Sistemul de invatamint | Lege 28/1978

Acesta este un fragment din Legea educatiei si invatamintului nr. 28/1978 . Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

CAPITOLUL 2 Sistemul de invatamint

Art. 23. -

Sistemul de invatamint in Republica Socialista Romania cuprinde:

a) invatamintul prescolar;

b) invatamintul primar - clasele I - IV;

c) invatamintul gimnazial - clasele V - VIII;

d) invatamintul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X si treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, si clasele XI - XIII, la cursurile serale;

e) invatamintul profesional si de maistri;

f) invatamintul superior;

g) cursurile de calificare si invatamintul agrozootehnic de masa;

h) invatamintul postuniversitar, doctoratul si alte forme de perfectionare a pregatirii personalului muncitor;

Invatamintul primar, gimnazial si treapta I de liceu constituie invatamintul obligatoriu de 10 ani.

SECTIUNEA 1 Invatamintul prescolar

Art. 24. -

Invatamintul prescolar are scopul de a contribui la stimularea gindirii si inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasa, la insusirea unor cunostinte necesare pregatirii pentru scoala, la educarea acestora in spiritul dragostei fata de patrie, partid si popor, formarea unor deprinderi de munca, de ordine si disciplina, a trasaturilor de caracter si comportare inaintate.

Activitatea instructiv-educativa in gradinitele de copii se desfasoara pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului. In organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, unitatile de invatamint colaboreaza cu organizatiile de copii si femei.

Art. 25. -

Invatamintul prescolar se organizeaza pentru copiii in virsta de 3-6 ani si se realizeaza prin gradinite de copii.

Gradinitele de copii functioneaza, de regula, impreuna cu scoli.

Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. In conditiile legii, se pot organiza si gradinite cu program prelungit sau cu program saptaminal.

Art. 26. -

Gradinitele de copii se organizeaza de catre consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, de regula, pe circumscriptii scolare. Se pot organiza gradinite de copii si pe linga unitati socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judetean ori al municipiului Bucuresti.

Art. 27. -

Planul de cuprindere a copiilor in invatamintul prescolar face parte integranta din planul national unic de dezvoltare economico-sociala a tarii.

Reteaua de gradinite se aproba, potrivit normelor prevazute de lege, de Ministerul Educatiei si Invatamintului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

SECTIUNEA 2 Invatamintul primar si gimnazial

Art. 28. -

Invatamintul primar si gimnazial asigura insusirea de catre elevi a cunostintelor stiintifice, tehnice si culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuala si fizica, la educarea politico-ideologica si patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul si dragostea acestora pentru munca, le formeaza deprinderi practice, ii orienteaza si ii pregateste, potrivit cerintelor de forta de munca si aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor in invatamintul liceal.

Art. 29. -

Invatamintul primar si gimnazial se desfasoara in scoli organizate pe circumscriptii scolare.

In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor si de baza materiala existenta, scolile functioneaza cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.

In fiecare comuna sau oras functioneaza cel putin o scoala cu clasele I-X.

Pentru cultivarea si dezvoltarea unor talente si aptitudini deosebite in unitatile de invatamint primar si gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice si coregrafie.

Art. 30. -

Scolile se infiinteaza si se organizeaza corespunzator normelor unitare de structura aprobate potrivit legii.

Art. 31. -

Invatamintul primar si gimnazial se organizeaza ca invatamint de zi.

In clasa I a invatamintului primar sint cuprinsi, de regula, copii care au implinit virsta de 6 ani pina la data inceperii anului scolar.

Art. 32. -

Invatamintul primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor planuri de invatamint si programe scolare unice. Planurile de invatamint, programele si manualele scolare se elaboreaza si se asigura de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Procesul de pregatire si educare a elevilor se realizeaza prin lectii, lucrari de laborator, practica productiva, precum si prin cercuri si alte activitati instructiv-educative.

Art. 33. -

Practica productiva se efectueaza in scoli, in intreprinderi si alte unitati economice si are ca scop sa asigure elevilor cunostintele si deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrari si realizarea de produse utile.

