Marea Adunare Națională - MAN

Legea nr. 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiara si autofinantarea unitatilor administrativ-teritoriale

Modificări (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 ianuarie 1986 până la 26 decembrie 1989, fiind abrogat prin Decret-lege 1/1989.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

In temeiul articolului 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania semnam si dispunem sa fie publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania Legea nr. 1 din 15 noiembrie 1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiara si autofinantarea unitatilor administrativ-teritoriale.

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. -

In unitatile administrativ-teritoriale intreaga activitate economica, social-culturala si edilitar-gospodareasca a consiliilor populare si unitatilor subordonate acestora se desfasoara potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare si autofinantarii, pe baza carora se realizeaza participarea larga si nemijlocita a tuturor cetatenilor, in calitatea lor de proprietari, producatori si beneficiari, la infaptuirea politicii partidului si statului de dezvoltare armonioasa si multilaterala a judetelor si localitatilor.

Prin autoconducerea, autogestiunea si autofinantarea unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa se asigure dezvoltarea continua a fortelor de productie si a economiei locale, valorificarea deplina a resurselor existente, intarirea raspunderii, ordinii si disciplinei in infaptuirea sarcinilor de plan, mobilizarea oamenilor muncii la realizarea actiunilor privind progresul economico-social al localitatilor, sistematizarea si gospodarirea acestora, cresterea permanenta a nivelului de trai al tuturor cetatenilor, ridicarea calitatii vietii.

Art. 2. -

Consiliile populare - organe locale ale puterii de stat - raspund, in conformitate cu prevederile planului national unic, de elaborarea ai infaptuirea planurilor de dezvoltare economico-sociala in profil teritorial, organizeaza, indruma si controleaza indeplinirea sarcinilor de plan de catre toate unitatile economice, indiferent de subordonarea acestora, asigura buna gospodarire a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.

In indeplinirea atributiilor ce le revin, consiliile populare sint obligate sa asigure participarea tuturor cetatenilor la adoptarea si infaptuirea hotaririlor privind dezvoltarea unitatilor administrativ-teritoriale, sa ia masuri pentru stimularea initiativei acestora la infaptuirea prevederilor de plan si a programelor de autoconducere si autoaprovizionare teritoriala.

Art. 3. -

Consiliile populare au obligatia ca, in aplicarea principiului autogestiunii economico-financiare, sa asigure atit pentru activitatea proprie, cit si pentru cea a unitatilor de subordonare locala, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale si banesti care le sint incredintate, cresterea permanenta a rentabilitatii si sporirea veniturilor proprii, participarea populatiei la dezvoltarea localitatilor si, pe aceasta baza, cresterea aportului unitatilor administrativ-teritoriale la dezvoltarea generala a societatii.

Consiliile populare sint obligate ca din veniturile proprii sa acopere cheltuielile prevazute in bugetele locale si sa participe, in conditiile prevazute de lege, la constituirea fondului de dezvoltare generala a intregii societati destinat reproductiei socialiste largite.

Consiliile populare raspund de stabilirea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan si cresterea veniturilor proprii, prin extinderea si diversificarea activitatilor de productie si a serviciilor, intensificarea actiunilor de stabilire justa a impozitelor si taxelor locale si realizarea integrala a acestora, cresterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii si materiale existente pe plan local.

Art. 4. -

Consiliile populare sint obligate sa actioneze pentru reducerea cheltuielilor materiale, introducerea unui regim sever de economii, eliminarea oricarei forme de risipa, diminuarea consumurilor de materiale, combustibili si energie, folosirea cu spirit gospodaresc a intregii baze materiale.

Consiliile populare sint obligate sa ia toate masurile pentru dezvoltarea resurselor locale de materii prime si materiale, in vederea cresterii contributiei lor la largirea bazei nationale de materii prime si materiile si satisfacerii necesarului de consum al unitatilor locale.

Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare raspund de buna desfasurare a activitatii de colectare, recuperare si valorificare a resurselor materiale refolosibile in unitatea administrativ-teritoriala in care functioneaza, organizeaza actiuni de mobilizare a populatiei pentru intensificarea colectarii de fier vechi, obiecte de uz casnic, ambalaje, hirtie si alte materiale.

Art. 5. -

Consiliile populare sint obligate sa-si indeplineasca atributiile ce le revin in domeniile economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc, in conditiile autofinantarii integrale a fiecarei unitati administrativ-teritoriale, asigurind acoperirea din venituri proprii a tuturor cheltuielilor necesare si participarea la fondul de dezvoltare a intregii societati.

In acest scop, consiliile populare trebuie sa actioneze permanent pentru sporirea bazei de venituri proprii, utilizarea cu spirit de economie a mijloacelor de care dispun, intarirea ordinii, disciplinei si legalitatii iar angajarea cheltuielilor, gospodarirea rationala a resurselor locale, cresterea rezervelor materiale si banesti. In cazul in care nivelul veniturilor proprii nu acopera cheltuielile, consiliile populare vor restringe volumul acestora la nivelul veniturilor.

