a Avocaților este organizată și funcționează în cadrul Uniunii Avocaților din România, are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.

Art. 182. -

Casa de Asigurări a Avocaților stabilește și acordă membrilor săi, în condițiile legii sale de organizare, pensii și ajutoare sociale.

Art. 183. -

Fondurile Casei de Asigurări a Avocaților se constituie din:

a) contribuția lunară a fiecărui avocat cu drept de exercițiu al profesiei, în cota procentuală percepută asupra sumelor încasate cu titlu de onorarii;

b) primirea unor sume provenite din excedentul bugetar al barourilor în condițiile art. 45 alin. 2 lit. d) din lege;

c) venituri realizate în condițiile art. 73 din lege.

Cota prevăzută la alin. 1 lit. a) din prezentul articol se stabilește de Consiliul Uniunii Avocaților din România, la propunerea Consiliului Casei de Asigurări a Avocaților, și se aplică astfel:

a) asupra onorariilor efectiv încasate de titularul cabinetului individual după deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor și a remunerațiilor cuvenite avocaților salarizați în interiorul profesiei;

b) asupra totalului onorariilor încasate de la clientela proprie și prin retrocedare potrivit contractului (contractelor) de colaborare, în cazul avocaților colaboratori;

c) asupra onorariilor efectiv încasate de societatea civilă profesională, după deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor și a remunerațiilor cuvenite avocaților salarizați în interiorul profesiei, proporțional cu cota de participare la împărțirea veniturilor prevăzută în contractul de asociere, în cazul avocaților asociați în societăți civile profesionale ori în cabinete asociate;

d) asupra remunerațiilor brute, în cazul avocatului salarizat în interiorul profesiei.

Art. 184. -

Plata contribuției lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților se va efectua în contul sau la casieria baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii următoare perioadei pentru care se face plata.

Depășirea termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurări a Avocaților, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, fără a putea depăși suma datorată.

Barourile vor vira de îndată Casei de Asigurări a Avocaților contribuțiile încasate și vor ține evidența acestora.

Art. 185. -

Neplata contribuțiilor lunare în cuantumul și la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 48 lit. n) din lege, cu respectarea procedurii prealabile prevăzute de lege.

Consiliul Casei de Asigurări a Avocaților va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plății este mai mare de 3 luni.

Art. 186. -

La cererea Casei de Asigurări a Avocaților, avocatul este obligat să informeze în scris asupra îndeplinirii obligației de a contribui la constituirea fondurilor acesteia, indicând valoarea lunară a onorariilor asupra cărora a aplicat cota procentuală de contribuție și dovezile de achitare a contribuției lunare.

CAPITOLUL XIII Dispoziții finale

Art. 187. -

În aplicarea dispozițiilor art. 37 din lege, consiliul baroului stabilește și încasează taxe pentru:

a) înscrierea în barou a avocaților primiți în profesie [art. 58 lit. g) din lege];

b) reînscrierea în tabloul avocaților a avocatului exclus pentru neplata contribuțiilor profesionale;

c) reînscrierea în tabloul avocaților a avocatului incompatibil;

d) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;

e) înființarea, pe raza baroului, a unui sediu profesional secundar.

Limitele maxime și scutirile de plată a taxelor prevăzute în prezentul articol se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaților din România.

Art. 188. -

Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România stabilește și încasează taxe pentru:

a) primirea în profesie cu scutire de examen [art. 60 lit. d) din lege];

b) înscrierea la examenul de intrare în profesie;

c) înscrierea la examenul de definitivat.

Art. 189. -

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a statutului profesiei, fiecare avocat va înregistra la decanatul baroului cererea prevăzută în anexa nr. XV la prezentul statut, însoțită de documentele corespunzătoare.

Art. 190. -

Consiliile barourilor sunt obligate să ia măsuri corespunzătoare asigurării bunei funcționări a birourilor de avocați care își continuă activitatea conform art. 76 alin. 3 din lege.