Continutul practicii productive se stabileste prin planurile de invatamint si programele scolare, esalonat pe clase, in functie de particularitatile de virsta si capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-sociala a localitatilor.

Art. 34. -

Elevii care promoveaza clasa a VIII-a sint obligati sa urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu.

SECTIUNEA 3 Invatamintul liceal

Art. 35. -

Invatamintul liceal asigura tinerilor cunostintele stiintifice, culturale si de specialitate, precum si policalificarea in meserii necesare incadrarii in munca sau continuarii studiilor in invatamintul superior.

Invatamintul liceal continua educarea prin munca si pentru munca a tineretului, asigura pregatirea unitara a tuturor elevilor in domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum si insusirea unor temeinice cunostinte teoretice si practice de specialitate, in raport cu profilul liceului.

Totodata, invatamintul liceal asigura educarea politico-ideologica si moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura si cunoastere, cu un inalt nivel de constiinta socialista.

Art. 36. -

Invatamintul liceal se realizeaza prin licee, organizate pe tipuri si profile. Liceele se organizeaza, de regula, cu mai multe profiluri, in functie de cerintele de pregatire a fortei de munca.

Reteaua liceelor, nomenclatorul tipurilor si profilurilor de licee, precum si al meseriilor in care se pregatesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential.

Art. 37. -

Invatamintul liceal de zi se organizeaza pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Invatamintul liceal seral se organizeaza numai pentru treapta a II-a si are durata de 3 ani.

Treapta I de liceu este parte integranta a invatamintului obligatoriu de 10 ani si are menirea de a completa cunostintele generale din invatamintul gimnazial si de a asigura tuturor tinerilor pregatirea intr-o meserie care sa le permita sa se incadreze in productie ca practicant, sa se inscrie la scoala profesionala sau sa continue studiile in treapta a II-a de liceu.

Programele de invatamint la disciplinele fundamentale si de cultura generala sint unice pentru toate tipurile si profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri si profiluri se realizeaza in treapta I prin disciplinele legate de meseria in care elevii se pregatesc si prin activitatea practica.

Treapta a II-a de liceu completeaza elevilor pregatirea la disciplinele fundamentale si adinceste cunostintele si deprinderile practice in meserie, pentru a se putea incadra direct in productie sau ca practicant, ori de a continua studiile in invatamintul superior.

Programele de invatamint la disciplinele fundamentale sint unice pentru intregul invatamint liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregatirii incepute in treapta I, precum si posibilitatea de a-si alege profilul de invatamint superior pe care il doresc.

Diferentierea pregatirii pe tipuri si profiluri de liceu in treapta a II-a se realizeaza prin discipline de specialitate specifice profilului si meseriei alese, precum si prin activitatea practica.

Art. 38. -

Liceele se infiinteaza si functioneaza pe baza unei conceptii unitare, sub conducerea, indrumarea si controlul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum si cu consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.

Liceele se organizeaza ca unitati de-sine-statatoare cu clasele IX - XII. In conditiile prevazute de lege, liceele folosesc, in comun cu scolile profesionale si de maistri, baza materiala, atelierele, laboratoarele si celelalte dotari.

Art. 39. -

Planul anual de scolarizare pentru treapta I si treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale de profil si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.

Repartizarea planului anual de scolarizare pe licee se face de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil si consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

Art. 40. -

In clasa a IX-a se inscriu fara concurs toti absolventii invatamintului gimnazial.

Unitatile de invatamint au obligatia sa asigure orientarea scolara si profesionala a elevilor in vederea realizarii planului de scolarizare la toate tipurile si profilurile de licee.

In cazul in care numarul elevilor depaseste numarul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de invatamint, inscrierea in clasa a IX-a se face pe baza verificarii cunostintelor si aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului. Cei care nu au fost admisi vor fi indrumati sa se inscrie la alte unitati de invatamint care dispun de locuri libere.

Art. 41. -

La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a invatamintului obligatoriu de 10 ani, precum si certificat de calificare care le dau dreptul sa se incadreze in productie ca practicanti in meseriile in care s-au pregatit, sa se inscrie in invatamintul profesional ori sa continue studiile in treapta a II-a a invatamintului liceal.