Toti cetatenii, beneficiari nemijlociti ai conditiilor de munca si viata din comunele, orasele si municipiile in care locuiesc, au indatorirea de a participa activ, in conditiile prezentei legi, la constituirea fondului de dezvoltare generala a intregii societati, la autogospodarirea localitatilor, la realizarea unor obiective social-culturale, economice si edilitar-gospodaresti, contribuind in acest fel la autofinantarea unitatilor administrativ-teritoriale, la dezvoltarea si infrumusetarea tuturor localitatilor.

Art. 6. -

Fiecare unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet si municipiul Bucuresti - isi desfasoara activitatea pe baza planului de dezvoltare economico-sociala in profil teritorial, a planului economico-social propriu si bugetului local care se adopta, in conditiile legii, de consiliul popular al unitatii administrativ-teritoriale respective, in stricta concordanta cu planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

Consiliile populare raspund de realizarea prevederilor planului national unic de dezvoltare economico-sociala, a veniturilor prevazute in bugetul de stat de catre toate unitatile socialiste indiferent de subordonarea acestora, a planurilor si bugetelor locale, precum si a programelor de autoconducere si autoaprovizionare a localitatilor si a altor programe speciale; iau masuri pentru dezvoltarea intensiva a industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor si celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, utilizarea la maximum a capacitatilor, sporirea accentuata a productivitatii muncii si a eficientei economice in toate sectoarele de activitate, cresterea potentialului economic al fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

Consiliile populare raspund, de asemenea, de infaptuirea prevederilor din planul national unic cu privire la dezvoltarea constructiilor de locuinte din fondul locativ de stat, desfasurarea activitatii de invatamint si sanatate, precum si de alte actiuni de interes general, executind finantarea acestora din bugetul local sau din bugetul republican, in conditiile prezentei legi.

Art. 7. -

Pentru sporirea continua a resurselor necesare autofinantarii si autodezvoltarii localitatilor, in conformitate cu sarcinile de plan si prevederile bugetelor locale de venituri si cheltuieli, consiliile populare sint obligate sa actioneze, in principal, pentru:

a) cresterea eficientei activitatii tuturor unitatilor economice indiferent de subordonare, asigurind indeplinirea si depasirea planurilor de productie, realizarea integrala a indicatorilor financiari, reducerea cheltuielilor materiale si obtinerea de beneficii, exercitarea unui control riguros asupra intregii activitati a acestor unitati, intarirea raspunderii, ordinii si disciplinei in munca;

b) dezvoltarea intensiva a agriculturii, luind masuri pentru folosirea completa, conservarea si ameliorarea fondului funciar, cresterea potentialului productiv al acestuia, obtinerea de recolte mari si stabile, realizarea planurilor de cultura si de productie si a programelor de dezvoltare a zootehniei, sporirea livrarilor de produse agricole la fondul de stat si, pe aceasta baza, satisfacerea, in conformitate cu principiile autoconducerii si autoaprovizionarii, a cerintelor de consum ale populatiei si a altor nevoi ale economiei nationale;

c) infaptuirea programului de sistematizare a teritoriului si localitatilor urbane si rurale, urmarind restringerea perimetrelor construibile ale localitatilor la strictul necesar, redarea unor suprafete de teren cit mai mari agriculturii si folosirea rationala a pamintului, modernizarea localitatilor, realizarea tuturor prevederilor din schitele de sistematizare aprobate;

d) folosirea rationala a tuturor resurselor de apa, inclusiv a apelor termale sau curative de importanta locala, gospodarirea judicioasa a apei, identificarea de noi surse, valorificarea la maximum a apelor pentru irigatii, piscicultura, producere de energie electrica, precum si in alte scopuri, punerea in valoare a celorlalte resurse neconventionale de energie - solara, eoliana, a biogazului - in vederea satisfacerii cerintelor populatiei si ale economiei nationale;

e) utilizarea eficienta a tuturor materiilor prime si materialelor alocate prin plan, reducerea la maximum a rebuturilor si pierderilor, cresterea gradului de valorificare a resurselor materiale si energetice existente pe plan local;

f) colectarea integrala de la populatie a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, hirtiei, sticlei si a altor materiale refolosibile. Veniturile obtinute din aceasta activitate constituie surse de autofinantare in bugetele locale.

Art 8. - Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti raspund de indeplinirea in bune conditii a planului si a bugetului de venituri si cheltuieli proprii, precum si a planurilor si bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale componente si ale unitatilor socialiste din subordinea lor, de constituirea si utilizarea legala a fondurilor aprobate.

Art. 9. -

Consiliile populare vor promova cu fermitate, in intreaga activitate a unitatilor economice si social-culturale de subordonare locala, cit si a tuturor celorlalte unitati din raza teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, principiile mecanismului economico-financiar, asigurind imbinarea conducerii unitare a vietii economico-sociale, pe baza planului national unic, cu larga initiativa si cointeresarea materiala a oamenilor muncii, integrarea organica a maselor in activitatea de organizare si conducere a productiei, intarirea disciplinei si responsabilitatii sociale a fiecarui cetatean, exercitarea unui control exigent de catre oamenii muncii asupra modului in care se indeplinesc hotaririle adoptate.