Art. 191. -

Actualele consilii ale barourilor care au un număr mai mare de membri decât cel prevăzut în statut, ori ai căror membri nu îndeplinesc condițiile de vechime în profesie prevăzute în statut, își vor continua activitatea până la expirarea mandatului.

Art. 192. -

Interdicțiile cu privire la exercitarea profesiei, stabilite anterior publicării în Monitorul Oficial al României a legii, își încetează efectele, urmând a se face aplicarea prevederilor art. 16 alin. 2 din lege.

Art. 193. -

Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înțelege Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Art. 194. -

Anexele nr. I-VII și X-XV se comunică barourilor.

Art. 195. -

Prezentul statut a fost adoptat în ședința Consiliului Uniunii Avocaților din România din 30 septembrie 1995 și intră în vigoare la data de 1 noiembrie 1995.

Președintele Uniunii Avocaților din România,
avocat Victor Anagnoste

ANEXA Nr. VIII

Baroul ........................
Forma de exercitare a profesiei
(.............................)

                         CONTRACT DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ

                      ----------------
                  Nr. ................ Data ..................
   Încheiat între:
   1. (Forma de exercitare a profesiei) ........................................
prin avocat ................................, pe de o parte, și
   2. Domnul (doamna) .........................................................,
domiciliat(ă) în ..............................................................,
în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soț etc.) ..............,
pe de altă parte.
   În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat și ale statutului profesiei, părțile convin
următoarele:

Art. 1. -

Obiectul contractului

   1.1. Obiectul contractului îl reprezintă ....................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
(după caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultații juridice,
redactarea de acte, cereri și alte căi de atac, forme de executare, precum și
orice alte activități prevăzute de Legea nr. 51/1995), pentru clientul .........
...............................................................................,
domiciliat în ..................................................................
................................................................................
................................................................................

Art. 2. -

Onorariul

2.1. Onorariul se fixează în cuantum de ................................ lei, cu următoarele eșalonări de plată ..............................................

Art. 3. -

Cheltuieli

3.1. Cheltuielile aferente activității sus-mențioante vor fi suportate de client, separat de plata onorariului.

Art. 4. -

Clauze speciale

4.1. Părțile convin ca prezentului contract să i se aplice dispozițiile Legii nr. 51/1995 și ale statutului profesiei de avocat.

4.2. Raporturile dintre părți nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract.

4.3. Clientul atestă exactitatea și sinceritatea informațiilor pe care le furnizează avocatului și își exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conform informațiilor pe care le-a furnizat.

4.4. Părțile convin ca prezentul contract să reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, urmând a se proceda la executarea silită fără somație și fără acordarea vreunui termen de grație. Respingeri de neconstituționalitate (1)

4.5. Îndeplinirea obligațiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilă profesională) se realizează de către avocații care își exercită profesia în cadrul acestuia.

4.6. Neplata onorariului în cuantumul și la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum și neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract.

4.7. Toate litigiile privitoare la nașterea, modificarea, stingerea și interpretarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj prevăzute de lege și de statut.

Art. 5. -

Alte clauze

................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
   Încheiat la ...................................., astăzi ...................,
în ................ exemplare originale, ambele părți atestând că se află în
posesia câte unui exemplar.

   (Forma de exercitare a profesiei)                    Client,
   prin ............................        prin ...........................
                                            Actul de identitate ............
                                            ................................
                                            ................................

ANEXA Nr. IX

Baroul ........................
Forma de exercitare a profesiei
(.............................)

                            ÎMPUTERNICIRE AVOCAȚIALĂ
   Domnul (doamna) avocat ......................................................
se împuternicește de către
................................................................................
................................................................................
...............................................................................,
                                               ---------------------------------
în baza contractului de asistență juridică nr. .................................
din ........................., să exercite activitățile prevăzute în art. 3 din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în fața
................................................................................
................................................................................
................................................................................

                 Client
   .................................
              (semnătura)

                                               Atestat identitatea părții
                                          conform art. 3 din Legea nr. 51/1995
                                                         Avocat
                                          ....................................
                                                (semnătura și ștampila)

                                            Data ..........................

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...