Art. 42. -

Admiterea in treapta a II-a de liceu se face pe baza de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate inscrie orice persoana care desfasoara o activitate sociala utila si indeplineste conditiile de studii prevazute de lege.

Intreprinderile si celelalte unitati socialiste sint obligate sa sprijine muncitorii si ceilalti oameni ai muncii care urmeaza invatamintul liceal seral sa frecventeze cursurile si sa-si insuseasca temeinic cunostintele predate.

Art. 43. -

Procesul instructiv-educativ in invatamintul liceal se desfasoara pe baza planurilor de invatamint, programelor si manualelor scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului, in colaborare cu celelalte ministere si alte organe centrale interesate.

Planurile de invatamint se intocmesc diferentiat, pe tipuri si profiluri de licee. Ele sint unitare pentru fiecare profil si cuprind disciplinele stiintifice fundamentale, disciplinele de cultura generala si social-politice, disciplinele de specialitate, precum si practica in productie.

Art. 44. -

Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin lectii, lucrari de laborator, practica in productie, efectuata in timpul liceului si al stagiului de practicant, precum si prin cercuri si alte activitati politico-ideologice, cultural-artistice si sportive.

Art. 45. -

Practica in productie se organizeaza, potrivit legii, in functie de profilul liceelor, in concordanta cu cerintele de calificare pentru meseriile in care se pregatesc elevii.

Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.

Art. 46. -

Absolventii primei trepte a invatamintului liceal care nu continua studiile in treapta a II-a de liceu sau in scoala profesionala se incadreaza in productie, fiind obligati sa efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.

Absolventii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregatire prevede efectuarea unui stagiu de practicant si care nu continua studiile in invatamintul superior se incadreaza in productie, avind obligatia sa efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.

Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea si continutul acestuia, precum si modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 47. -

Studiile liceale se incheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului. Candidatii care promoveaza examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat si certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice institutie de invatamint superior sau sa se incadreze in productie, potrivit legii.

SECTIUNEA 4 Invatamintul profesional si de maistri

A. Scolile profesionale

Art. 48. -

Scolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunostintele de specialitate si deprinderile practice necesare exercitarii meseriilor in care se califica, pregatirea politico-ideologica, formarea si dezvoltarea constiintei lor muncitoresti, educarea acestora in spiritul ordinii si disciplinei, al raspunderii pentru indeplinirea sarcinilor incredintate, pentru bunul mers al activitatii unitatilor economice.

Art. 49. -

Scolile profesionale pregatesc muncitori calificati in strinsa legatura cu cerintele de forta de munca ale economiei nationale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.

La scolile profesionale se primesc absolventi ai invatamintului obligatoriu de 10 ani.

Scolile profesionale functioneaza cu invatamint de zi si seral si au durata de 1 - 1 1/2 ani.

Art. 50. -

Scolile profesionale se organizeaza, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administratiei de stat si cooperatiste, precum si de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului si functioneaza pe linga intreprinderi si alte unitati socialiste.

Art. 51. -

Scolile profesionale functioneaza impreuna cu scoli de maistri sau centre de calificare ori ca unitati de-sine-statatoare.

In conditiile prevazute de lege, scolile profesionale pot folosi in comun cu licee de profil baza materiala.

Art. 52. -

In scolile profesionale se desfasoara cursuri de pregatire pentru mai multe meserii in functie de necesarul de muncitori calificati.

Art. 53. -

Nomenclatorul meseriilor si durata pregatirii prin scolile profesionale, precum si planul anual de scolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale.

Repartizarea planului anual de scolarizare pe meserii, pentru fiecare scoala, se face de ministere si celelalte organe centrale si locale care organizeaza astfel de scoli, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

Art. 54. -

Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat in conditiile stabilite de ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

Art. 55. -

Planurile de invatamint, programele si manualele scolare se elaboreaza de ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale si se aproba de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Art. 56. -

Planurile de invatamint ale scolilor profesionale se elaboreaza diferentiat, in functie de meseriile in care acestea pregatesc muncitori calificati. Planurile cuprind pregatirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice si tehnologice specifice, precum si disciplinele si activitatile menite sa contribuie la educarea politico-ideologica si moral-cetateneasca a elevilor.

Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin participarea nemijlocita la activitatea productiva, prin lectii, lucrari de laborator, precum si prin activitati extrascolare organizate cu elevii.

Art. 57. -

Practica in productie se organizeaza potrivit legii si se desfasoara zilnic, alternind cu invatamintul teoretic, in functie de meseria in care se face pregatirea.

Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.

Art. 58. -

Cursurile scolii profesionale se incheie prin sustinerea unei probe practice in meseria in care s-a efectuat pregatirea. Absolventii scolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la incadrarea in productie, potrivit legii.

B. Scolile de maistri

Art. 59. -

Scolile de maistri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoasterea celor mai noi realizari in domeniul meseriei, a tehnicilor si tehnologiilor moderne de lucru, precum si cunostintele de conducere si organizare stiintifica a productiei si a muncii.

Art. 60. -

Scolile de maistri se organizeaza pe linga intreprinderi si alte unitati socialiste de catre ministere si celelalte organe centrale, precum si de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si functioneaza, de regula, impreuna cu scolile profesionale.

Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la invatamintul de zi si de 2 ani la invatamintul seral.

Art. 61. -

Nomenclatorul specialitatilor care se pregatesc prin scoli de maistri si durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de scolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza astfel de scoli.

Art. 62. -

Admiterea in scolile de maistri se face pe baza de concurs, care se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de lege.

Art. 63. -

Procesul instructiv-educativ din scolile de maistri se desfasoara pe baza planurilor de invatamint, programelor si manualelor scolare elaborate de ministere si alte organe centrale si locale care organizeaza asemenea unitati scolare, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

Art. 64. -

La invatamintul de zi, jumatate din timpul de scolarizare este afectat practicii in productie. Practica in productie se organizeaza si se desfasoara potrivit legii.

Art. 65. -

Cursurile scolilor de maistri se incheie prin examen de absolvire, care consta din sustinerea unui proiect sau lucrari de diploma pe o tema stabilita cu consultarea intreprinderilor pentru care acestia se pregatesc. Elevii care promoveaza examenul de absolvire a scolii de maistri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in functia de maistru, in conditiile prevazute de lege.

SECTIUNEA 5 Invatamintul superior

Art. 66. -

Invatamintul superior pregateste specialisti cu inalta calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura insusirea de catre studenti a celor mai noi realizari din domeniul stiintei, tehnicii si tehnologiei, ale culturii si cunoasterii umane, a socialismului stiintific si conceptiei materialist-dialectice si istorice despre lume si viata, a ideologiei si politicii partidului, contribuie la progresul stiintei, tehnicii si culturii.

Art. 67. -

Invatamintul superior se realizeaza prin politehnici, universitati, institute, conservatoare si academii, organizate pe facultati si sectii.

In cadrul facultatilor functioneaza catedre, formate din cadrele didactice de aceeasi specialitate sau de specialitati apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele raspund de realizarea activitatii instructiv-educative, de productie si de cercetare stiintifica a personalului didactic si studentilor, de imbunatatirea continutului stiintific si ideologic al programelor, manualelor si cursurilor, de modernizarea metodelor de predare si de educatie, precum si de perfectionarea profesionala si politica a personalului didactic.

Art. 68. -

Durata studiilor in invatamintul superior este de 3 - 6 ani.

Studiile in institutiile de invatamint superior se realizeaza prin invatamint de zi.

In institutiile de invatamint superior, inclusiv in cele de invatamint superior tehnic, in conditiile prevazute de lege se poate organiza invatamintul seral, iar la unele facultati sau sectii si invatamint fara frecventa.

Invatamintul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care indeplineste conditiile prevazute de lege si lucreaza nemijlocit in productie in meserii legate de profilul sau specialitatea facultatii respective.

Durata studiilor la invatamintul seral si fara frecventa este mai mare cu un an fata de cea stabilita pentru invatamintul de zi.

Art. 69. -

Infiintarea institutiilor de invatamint superior, facultatilor si sectiilor, precum si desfasurarea invatamintului in limbile nationalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri si specializari pentru cursurile de zi, serale si fara frecventa, durata studiilor si planul de scolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului.