CAPITOLUL II Masuri pentru asigurarea autogestiunii economico-financiare
si a autofinantarii unitatilor administrativ-teritoriale

Art. 10. -

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet si municipiul Bucuresti are obligatia sa-si desfasoare activitatea pe baza planului local de dezvoltare economico-sociala, precum si a bugetului sau de venituri si cheltuieli, prin care sa se asigure echilibrul financiar si utilizarea cu eficienta maxima a resurselor materiale si banesti din unitatea administrativ-teritoriala respectiva.

Art. 11. -

Consiliile populare din toate unitatile administrativ-teritoriale sint obligate sa-si desfasoare si sa-si dezvolte activitatea economica in conditiile cresterii continue a veniturilor proprii, din care sa asigure, potrivit legii, contributii sporite la constituirea fondului de dezvoltare generala a intregii societati si acoperirea cheltuielilor proprii.

Art. 12. -

Veniturile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se asigura, in conditiile legii, din varsaminte din beneficii provenite de la unitatile economice de subordonare locala, impozite si taxe platite de aceste unitati si de organizatiile cooperatiste, de alte organizatii obstesti si de populatie, precum si din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.

Art. 13. -

Unitatile economice locale sint obligate, potrivit legii, sa participe la formarea veniturilor din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin prin varsaminte din beneficii, impozite si taxe.

In scopul cresterii continue a contributiei lor la acoperirea cheltuielilor unitatilor administrativ-teritoriale, unitatile economice locale sint obligate sa-si desfasoare activitatea in conditiile gospodaririi cit mai judicioase a fondurilor materiale si banesti care le-au fost incredintate, indeplinirii sarcinilor de plan aprobate, dezvoltarii si diversificarii activitatii pentru satisfacerea nevoilor populatiei.

Art. 14. -

Unitatile cooperatiei mestesugaresti, cele ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, precum si unitatile economice ale organizatiilor obstesti, varsa la bugetele locale ale consiliilor populare din unitatile administrativ-teritoriale in care isi desfasoara activitatea impozitul pe venituri, alte impozite si taxe prevazute de lege.

Unitatile cooperatiei agricole de productie varsa la bugetele locale impozitul pe terenurile pe care le detin, impozitul pe fondul de retribuire pentru munca prestata de membrii cooperatori, alte impozite si taxe prevazute de lege.

Unitatile cooperatiste sint obligate sa-si sporeasca in permanenta productia agricola, productia industriala si prestarile de servicii, contribuind intr-o masura din ce in ce mai mare la infaptuirea programelor de autoaprovizionare, la cresterea livrarilor la fondul de stat, la satisfacerea cerintelor populatiei.

Art. 15. -

Populatia este obligata sa contribuie la constituirea veniturilor bugetului de stat si a veniturilor bugetelor locale prin plata impozitelor si taxelor stabilite in conditiile legii.

De asemenea, populatia participa la dezvoltarea economico-sociala a fiecarei unitati administrativ-teritoriale prin contributia baneasca si in munca pentru efectuarea unor lucrari de interes obstesc.

Art. 16. -

In vederea infaptuirii autofinantarii integrale in fiecare comuna, oras, municipiu si judet, consiliile populare au obligatia sa ia masuri pentru sporirea bazei de venituri proprii, prin dezvoltarea si diversificarea continua a activitatilor de productie de interes local, a prestarilor de servicii si a altor activitati economice, pentru satisfacerea deplina a cerintelor populatiei si ale unitatilor socialiste, precum si pentru cresterea productiei la export.

Consiliile populare actioneaza, totodata, pentru indeplinirea integrala a sarcinilor prevazute in plan de catre toate unitatile economice indiferent de subordonarea acestora.

Art. 17. -

Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa ia masuri, potrivit legii, pentru stabilirea, urmarirea si incasarea integrala si la termenele prevazute a impozitelor, taxelor si a celorlalte varsaminte de la unitatile socialiste si de la populatie.

Art. 18. -

Din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se finanteaza, potrivit legii, in concordanta cu prevederile de plan, obiective si actiuni economice, social-culturale, cheltuieli de intretinere si reparare a drumurilor si podurilor de interes local, cheltuieli de gospodarie comunala, cheltuieli privind functionarea organelor locale ale puterii si administratiei de stat si alte cheltuieli necesare unitatilor si activitatilor de interes local.

