Consiliul Frontului Salvării Naționale

Decretul-lege nr. 2/1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale

Modificări (1), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27 decembrie 1989

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Frontul Salvării Naționale s-a constituit și reprezintă unirea tuturor forțelor patriotice și democratice ale țării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceaușist, pentru concentrarea aspirațiilor celor mai largi mase de oameni ai țării la o viață liberă și demnă și cadrul afirmării acestora.

În scopul instaurării democrației și libertății, al afirmării demnității poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ suprem al puterii de stat.

Consiliul Frontului Salvării Naționale reunește reprezentanți ai tuturor forțelor patriotice ale țării, de toate categoriile sociale și de toate naționalitățile.

Pentru realizarea unei societăți cu adevărat democratice în țara noastră și pentru asigurarea și apărarea drepturilor fundamentale ale omului și cetățeanului, Programul Consiliului Frontului Salvării Naționale prevede:

- abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernămînt;

- organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie 1990;

- separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat și alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate;

- restructurarea întregii economii naționale pe baza criteriilor rentabilității și eficienței. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei inițiative și a competenței în conducerea tuturor sectoarelor economice;

- restructurarea agriculturii și sprijinirea micii producții țărănești. Oprirea distrugerii satelor;

- reorganizarea învățămîntului românesc potrivit cerințelor contemporane. Reașezarea structurilor învățămîntului pe baze democrate și umaniste;

- promovarea unei ideologii umaniste și democratice, a adevăratelor valori ale umanității. Eliminarea minciunii și a imposturii, statuarea unor criterii de competență și justiție în toate domeniile de activitate;

- așezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naționale;

- libertatea presei, radioului și a televiziunii; trecerea acestora în mîinile poporului;

- respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale și asigurarea deplinei lor egalități în drepturi cu românii;

- libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credințelor religioase;

- organizarea întregului comerț al țării pornind de la cerințele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populației României. În acest scop, se va pune capăt exportului de produse agro-alimentare și se va reduce exportul de produse petroliere, acordîndu-se prioritate satisfacerii nevoilor de căldură și lumină ale oamenilor;

- salvarea echilibrului ecologic și eliminarea acelor lucrări și investiții care provoacă daune aerului, apei, solului și pădurilor țării; promovarea unor tehnologii moderne nepoluante;

- întreaga politică externă a țării va servi promovării bunei vecinătăți, prieteniei și păcii în lume, integrîndu-se în procesul de constituire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continentului.

România va respecta angajamentele sale internaționale și, în primul rînd, cele decurgînd din Tratatul de la Varșovia și din acordurile de la Helsinki.

În realizarea scopului și programului său,

Consiliul Frontului Salvării Naționale d e c r e t e a z ă:

Art. 1. -

Numele țării este România. Forma de guvernămînt a țării este republică.

Drapelul țării este tricolorul tradițional al României, avînd culorile așezate vertical în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.

Art. 2. -

Consiliul Frontului Salvării Naționale, ca organ al puterii, are următoarele atribuții:

a) emite decrete cu putere de lege și decrete; acestea se adoptă cu majoritate simplă de voturi ale membrilor consiliului și se publică în Monitorul Oficial;

b) numește și revocă pe primul-ministru și aprobă componența guvernului, la propunerea primului-ministru;

c) numește și revocă pe președintele Curții Supreme de Justiție și pe procurorul general al republicii;

d) reglementează sistemul electoral;

e) numește comisia de elaborare a proiectului noii Constituții;

f) aprobă bugetul de stat;

g) instituie și conferă decorații;

h) acordă gradele de general, amiral și mareșal, trecerea în rezervă și rechemarea în activitate a acestora;

i) acordă grațierea și comutarea pedepsei cu moartea;

j) ratifică și denunță tratatele internaționale;

k) declară stare excepțională, mobilizarea generală sau parțială, precum și starea de război.

În subordinea Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei și a unităților preluate de la Ministerul de Interne.

Ministerul Apărării Naționale exercită comanda unică asupra trupelor și mijloacelor de luptă ale țării.

Organele de poliție și unitățile de pompieri - care își păstrează toate atribuțiile specifice - se subordonează nemijlocit Consiliului Frontului Salvării Naționale și consiliilor teritoriale ale acestora.

Denumirea de "Miliție" se schimbă în "Poliție".

Art. 3. -

Consiliul Frontului Salvării Naționale este compus din 145 membri.

Consiliul alege direct dintre membrii săi un birou executiv format din 11 membri și anume: președintele consiliului, un prim-vicepreședinte, doi vicepreședinți, un secretar și șase membri.

Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale exercită atribuțiile consiliului în intervalul dintre sesiunile acestuia.

Art. 4. -

Consiliul Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin următoarele comisii de specialitate:

- Comisia de reconstrucție și dezvoltare economică;

- Comisia pentru agricultură;

- Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului;

- Comisia pentru tineret;

- Comisia pentru politică externă;

- Comisia pentru știință și învățămînt;

- Comisia pentru cultură;

- Comisia pentru mediu și echilibru ecologic;

- Comisia pentru minoritățile naționale;

- Comisia pentru administrația locală;

- Comisia organizatorică și colectivul de împuterniciți ai consiliului.

Pe lîngă Biroul executiv al Consiliului Frontului Salvării Naționale funcționează un colectiv pentru relațiile cu publicul și mijloacele informației de masă.

Art. 5. -

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale are următoarele atribuții:

- reprezintă țara în relațiile internaționale; încheie tratate internaționale;

- numește și recheamă pe ambasadorii României în și din străinătate;

- primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state;

- acordă cetățenia română, aprobă renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română;

- aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetățeni ai altor state;

- acordă dreptul de azil;

- aprobă înfierea unor minori, cetățeni străini, de către cetățeni români, precum și înfierea unor minori, cetățeni români, de către străini.

Art. 6. -

în unitățile administrativ-teritoriale județene, municipale, orășenești și comunale se constituie consilii ale Frontului Salvării Naționale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salvării Naționale.

Art. 7. -

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale au următoarea componență:

- consiliile județene și cel al municipiului București, între 35 și 51 membri;

- consiliile municipale, între 15 și 27 membri;

- consiliile orășenești și ale sectoarelor municipiului București, între 11 și 21 membri;

- consiliile comunale, între 9 și 15 membri.

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale aleg dintre membrii lor un birou executiv format din: un președinte, doi vicepreședinți, un secretar și 3-5 membri.

Președintele consiliului este și președintele biroului executiv.

Art. 8. -

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale răspund pe plan local de organizarea și desfășurarea activităților economice, comerciale, de ocrotire a sănătății populației, de învățămînt și cultură, edilitar-gospodărești, precum și de apărarea avuției poporului, de ocrotirea drepturilor cetățenești, de asigurarea legalității și menținerea ordinii publice în unitățile administrativ-teritoriale în care sînt constituite.

În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile teritoriale adoptă hotărîri, care sînt luate cu majoritate simplă a voturilor membrilor acestora.

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naționale își desfășoară activitatea în sesiuni, precum și prin comisii de specialitate.

Aparatul propriu al comitetelor și birourilor executive ale fostelor consilii populare, cel al organelor locale de specialitate ale administrației de stat, precum și al instituțiilor social-culturale locale, își vor desfășura activitatea în actuala lor structură.

Art. 9. -

Numărul personalului și structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naționale se stabilesc de către biroul executiv al acestuia.

Art. 10. -

Sînt și rămîn dizolvate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial.

PREȘEDINTELE
CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE
ION ILIESCU

București, 27 decembrie 1989.

Nr. 2.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...