Art. 70. -

Admiterea in invatamintul superior se face pe baza de concurs.

Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La invatamintul seral si fara frecventa sint admise numai persoane incadrate in munca.

Conditiile de inscriere, disciplinele si probele de concurs, precum si organizarea si desfasurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Art. 71. -

Absolventii cu diploma ai invatamintului superior, incadrati in munca, pot urma, in conditiile stabilite de lege, o alta facultate prin invatamintul seral sau fara frecventa.

Art. 72. -

In scopul pregatirii temeinice a studentilor pentru munca si viata si al participarii nemijlocite a invatamintului superior la activitatea economica, stiintifica si culturala a tarii, intregul proces instructiv-educativ din invatamintul superior se desfasoara pe baza integrarii acestuia cu productia, proiectarea si cercetarea stiintifica.

Invatamintul superior trebuie sa asigure pregatirea specialistilor in profiluri largi, care sa le permita adaptarea rapida la transformarile care au loc in viata economica si sociala, in domeniul stiintei si tehnicii.

Art. 73. -

Procesul instructiv-educativ se desfasoara in conformitate cu planurile de invatamint si programele stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate.

Art. 74. -

Ministerul Educatiei si Invatamintului, organele de conducere ale unitatilor de invatamint superior, intregul personal didactic raspund de continutul stiintific si politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor si materialelor didactice ajutatoare, necesare desfasurarii procesului de invatamint.

Art. 75. -

Practica in productie a studentilor trebuie sa asigure insusirea cunostintelor si deprinderilor necesare exercitarii eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocita la activitatea de productie, cercetare stiintifica si proiectare, la activitati economice, social-politice, cultural-educative, didactice si de ocrotire a sanatatii.

Activitatile desfasurate de studenti in cadrul practicii in productie se stabilesc pe baza planurilor de invatamint si programelor de practica.

Unitatile de productie, cercetare, proiectare, de prestari de servicii, institutiile social-politice, de invatamint, sanitare, cultural-artistice pentru desfasurarea practicii in productie a studentilor si cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale care au in subordonare facultati, sectii sau specializari si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.

In institutiile de invatamint superior se pot organiza, potrivit legii, unitati de productie, cercetare, proiectare, precum si de prestari de servicii.

Art. 76. -

Studiile in institutiile de invatamint superior se incheie prin examenul de diploma. Absolventii care promoveaza examenul primesc diplome, care le dau dreptul sa fie repartizati in productie in conditiile prevazute de lege.

SECTIUNEA 6 Cursurile de calificare si invatamintul agrozootehnic de masa

A. Cursurile de calificare

Art. 77. -

In scopul pregatirii muncitorilor calificati din rindul persoanelor care nu au calificare intr-o meserie, se organizeaza cursuri de calificare la locul de munca.

Cursurile de calificare se organizeaza de intreprinderi si alte unitati socialiste, in colaborare cu organizatiile de sindicat si de tineret.

Pentru pregatirea muncitorilor necesari mai multor unitati socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate si in licee, scoli profesionale sau centre de calificare.

Art. 78. -

Organizarea cursurilor de calificare se face fara scoatere din productie si se aproba de ministere si celelalte organe centrale de stat si cooperatiste, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti sau de conducerile centralelor industriale carora le sint subordonate aceste unitati, potrivit planului de scolarizare si in limita fondurilor alocate.

Art. 79. -

Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, in functie de complexitatea meseriilor, si cuprind persoane care au absolvit cel putin invatamintul obligatoriu.

Conditiile de inscriere, meseriile si durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii si al Ministerului Educatiei si Invatamintului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.

Planul anual de scolarizare se stabileste prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

Art. 80. -

Cursurile de calificare se desfasoara potrivit programelor elaborate de organele in subordinea carora se afla unitatile socialiste care le organizeaza.

Art. 81. -

Cursurile de calificare se incheie prin examenul de calificare, sustinut in fata comisiei de pregatire si perfectionare, incadrare si promovare in munca din unitatea respectiva, pe baza caruia absolventii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in productie in conditiile prevazute de lege corespunzator calificarii obtinute.