Art. 19. -

Din bugetul republican se finanteaza cheltuielile pentru constructii de locuinte destinate fondului locativ de stat, dupa utilizarea, potrivit legii, de catre unitatile de interes local, a surselor proprii; cheltuielile privind retributiile, impozitul si contributia de asigurari sociale de stat aferente, precum si bursele acordate, in conditiile legii, pentru unitatile de invatamint de subordonare locala; cheltuielile privind retributiile, impozitul si contributia de asigurari sociale de stat aferente, pentru unitatile si activitatile sanitare de subordonare locala, precum si cele privind medicamentele ce se suporta de catre stat, in conditiile legii; drepturile de retribuire si indemnizatiile ce se platesc, potrivit legii, de catre stat, pentru personalul din unitatile agricole cooperatiste.

Finantarea cheltuielilor de invatamint, sanatate si agricultura prevazute la alin. 1 se asigura, dupa caz, prin Ministerul Educatiei si Invatamintului, Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si prin organele locale de specialitate ale administratiei de stat din domeniile respective. Finantarea constructiilor de locuinte, de la bugetul republican, se asigura prin comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

Art. 20. -

Chiriile ce se incaseaza, potrivit legii, pentru imobilele din fondul locativ de stat administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare se fac venit la bugetul republican. Cheltuielile de reparatii, intretinere si administrare pentru aceste imobile se finanteaza de la bugetul republican.

Art. 21. -

Impozitul pe circulatia marfurilor datorat, potrivit legii, de unitatile economice locale, de unitatile cooperatiei mestesugaresti, de cele ale cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor, precum si de unitatile economice ale organizatiilor obstesti, se depune in intregime la bugetul republican.

Impozitul pe fondul total de retribuire datorat potrivit legii, de unitatile cooperatiste prevazute la alin. 1 si de unitatile economice ale organizatiilor obstesti se varsa, de asemenea, la bugetul republican.

Impozitul pe cladiri si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datorate de unitatile socialiste, precum si varsamintele la bugetul de stat din beneficiile unitatilor Casei de Economii si Consemnatiuni si din primele de asigurare ale Administratiei Asigurarilor de Stat, determinate potrivit legii, se fac in intregime venituri la bugetul republican.

Prelevarea pentru societate datorata, potrivit legii, de catre unitatile economice locale, impozitul pe beneficiile societatilor mixte si pe veniturile unitatilor straine, care isi desfasoara activitatea in Republica Socialista Romania, precum si celelalte venituri stabilite de lege, se varsa la bugetul republican.

Art. 22. -

Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare sint obligate sa asigure folosirea rationala a mijloacelor materiale si banesti de care dispun, precum si a mijloacelor banesti acordate de la bugetul republican, in conditii de maxima eficienta economica si sociala, cu respectarea disciplinei financiare si a unui regim sever de economii.

Art. 23. -

Pentru a se asigura acoperirea integrala a cheltuielilor prevazute in bugetele locale din veniturile proprii ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale, consiliile populare sint obligate sa asigure:

a) indeplinirea integrala a sarcinilor ce le revin din planul national unic de dezvoltare economico-sociala privind productia fizica, productia neta, productia marfa, prestarile de servicii, productia pentru export;

b) cresterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de productie si indeosebi a celor materiale, reducerea cheltuielilor de circulatie, imbunatatirea continua a calitatii produselor, serviciilor si lucrarilor de constructii, reparatii si intretinere;

c) darea in functiune la termen a obiectivelor de investitii economice si sociale, realizarea parametrilor tehnico-economici aprobati, folosirea integrala a capacitatilor de productie, a utilajelor si a bazei materiale existente, gospodarirea cit mai judicioasa a tuturor resurselor locale;

d) cresterea eficientei economice in toate sectoarele de activitate, asezarea intregii activitati economice pe principiile rentabilitatii, sporirea acumularilor banesti si beneficiilor;

e) utilizarea fondurilor destinate activitatilor social-culturale in concordanta cu gradul de indeplinire a actiunilor planificate si in conditii de sporire continua, potrivit legii, a nivelului de autofinantare a unitatilor social-culturale.

Art. 24. -

Din excedentele anuale ale bugetelor proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si al municipiului Bucuresti se varsa la bugetul republican contributii la constituirea fondului de dezvoltare generala a intregii societati, care se stabilesc anual prin legea bugetului de stat al Republicii Socialiste Romania. In caz de nerealizare a veniturilor proprii planificate, varsamintele la bugetul republican se efectueaza cu prioritate, la nivelul planificat, din veniturile realizate.

Din excedentele anuale ale bugetelor proprii, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si al municipiului Bucuresti pot sa-si retina un fond de rulment pentru autofinantare, destinat acoperirii provizorii a cheltuielilor aprobate, pina la realizarea veniturilor planificate, precum si pentru echilibrarea bugetelor proprii, in conditiile prevazute de lege. Cuantumul fondului de rulment pentru autofinantare se stabileste anual prin legea bugetului de stat.

Art. 25. -

Consiliile populare raspund de indeplinirea prevederilor din planurile si bugetele proprii de venituri si cheltuieli, precum si din cele ale unitatilor subordonate, luind masuri pentru realizarea integrala a veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor cu respectarea disciplinei de plan si financiare.

CAPITOLUL III Contributia baneasca si in munca
pentru efectuarea unor lucrari de interes obstesc

Art. 26. -

Pe baza principiilor autoconducerii, autofinantarii si autogospodaririi unitatilor administrativ-teritoriale, toti cetatenii au obligatia de a-si aduce contributia nemijlocita la dezvoltarea, modernizarea si infrumusetarea localitatilor in care traiesc si muncesc.

De asemenea, unitatile socialiste au obligatia sa participe la realizarea lucrarilor de interes obstesc din localitatile in care isi desfasoara activitatea si sa sprijine actiunile organizate de consiliile populare, cu participarea cetatenilor, pentru buna gospodarire a localitatilor.

Art. 27. -

Locuitorii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti contribuie cu bani si prin munca la efectuarea unor lucrari de interes obstesc cu caracter local.

Locuitorii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti sint, de asemenea, obligati sa participe cu bani si prin munca la efectuarea unor lucrari de interes judetean si republican prevazute in planurile de dezvoltare economico-sociala in profil teritorial ale judetelor si in planul national unic.

Art. 28. -

Lucrarile de interes obstesc ce se pot efectua prin contributia baneasca si in munca a locuitorilor se stabilesc, in conditiile prezentei legi, de adunarile cetatenilor.

SECTIUNEA I Contributia baneasca

Art. 29. -

Locuitorii din comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti sint obligati sa contribuie cu bani la realizarea obiectivelor social-culturale, economice, urbanistice si edilitar-gospodaresti prevazute in anexa la lit. A.

Lucrarile cu caracter urbanistic si edilitar-gospodaresc, altele decit cele prevazute in anexa la lit. A, care urmeaza a fi propuse spre analizare si hotarire adunarilor cetatenilor din comune, orase, municipii sau sectoarele municipiului Bucuresti, se supun, in prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti. Acestea sint obligate sa se pronunte in termen de 30 de zile de la primirea propunerii.

Art. 30. -

Din contributia baneasca se efectueaza lucrari care se pot executa in mare parte din resurse locale si care pot fi date in functiune in termen de cel mult 2 ani.

Pentru sprijinirea realizarii lucrarilor care nu pot fi executate numai din resurse locale, in planul national unic se vor prevedea, pe fiecare judet, materialele, utilajele si obiectele de inventar necesare. Materialele, utilajele si obiectele de inventar se livreaza la preturile in vigoare pentru vinzarile catre unitatile socialiste de stat.

Volumul lucrarilor de investitii si de reparatii capitale, care se realizeaza de consiliile populare din contributia baneasca a cetatenilor, se include in planul national unic de dezvoltare economico-sociala in pozitii globale. Repartizarea acestora pe judete si lucrari se face de Comitetul de Stat al Planificarii, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Ministerul Finantelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti. Elaborarea, avizarea si aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru aceste lucrari se fac potrivit legii.

Art. 31. -

Pentru lucrarile de investitii ce se executa din contributia baneasca a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, prin institutele de proiectare si alte unitati de profil din subordinea lor, iar in cazul in care este necesar, si prin alte unitati de proiectare din subordinea unor organe centrale.

Art. 32. -

Contributia baneasca anuala se stabileste in raport cu valoarea lucrarilor si cu numarul membrilor de familie apti de munca ce realizeaza venituri, dupa cum urmeaza;

a) familii cu un singur membru apt de munca, pina la 400 lei;

b) familii cu doi membri apti de munca, pina la 700 lei;

c) familii cu trei sau mai multi membri apti de munca, pina la 1.100 lei.

In municipii si orase, pentru anumite obiective social-culturale de interes public deosebit, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti pot stabili anual contributii cu caracter edilitar-gospodaresc, pe familii, in raport cu veniturile realizate de membrii acestora.

Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunarilor cetatenilor ori, dupa caz, pot aproba scutirea totala sau partiala de plata contributiei ori inlesniri in plata acesteia pentru unele categorii de persoane cum sint invalizii sau alte persoane inapte de munca.

Contributia baneasca se poate plati in mai multe rate, cel mai tirziu pina la 30 septembrie al fiecarui an.

Contributia baneasca se plateste la organele financiare teritoriale sau la unitatile C.E.C.

Art. 33. -

Sumele incasate din contributia baneasca nu se includ in bugetul local si pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrarilor aprobate. Aceste sume se pastreaza la unitatile bancare la care birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare isi au contul de baza.

Inceperea lucrarilor de investitii ce se executa din contributia baneasca a locuitorilor se poate face numai dupa constituirea din aceasta contributie a fondurilor necesare intr-o proportie de cel putin 50 la suta din valoarea investitiei.

Art. 34. -

Banca de Investitii poate acorda comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare credite rambursabile, in limita plafoanelor anuale aprobate prin planul national unic, pentru executarea, din contributia baneasca, de scoli, internate scolare, gradinite de copii, ateliere-scoala, crese, camine culturale, precum si de unitati sanitare si de asistenta sociala.