B. Invatamintul agrozootehnic de masa

Art. 82. -

Invatamintul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea si imbogatirea permanenta a cunostintelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din intreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, in strinsa legatura cu activitatea pe care acestia o desfasoara la locurile de munca.

Art. 83. -

Invatamintul agrozootehnic de masa are caracter permanent si se organizeaza pe profile de activitate si formatii de munca de catre unitatile agricole de stat si cooperatiste, sub indrumarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

Art. 84. -

Pregatirea practica se realizeaza direct in procesul de productie al unitatilor agricole in care lucreaza si consta din efectuarea de lucrari practice specifice si invatarea conducerii tractoarelor si a celorlalte masini agricole.

Pregatirea teoretica se organizeaza in perioada de iarna in scoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unitati scolare sau de productie si se realizeaza pe baza normelor si programelor elaborate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, impreuna cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie si cu Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Art. 85. -

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare invatamintului agrozootehnic de masa.

Materialele didactice se acorda cursantilor in mod gratuit.

Art. 86. -

In zonele necooperativizate, in perioada de iarna, directiile generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara, impreuna cu comitetele judetene de cultura si educatie socialista organizeaza cicluri de conferinte agrozootehnice si alte forme de pregatire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective.

SECTIUNEA 7 Perfectionarea pregatirii personalului muncitor

A. Perfectionarea pregatirii muncitorilor, tehnicienilor,
maistrilor si a altor categorii de personal muncitor

Art. 87. -

In scopul perfectionarii continue a pregatirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, in raport cu noile cuceriri ale stiintei si tehnicii, de cerintele dezvoltarii economico-sociale a tarii, se organizeaza, in conditiile prevazute de lege, forme de perfectionare a pregatirii profesionale.

Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor se organizeaza de catre ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, pe specialitati si profiluri din domeniul lor de activitate.

Art. 88. -

Ministerul Educatiei si Invatamintului indruma si coordoneaza, potrivit legii, intreaga activitate de perfectionare a pregatirii personalului muncitor, asigurind infaptuirea unitara a politicii partidului si statului in acest domeniu.

Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu Ministerul Muncii si Comitetul de Stat al Planificarii, elaboreaza, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum si ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, proiectul planurilor anuale si de perspectiva de perfectionare a pregatirii profesionale ca parte integranta a planurilor si programelor de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de munca.

Art. 89. -

Pentru realizarea programelor de perfectionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile din subordine, Ministerul Educatiei si Invatamintului acorda, prin unitatile de invatamint si de cercetare, indrumare si asistenta de specialitate, elaboreaza, impreuna cu celelalte ministere si organe centrale, programe si tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfectionare, materiale documentare si alte lucrari necesare imbunatatirii organizarii si continutului activitatii de perfectionare.

Art. 90. -

Activitatile desfasurate de cadrele didactice in cadrul perfectionarii pregatirii profesionale a personalului muncitor constituie o indatorire de serviciu, fiind incluse in norma didactica obligatorie a acestora.

B. Perfectionarea prin cursuri postuniversitare

Art. 91. -

Cursurile postuniversitare constituie o forma de perfectionare a pregatirii specialistilor din diferite domenii ale economiei, stiintei, tehnicii si culturii care au absolvit o institutie de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani la cursurile de zi sau cel putin 5 ani la cursurile serale sau fara frecventa, in scopul completarii, adincirii sau reinnoirii cunostintelor profesionale.

Art. 92. -

Cursurile postuniversitare se organizeaza de catre institutiile de invatamint superior si se desfasoara in cadrul acestora.

Art. 93. -

Nomenclatorul de perfectionare pe domenii si planul anual de scolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate.

Planurile de invatamint si programele pentru cursurile postuniversitare se elaboreaza de institutiile de invatamint superior, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate si se aproba de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Art. 94. -

Cursurile postuniversitare se realizeaza, de regula, fara frecventa. Durata cursurilor, precum si conditiile desfasurarii unor activitati didactice si de verificare a cunostintelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

Art. 95. -

Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum si prin sustinerea unei lucrari de absolvire potrivit planului de invatamint.

Absolventii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire.