La creditul bancar acordat se percepe o dobinda similara cu dobinda pe care o platesc, potrivit legii, intreprinderile de stat in cazul creditelor acordate de banca pentru activitatea de investitii. Creditele bancare se ramburseaza din contributia baneasca a populatiei, in termen de 3 ani de la data terminarii lucrarilor respective. In cazul cind ratele nu se depun la timp, suma de plata se considera restanta si, pe tot timpul cit este in aceasta situatie, se calculeaza, potrivit legii, dobinda corespunzatoare.

Art. 35. -

In cazul in care, dupa executarea lucrarilor stabilite, au ramas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrarile stabilite nu se pot executa, acestea vor fi folosite pentru alte lucrari de natura celor prevazute in anexa la lit. A, potrivit hotaririi adunarii cetatenilor.

SECTIUNEA a II-a Contributia in munca

Art. 36. -

Toti locuitorii apti de munca din comune au obligatia de a contribui prin munca la executarea lucrarilor edilitar-gospodaresti, de aparare si ameliorare a fondului funciar, de amenajare si folosire rationala a surselor de apa, prevazute in anexa la lit. B.

In orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti locuitorii apti de munca contribuie prin munca la efectuarea lucrarilor de interes obstesc prevazute in anexa la lit. B pct. 4-6.

Art. 37. -

Contributia in munca se efectueaza de barbati si de femei de la virsta de 18 ani.

Persoanele care poseda mijloace de transport cu tractiune animala sau mecanica, cu exceptia autoturismelor, sint obligate sa presteze munca cu aceste mijloace.

Art. 38. -

Contributia in munca consta in executarea unui volum fizic de lucrari stabilit pe baza de norme de lucru - metri patrati de intretinere sau reparatii de drumuri, metri cubi de sapaturi si umpluturi de pamint la regularizari de albii si consolidari de maluri, metri cubi de extragere si spargere de piatra sau ciuruire de balast si altele asemenea care trebuie sa fie realizate in 6 zile anual, in conditiile si la termenele prevazute.

Contributia in munca a persoanelor fizice proprietare ale mijloacelor de transport consta in executarea unui volum fizic de lucrari, calculat in raport cu cantitatile stabilite si distantele de parcurs, care trebuie realizate in 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport, in conditiile si la termenele prevazute.

Contributia in munca se considera indeplinita in cazul in care volumul fizic de lucrari stabilit potrivit alin. 1 si 2 a fost integral realizat, indiferent de numarul de zile in care a fost efectuat.

Art. 39. -

Unitatile economice care isi au sediul sau isi desfasoara activitatea in municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase sau comune sint obligate sa efectueze cu mijloacele de transport cu tractiune animala sau mecanica pe care le detin cu orice titlu - autocamioane, autocamionete, tractoare rutiere cu remorcile si semiremorcile aferente, autobasculante si autoremorchere - contributie in munca la lucrarile de interes obstesc stabilite de adunarile cetatenilor.

Contributia in munca a unitatilor socialiste consta in executarea unui volum fizic de lucrari, calculat in raport cu cantitatile prevazute si distantele de parcurs, care trebuie sa fie realizate in 6 zile anual cu fiecare mijloc de transport.

Volumul fizic de lucrari se stabileste in conditiile alin. 2 de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucuresti, orasenesc sau comunal.

Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contributiei in munca se face de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea unitatilor respective.

Art. 40. -

Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport si unitatile prevazute la art. 39, detinatoare de mijloace de transport, asigura pe timpul efectuarii contributiei in munca lubrifiantii, carburantii, hrana animalelor, precum si conducatorii mijloacelor de transport.

Art. 41. -

In cazul neefectuarii lucrarilor repartizate, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare vor obliga persoanele fizice si, dupa caz, unitatile socialiste sa plateasca suma de 100-120 lei pe zi pentru contributia in munca a locuitorilor, 200 - 400 lei pe zi pentru contributia in munca cu atelajele si 400-600 lei pe zi pentru contributia in munca cu mijloacele de transport cu tractiune mecanica.

Sumele stabilite potrivit alin. 1 vor fi platite de locuitori sau unitatile socialiste, in termen de 30 de zile de la data primirii instiintarii de plata facute de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular.

Art. 42. -

Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare pot propune adunarilor cetatenilor scutirea totala sau partiala de efectuarea contributiei in munca pentru invalizi, bolnavi si alte persoane aflate in situatii deosebite, care nu pot efectua contributia in munca.

SECTIUNEA a III-a Dispozitii comune

Art. 43. -

Propunerea de a se efectua anumite lucrari prin contributie baneasca si in munca poate fi facuta de catre deputati, comisiile permanente ale consiliilor populare, unitatile socialiste sau organizatiile obstesti ori de un grup de locuitori.

Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea in cel mult 30 de zile de la depunere. Daca constata ca lucrarea este de interes obstesc si sint conditii pentru efectuarea acesteia, decide convocarea locuitorilor, pe circumscriptii electorale. Convocarea cuprinde data si locul adunarii, care se aduc la cunostinta locuitorilor din circumscriptia electorala prin afisare la sediul consiliului popular si prin orice alt mijloc de publicitate.

Adunarea locuitorilor pe circumscriptia electorala lucreaza valabil in prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul reprezentantilor familiilor si se pronunta, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentantilor familiilor din circumscriptie.

Adunarea locuitorilor din fiecare circumscriptie electorala analizeaza si se pronunta asupra propunerilor prezentate de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular cu privire la lucrarile ce urmeaza a se efectua, valoarea acestora, cuantumul total al contributiei banesti si al contributiei in munca. Adunarea stabileste, de asemenea, in conditiile prezentei legi, suma ce revine pe fiecare familie si volumul fizic de lucrari ce urmeaza a fi efectuate de catre fiecare locuitor si cu fiecare mijloc de transport.

Art. 44. -

Adunarile catatenilor care se organizeaza, potrivit legii, in comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti analizeaza propunerile facute in adunarile locuitorilor pe circumscriptii electorale si hotarasc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor, lucrarile ce se vor efectua prin contributia in bani si in munca, valoarea acestora, cuantumul total al contributiei banesti si al contributiei in munca, precum si termenele de executare a lucrarilor.

De asemenea, adunarile cetatenilor hotarasc, in conditiile prezentei legi, asupra sumei ce revine pe fiecare familie si a volumului fizic de lucrari ce urmeaza a fi efectuate de catre fiecare locuitor si cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestuia.

Contributia baneasca si in munca se hotaraste o data pe an, de regula in cursul semestrului I, pentru anul urmator.

Art. 45. -

Pentru lucrarile care necesita contributia baneasca sau in munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea cetatenilor poate hotari contributia totala ce urmeaza a fi platita de fiecare familie si suma anuala, precum si volumul fizic de lucrari ce urmeaza a fi efectuate de fiecare locuitor si cu mijloacele de transport.

Art. 46. -

Hotaririle adunarii cetatenilor sint obligatorii pentru toti locuitorii din unitatea administrativ-teritoriala.

Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular este obligat sa asigure comunicarea, in scris, fiecarei familii, a cuantumului contributiei anuale in bani si a volumului fizic de lucrari, stabilite de adunarea cetatenilor.

Art. 47. -

Comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti este obligat, in cazul cind constata ca hotarirea adunarii cetatenilor nu a fost luata cu respectarea legii, ca in termen de 20 de zile de la tinerea adunarii sa dea indrumari scrise comitetului sau biroului executiv al consiliului popular cu privire la masurile ce trebuie luate pentru asigurarea aplicarii prevederilor legale.

Art. 48. -

Locuitorul nemultumit de hotarirea adunarii cetatenilor prin care i s-a stabilit contributia in bani si contributia in munca poate face contestatie la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucuresti, orasenesc sau comunal, in termen de 10 zile de la data cind a luat cunostinta de aceasta hotarire.

Comitetul sau biroul executiv este obligat sa solutioneze contestatia in termen de 10 zile si sa comunice rezultatul celui in cauza, decizia sa fiind definitiva.

Art. 49. -

Daca, dupa stabilirea contributiei, veniturile unor familii se diminueaza sau intervin alte cauze obiective care impiedica executarea contributiei in munca, locuitorii pot cere comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare reducerea sau scutirea de contributie in bani si in munca. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sint obligate sa solutioneze cererile primite si sa comunice rezultatul celor in cauza, deciziile lor fiind definitive.

Art. 50. -

In baza hotaririi adunarii cetatenilor sau a deciziei comitetului executiv al consiliului popular judetean ori al municipiului Bucuresti prin care s-a stabilit contributia, sumele neplatite la termen, precum si contravaloarea muncii neefectuate, se incaseaza potrivit normelor de urmarire a veniturilor statului.

Contravaloarea muncii neefectuate de catre unitatile socialiste cu mijloacele de transport se executa prin incasarea din contul acestora.

Sumele incasate drept contravaloare a muncii neefectuate ramin la dispozitia comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare si se folosesc numai la executarea lucrarilor ce se efectueaza prin contributia in munca.

Art. 51. -

Odata cu aprobarea lucrarilor ce se vor executa prin contributie, adunarea cetatenilor alege cite un comitet de cetateni pentru fiecare lucrare ce urmeaza a fi efectuata, format din locuitori care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrari, precum si din alti locuitori cu spirit gospodaresc si de initiativa.

Comitetele de cetateni au sarcina de a asigur a cunoasterea de catre toti locuitorii a lucrarilor aprobate, a contributiei stabilite, a termenelor de plata, precum si urmarirea permanenta a executarii lucrarilor si a receptionarii acestora.

Totodata, comitetele de cetateni sprijina comitetele si birourile executive ale consiliilor populare in incasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrarilor si in solutionarea contestatiilor facute de cetateni.

Comitetele de cetateni isi desfasoara activitatea sub indrumarea comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare si prezinta, impreuna cu acestea, in mod periodic, informari in fata adunarilor cetatenilor.

Art. 52. -

Efectuarea lucrarilor si stabilirea contributiei in bani si in munca a locuitorilor si a unitatilor socialiste din comune, orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti, pentru obiectivele de interes judetean si republican, se hotarasc cu respectarea art. 39, 43 si 44.

Coordonatorul lucrarilor pentru obiectivele de interes judetean este comitetul executiv al consiliului popular judetean, iar pentru cele de interes republican, organul in planul caruia sint prevazute lucrarile.

Art. 53. -

Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale si, dupa caz, organele coordonatoare de lucrari prevazute la art. 52 raspund de evidenta si gestionarea judicioasa a sumelor incasate si a materialelor procurate, precum si de calitatea lucrarilor executate din contributia baneasca si in munca a locuitorilor.

Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrari care se executa in regie proprie, adunarea cetatenilor poate imputernici unu sau mai multi cetateni care sa supravegheze permanent executarea lucrarilor.

Art. 54. -

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sprijina comitetele si birourile executive ale consiliilor populare subordonate in organizarea adunarilor cetatenilor. De asemenea, asigura indrumarea si sprijinirea permanenta a birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare din unitatile administrativ-teritoriale in care s-a aprobat efectuarea de lucrari prin contributia baneasca si in munca, astfel incit sa se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale si banesti, executarea la timp si de buna calitate a lucrarilor.

Art. 55. -

In aplicarea prezentei legi, prin familie se intelege sotul, sotia, copiii necasatoriti, parintii sotului sau ai sotiei si alte persoane, daca gospodaresc impreuna; prin comune se inteleg si comunele suburbane, iar prin circumscriptii electorale se inteleg circumscriptiile electorale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Reprezentant al familiei este sotul ori sotia sau orice persoana majora care gospodareste impreuna cu acestia.

CAPITOLUL IV Dispozitii finale

Art. 56. -

Anexa face parte integranta din prezenta lege.

Art. 57. -

Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1986.

Art. 58. -

Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea organizarii contributiei banesti si in munca pentru efectuarea unor lucrari de interes obstesc nr. 20/1971, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 15 noiembrie 1985.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
NICOLAE GIOSAN

ANEXA

LUCRARI DE INTERES OBSTESC CE SE POT REALIZA
PRIN CONTRIBUTIA BANEASCA SI IN MUNCA

A. Lucrari ce se pot executa prin contributia baneasca

1. Constructii, amenajari sau reparatii de:

a) scoli, internate si cantine scolare, ateliere-scoala, sali de gimnastica, camine culturale, case de cultura, biblioteci, cluburi, alte institutii de cultura si art9, sedii pentru consiliile populare, spitale, dispensare, unitati de asistenta sociala, case de nastere, crese, gradinite, camine de copii, bai populare;

b) microcentrale electrice, instalatii pentru folosirea unor resurse energetice neclasice, capacitati de productie si de prestari de servicii ale industriei mici, piete agroalimentare;

c) strazi, drumuri, poduri si podete, acoperiri cu imbracaminti asfaltice usoare ale drumurilor locale, mijloace de transport in comun, peroane si adaposturi in statiile acestora, diguri, fintini, puturi, alimentari cu apa, captari de izvoare, aductiuni, spatii verzi, baze sportive, turistice si de agrement, locuri de joaca pentru copii, grupuri sanitare publice.

2. Lucrari de arta monumentala, statui, busturi, placi memoriale si alte lucrari de asemenea natura, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice.

3. Procurarea de utilaje pentru salubritate si intretinerea spatiilor verzi si de inventar necesar functionarii unitatilor social-culturale.

B. Lucrari ce se pot executa prin contributia in munca

1. Construirea, modernizarea, repararea si intretinerea de: scoli, gradinite, dispensare medicale, strazi, drumuri, santuri, poduri si podete, precum si a lucrarilor de arta accesorii sau anexe ale acestora.

2. Amenajarea si regularizarea cursurilor de ape, lucrari de alimentare cu apa, amenajarea de noi surse de apa si de iazuri, precum si intretinerea acestora, construirea de fintini, puturi, captari de izvoare, aductiuni si alte asemenea lucrari.

3. Amenajari de irigatii si desecari in sisteme locale, asanarea terenurilor mlastinoase, consolidarea terenurilor alunecatoare, imbunatatiri funciare, intretinerea si ameliorarea pasunilor, curatirea padurilor.

4. Construirea si intretinerea digurilor si executarea altor lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

5. Curatenia strazilor, indepartarea zapezii, intretinerea zonelor verzi, a locurilor de agrement, a terenurilor de sport si de joaca pentru copii, plantarea de pomi fructiferi, specii melifere, arbori, arbusti si flori.

6. Colectarea materialelor refolosibile, depozitarea si sortarea acestora la locurile stabilite.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...