C. Perfectionarea prin doctorat

Art. 96. -

Doctoratul este forma superioara de perfectionare a pregatirii specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii.

Doctoratul se organizeaza, potrivit legii, de institutii de invatamint superior, academii de stiinte si institute centrale de cercetare.

Tematica si continutul activitatilor pentru obtinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri si domenii ale stiintei de catre institutele centrale de cercetare, academii de stiinte si institutiile de invatamint superior, in colaborare cu unitatile de productie si social-culturale de profil.

Art. 97. -

Specialitatile in care se organizeaza doctoratul se aproba, in conditiile stabilite de lege, odata cu nomenclatorul de profiluri si specializari pentru invatamintul superior.

Art. 98. -

Stabilirea cifrei de scolarizare si repartizarea acesteia pe institutii de invatamint superior, academii de stiinte, institute centrale de cercetare si unitati de cercetare se fac de Ministerul Educatiei si Invatamintului, cu avizul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie si al Comitetului de Stat al Planificarii.

Art. 99. -

Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregatire a doctoranzilor si de obtinere a titlului stiintific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

D. Perfectionarea pregatirii personalului didactic

Art. 100. -

Intregul sistem de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului didactic are ca scop insusirea temeinica a disciplinei de specialitate si a metodicii predarii acesteia, a ideologiei si a politicii partidului si statului nostru, a realizarilor noi in domeniul specialitatii si al pedagogiei, a metodelor de munca cu prescolarii, elevii si studentii.

Art. 101. -

Perfectionarea pregatirii personalului didactic se organizeaza de Ministerul Educatiei si Invatamintului prin unitati de invatamint si de cercetare stiintifica.

Ministerele economice, celelalte organe centrale si locale care au in subordine unitati de invatamint au obligatia de a sprijini perfectionarea pregatirii personalului didactic, in concordanta cu dezvoltarea tehnicii si tehnologiilor de productie, cu cerintele procesului instructiv-educativ.

Art. 102. -

Activitatile de perfectionare a pregatirii personalului didactic se organizeaza diferentiat, in functie de specificul muncii si de ciclul de invatamint in care acesta isi desfasoara activitatea, pe baza planurilor anuale si de perspectiva elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului, dupa cum urmeaza:

a) pentru personalul didactic din invatamintul prescolar si primar se organizeaza cursuri de perfectionare, activitati metodico-stiintifice periodice, consfatuiri si schimburi de experienta, precum si activitati de pregatire in vederea definitivarii in functie si obtinerii gradelor didactice;

b) pentru personalul didactic din invatamintul gimnazial, liceal, profesional si de maistri se organizeaza cursuri de perfectionare, stagii in unitati productive, activitati stiintifice si metodice, consfatuiri si schimburi de experienta, precum si activitati de pregatire pentru definitivarea in functie si obtinerea gradelor didactice;

c) pentru personalul didactic din invatamintul superior se organizeaza perfectionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii in unitati de productie, cercetare si proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri si manifestari stiintifice de specialitate.

Participarea la activitatile de perfectionare este obligatorie.

Art. 103. -

Perfectionarea pregatirii personalului didactic care preda discipline de stiinte sociale in invatamintul de toate gradele se face de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu Academia "Stefan Gheorghiu".

Art. 104. -

Perfectionarea pregatirii cadrelor cu functii de conducere, indrumare si control din invatamintul prescolar, primar si gimnazial se organizeaza de catre inspectoratele scolare, iar a celor din invatamintul liceal, profesional si de maistri, din invatamintul superior si de la inspectoratele scolare, de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului.

Acesta este un fragment din Legea educatiei si invatamintului nr. 28/1978 . Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Lege 28/1978:
Principii generale
Sistemul de invatamint
Invatamintul in limbile nationalitatilor conlocuitoare
Bazele generale ale educatiei si invatamintului
Cercetarea stiintifica
Educatia fizica si sportul in invatamint
Personalul didactic
Drepturile si indatoririle elevilor si studentilor
Conducerea unitatilor de invatamint
Indrumarea, controlul si coordonarea invatamintului
Baza materiala a invatamintului
Dispozitii comune, finale si tranzitorii
;
se încarcă...